Cititor SF

Superb!

Dupa ce am inceput de 3 ori o recenzie la Pistolarul, am renuntat si l-am lasat pe Kyo sa o scrie. Mi-e greu sa vorbesc despre cartile care imi plac mult, iar in cazul Pistolarului mai apare si o alta problema: nu mai pot sa privesc cartea independent de serie. M-am apucat de citit la un an dupa ce King a terminat-o asa ca am reusit sa citesc cele 7 volume aproape unul dupa altul si le vad ca pe un tot unitar.

Am ajuns la Dark Tower pe un drum lung care a inceput cu o Carrie cumparata dintr-un anticariat si care a fost, cel putin partial, planuit dinainte. O serie de 7 carti parea imensa, asa ca m-am ferit multa vreme de ea, dar la sfatul unei prietene am reusit s-o fac intr-un mod oarecum productiv: am incercat sa citesc toate cartile legate de ea inainte.

Pentru “incepatori”: Dark Tower se leaga de o gramada de romane de-ale lui King. In unele cazuri legatura e foarte vaga (sfarsitul de la It sau hotelul din The Talisman, cateva mentiuni in Lisey’s Story etc.), in altele e mai stransa (Salem’s Lot, Insomnia). Am reusit sa le citesc aproape pe toate inainte de Dark Tower, ceea ce uneori a fost o idee buna, alteori nu.

Daca vreti sa abordati seria cat mai in cunostinta de cauza, doar in cateva cazuri e recomandat sa cititi cartile inainte: Salem’s Lot, pentru unul dintre personaje si The Stand, pentru o scena scurta, dar care e o surpriza placuta (bine, si pentru ca e o carte al naibii de misto). Majoritatea pot fi citite bine mersi si dupa (sau in timpul) DT, iar cateva cred ca pot fi intelese/apreciate cum trebuie doar dupa, de exemplu Insomnia sau nuvelele (Little Sisters of Eluria, Everything’s Eventual, Low Men in Yellow Coats). Probabil ca unii vor spune ca Easter eggs pe care le baga King pe te miri unde sunt inutile si doar o incercare artificiala de a consolida ideea de Dark Tower ca magmum opus, dar mie imi plac la nebunie, mai ales cand dau de ele inainte sa le citesc pe vreun site.
Read more…

Trebuie sa recunosc ca nu e prima oara cand ma lovesc de cartea de fata, mai avand o tentativa acum ceva timp de a citi varianta in engleza. Insa la momentul respectiv nu prea m-a prins inceputul si am renuntat destul de repede. Dupa ce am parcurs in sfarsit Pistolarul imi dau seama ca m-am pripit un pic cand am lasat-o din mina, dar tot nu pot spune cu exactitate daca universul Dark Tower (Turnul intunecat) este unul pe placul meu in totalitate. Totusi am gasit fascinante marturiile din prefata, in care se spune ca a primit cereri care mai de care mai ciudate de-a lungul timpului, ca exemplu oferind cazul unei batranici care simtea ca nu mai are mult de trait si isi dorea sa afle ce se va intampla in continuare in seria de fata sau acela al unui condamnat la moarte amator si el sa afle acelasi deznodamant al seriei de fata. Aceste dorinte mai iesite din comun ale fanilor se explica prin faptul ca cele 7 romane corespunzatoare seriei de fata au fost scrise intr-o perioada foarte lunga de timp, zeci de ani de zile, intre anii 1970 si 2004, pornind de la ideea lui King de a scrie un fantasy din perspectiva personala avand ca sursa de inspiratie opera marelui J.R.R. Tolkien si filmul lui Sergio Leone “Bunul, raul si uratul” cu vestitul Clint Eastwood in prim plan.

Din cate am observat eu pina acum, citind diverse impresii pe internet, cititorii Dark Tower se impart in doua tabere sa le zic asa. Cei care sunt inebuniti dupa seria fantasy a lui Stephen King si cei care nu prea au gustat seria scriitorului american, gasindu-i destule inconsistente. Si sa vedem ce am descoperit eu in primul volum. Read more…