HAC!BD lansează la Comic Con al doilea volum din trilogia fantasy ”Haiganu”

HAC!BD lansează la Comic Con al doilea volum din trilogia fantasy ”Haiganu” și varianta horror a poveștii ”Capra cu trei iezi”

Al doilea volum din trilogia fantasy ”Haiganu” și un nou număr al revistei de benzi desenate HAC! sunt două din surprizele pe care Editura HAC!BD le pregătește pentru participanții la ediția din acest an a East European Comic Con, eveniment ce se va desfășura la Romexpo în perioada 5 – 7 mai.

Sâmbătă, 6 mai, de la ora 10.00, în pavilionul C3 al complexului Romexpo, HAC!BD va prezenta în premieră numărul 33 al reviste de benzi desenate HAC! în cadrul unui panel cu tematică horror. Asta pentru că noul număr HAC! este unul special: el readuce în atenția cititorilor basmul ”Capra cu trei iezi”, într-o bandă desenată ce nu se sfiește să arate scenele cu adevărat înfiorătoare din ceea ce ar putea fi catalogat drept prima povestire de groază din literatura română.

Duminică, 7 mai, de la ora 13.00, în același loc, HAC!BD va prezentat romanul ”Haiganu. Furia Oarbă”, a doua parte a unei trilogii fantasy de extracție românească ce poartă semnătura lui Marian Coman. Ilustrat de graficianul Andrei Moldovan, romanul duce mai departe povestea din primul volum al seriei, ”Haiganu. Fluviul Șoaptelor”, într-un univers fantastic ce-și trage seva din mitologia traco-dacă și din folclorul românesc. Cei care vor vizita standul SuperErou de la Comic Con vor avea ocazia să intre în posesia unui exemplar dintr-o ediție specială a romanului limitată la doar 300 de exemplare, numerotate și semnate de autor.

Tot la standul SuperErou, iubitorii de comics vor avea ocazia să descopere sute de reviste americane, alături de tricouri, figurine, jucării și multe alte chestii geek.

Despre Marian Coman

Scriitor și scenarist de benzi desenate, Marian Coman este laureatul mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de Science-Fiction. A scris volumele Nopți albe, zile negre, Testamentul de ciocolată, Teoria flegmei. Apel la mitocănie, Fingers and other fantastic stories, Haiganu. Fluviul Șoaptelor și Haiganu. Furia Oarbă, iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. În prezent este unul dintre scenariștii revistei de benzi desenate HAC!

Haiganu. Furia Oarbă de Marian Coman

”Haiganu. Furia Oarbă”, disponibil la precomandă pe Supererou.ro

 

După succesul cu ”Fluviul Șoaptelor”, Marian Coman continuă aventura Zeului Osândit în ”Furia Oarbă”, al doilea volum din trilogia ”Haiganu”. Cartea va fi lansată la începutul lunii mai, în cadrul East European Comic Con, eveniment ce se va desfășura la Romexpo, în București.

De sâmbătă, 22 aprilie, www.supererou.ro, cea mai importantă platformă românească dedicată benzilor desenate, oferă romanul lui Marian Coman la un preț special, în cadrul unei campanii de precomandă.

Ilustrat de graficianul Andrei Moldovan, ”Furia Oarbă” continuă povestea din ”Fluviul Șoaptelor”, într-un univers fantastic ce-și trage seva din mitologia traco-dacă și din folclorul românesc.  Cartea este publicată de Editura HAC!BD, are 240 de pagini, hărți și ilustrații la fiecare capitol.

Mai multe detalii la : http://supererou.ro/p/haiganu- furia-oarba/

Best of 2016: Too Like the Lightning de Ada Palmer

You will criticize me, reader, for writing in a style six hundred years removed from the events I describe, but you came to me for explanation of those days of transformation which left your world the world it is, and since it was the philosophy of the Eighteenth Century, heavy with optimism and ambition, whose abrupt revival birthed the recent revolution, so it is only in the language of the Enlightenment, rich with opinion and sentiment, that those days can be described.

Too Like the Lightning, cartea de debut al Adei Palmer, are o copertă în care vedem mașini zburătoare deasupra un oraș futurist pe un modern font sans-serif. Pe prima pagină apare însă o imprimare și ornamente tipice pentru secolul XVIII, și permisiuni în franceză și latină care spun că publicarea acestei cărți a fost aprobată de cenzorii religioși și de către Regele Spaniei. Suntem oare în fața unei cărți science-fiction care se petrece în viitor sau o ficțiune istorică situată în Epoca Luminilor? De fapt, ne aflăm în fața unui miracol al literaturii, pentru că Too Like the Lightning reușește în același timp și în cadrul aceluiași fir narativ, să fie și una, și alta.

Too Like the Ligtning se petrece în anii 2450, într-un viitor care pare utopic, în ciuda faptului că e departe de perfecțiune, plin de mașini zburătoare, orașe strălucitoare, roboți, vacanțe școlare pe lună, adică are toate atributele unui science-fiction scris în Epoca de Aur. Dar umanitatea din secolul XXV redescoperă Epoca Luminilor, inventând un nou iluminism, astfel că naratorul acestei cărți scrie cu o voce specifică anilor 1700, adică una personală, plină de opinii, intimă, cu lungi diversiuni despre istorie și filozofie, și cu adresări directe cititorului. Continue reading

Nominalizările la premiile Hugo 2017

Nominalizările de anul acesta la premiile Hugo sunt atât de faine încât au reușit să mă scoată din bârlog. Eu nu-mi amintesc când au arătat mai bine nominalizările la premiul pentru cel mai bun roman și pentru prima dată am citit toate cărțile nominalizate la această categorie. Chiar le-am citit cu mult înainte de a se termina 2016 (deși n-am prea mai scris despre cărți în ultima perioadă, am citit o grămadă, inclusiv vreo 30 dintre aparițiile SFF în limba engleză din 2016; dar despre ce am citit/vizionat/jucat în ultimele luni voi vorbi într-o postare viitoare).

Mă întreb oare care este cauza principală a faptului că recomandările Sad&Rabid Pupies se regăsesc mult mai rar pe listele cu nominalizări față de anii trecuți. S-au plictisit de această activitate? Sunt atât de satisfăcuți cu alegerea lui Trump încât Hugo-ul a devenit total neînsemnat? Sau diversificarea participanților la acest WorldCon să fie o cauză? Sau schimbarea regulamentului a avut efectul scontat? Două au fost modificările principale față de anii trecuți: faptul că numărul de finaliști a crescut la 6 în condițiile în care participanții tot maxim 5 au putut nominaliza și „E Pluribus Hugo” o nouă metodă de a calcula punctele primite de lucrările nominalizate (astfel fiecare listă pe care se pot regăsi maxim 5 nominalizări primește 1 punct, care este împărțit în mod egal între cele 1-5 lucrări nominalizate; dacă, de exemplu, ai nominalizat 5 romane fiecare va primi 0.2 puncte, dar dacă ai nominalizat doar 2, acestea vor primi 0.5 puncte fiecare). Eu aș crede că această schimbare a metodei de nominalizare a avut cel mai mare impact, dar aștept cu interes o analiză amănunțită, care doar în august, după anunțarea premiilor și publicarea tuturor datelor, se va putea face.

Continue reading

Sea of Ghosts (The Gravedigger Chronicles #1) – Alan Campbell

Publicat in 2011 de Tor Books, romanul, Sea of Ghosts primul din seria de doua volume, The Gravedigger Chronicles, nu a impresionat la vanzari. Am citit recent un articol al scriitorului pe facebook dezamagit de volumul scazut al acestora si de faptul ca s-a vazut nevoit sa renunte si la un al treilea volum al seriei. Recunosc ca si eu l-am descoperit intamplator anul acesta, datorita copertii, nu ca mi l-ar fi recomandat cineva.

Este ciudat cum nu a prins la public cind Alan Campbell combina intr-un mod interesant elemente de dark fantasy cu cele steampunk intr-un roman destul de antrenant din punct de vedere al evolutiei evenimentelor.

Nu ma omor dupa cartile cu dragoni, insa am facut o a doua exceptie, dupa Martin, si chiar mi-au placut dragonii lui Campbell, intalniti nu asa de des acum datorita unui razboi gigant ce a antrenat intregul continent. Si s-a finalizat cu inrobirea, in urma unei tradari majore, a rasei dominante de Magii Unmer, maestri desavarsiti in ale magiei si creatori de obiecte care mai de care mai impresionante. Depasind cu mult o gramada din legile fizicii.

Ei bine, povestea urmareste intamplarile prin care trece Colonelul Thomas Granger ce pica in disgratia Imparatului si se refugiaza sub un nume fals ca si temnicier intr-un oras aflat pe ape poluate si otravitoare, unde sunt tinuti un milion de inamici ai Imperiului.

De mentionat ca toate apele continentului au fost otravite de catre cei din rasa Unmer, in timpul razboiului, iar orice om ce pica in ele se transforma rapid intr-un locuitor al oraselor sale subterane. Da, exista orase cu fiinte sub apa in care locuitorii mai pastreaza niste ramasite de umanitate, actiunile acestor locuitori capatand o semnificatie mai importanta  cam in al doilea volum.

Oricum toata aranjarea asta este destul de apetisanta pentru un fan al genului, am vazut ca multi cititori au marcat cartea ca fiind un  potential hibrid de steampunk fantasy post apocaliptic. Plus ca exista si oamenii cu vase la dispozitie si mijloace specifice ce cauta diverse comori ascunse sub ape din perioada de glorie a a Unmerilor (ceva in genul scafandrului de pe coperta), astfel avem descrise o serie de artefacte foarte interesante de care se vor folosi si eroii nostri pe parcursul intregului volum.

La debutul volumului trebuie sa va inarmati cu un pic un pic de rabdare, abia de pe la pagina 100 incepe sa se desfasoare frumos povestea, pina atunci e mai mult un fel de introducere, dar pentru mine a meritat asteptarea.

Si asta pentru ca numaidecat Colonelul Thomas se trezeste ca are o fata ce poseda o putere incredibila si atat de puternica incat, ei nu stiu, dar este capabila sa rastoarne un Imperiu.

Povestea se dezvolta si mai interesant in volumul urmator, ce, dupa mine, nu a fost inzestrat cu o coperta prea inspirata, are legatura cu ce se intampla in interior, dar se putea si mai bine. Eu nu prea sunt tentat sa-l iau, mai ales ca si scriitorul a precizat ca, in functie de vanzari, e posibil sa ajunga sa recicleze ideile din seria asta de doua volume si sa scoata alte carti. Mai meditez.

Personajele mi s-au parut ca au fost bine creionate si intreaga idee mi-a adus aminte un pic de bucuria ce am simtit-o cand am citit aventurile echipajului navei Ketty Jay din cartile lui Chris Wooding.

Din pacate Tor i-a publicat lui Campbell doar doua volume, dar cine stie ce ne mai rezerva viitorul. Fapt interesant, ce denota ca nu tot ce scoate Tor are si succes la cititori. Desi seria asta ar fi meritat mai multa atentie din partea lor.

Daca vreti o carte fantasy de aventuri, in care exista artefacte atata de puternice ce pot inclina balanta puterii sau Magi ce pot deschide usi catre creaturi fantastice din alte dimensiuni, plus o multime de aventuri, atunci seria lui Campbell e pentru voi. Situatia cu portalurile se intampla mai ales in volumul doi, cand isi fac simtita prezenta si niscaivai Zei si miza “jocului” creste substantial.

Daca, din intamplare, v-au mai placut de prin recomandarile mele de pe blog, atunci e sigur ca si seria asta nu o sa va dezamageasca.

Fantastica.ro nr. 17: Dosar Finlanda SF

  • Haiganu