Cititor SF

Theodore Sturgeon ramane unul dintre autorii clasici si un reprezentant de seama al Epocii de Aur a SF-ului, pe care-l citesti cu interes chiar si atunci cind descoperi ca modul in care-ti prezinta faptele nu e tocmai pe placul tau. Pina acum nu am avut probleme de genul asta, insa pe la jumatatea lui Mai mult decat oameni am observat o batere in piua destul de enervanta. Lucru curios de altfel, pentru ca More than Human se afla in colectia SF Masterworks, la numarul 28. Pe de alta parte, este de inteles, pentru ca idea cartii este deosebita si cel putin doua treimi de volum, respectiv inceputul si finalul, sunt mai mult decat agreabile. Renumit mai mult pentru povestirile sale aproape fara cusur, nici in romanul de fata autorul nu se dezminte si il construieste pe scheletul a trei povestiri interconectate intre ele. Este vorba de Idiotul fabulos, Bebe are trei ani si Morala. Mai trebuie adaugat ca Baby is Three a fost publicata pentru prima oara in  revista Galaxy si este cea de la care a pornit totul. Curios lucru, tocmai “pricina” nemultumirilor mele.

Avem o mina de personaje cu puteri telepatice, telekinetice, hipnotice sau pur si simplu cu abilitatea de a se teleporta sau de a actiona mental asupra lucrurilor si care reusesc sa se intalneasca si sa convietuiasca impreuna. La prima vedere nu pare mare lucru, insa scriitorul stie cum sa povesteasca si ce sa insereze in povestire pentru a stimula cititorul sa mearga mai departe, aproape fara oprire. Poate si pentru ca multe dintre abilitati sunt descrise  intr-un mod autentic, bine gandit si parca cat se poate de real. De exemplu mi-a ramas intiparita in minte capacitatea unor surori de a se teleporta oriunde isi doresc, insa aceasta actiune o realizeaza doar trupurile lor, nu si hainele de pe ele. Este un aspect pe care nu  l-am mai observat exploatat sau adus in discutie prin filme sau alte romane. “Beam me up Scotty” si hop cu tot cu ţoale pe planeta. Sau poate era  vorba de o tehnologie bine pusa la punct si nu neaparat de o abilitate dobindita la nastere de o fiinta umana. Oricum ramane un aspect interesant. Read more…

“Univers” a lui Robert A Heinlein, “taticul” Starhip Troopers-ilor, si parte integranta a tridentului ce a alcatuit multi ani de-a rindul, alaturi de Isaac Asimov si Arthur C. Clarke “The big three of science fiction” este povestea ce deschide in mod fericit almanahul Sci-fi Magazin 2009. Desi, ca sa fiu cinstit, trebuie sa recunosc ca initial primul meu impuls a fost sa trec mai departe, nereusind sa ma agate dupa doua pagini, insa la recomandarea unui prieten m-am hotarat sa incerc o recitire. Ei bine, intr-adevar m-am inselat si Heinlein demonstreaza inca odata, ca uneori omul pur si simplu nu poate depasi anumite bariere ale mintii si este refractar la noi abordari care i-ar zdruncina din temelii modul personal de a privi lumea, lucru care, din 1941, de cand a fost scris textul si pina astazi, nu pare sa se fi schimbat prea mult.

Read more…

Poate multi dintre voi stiau sau nu, ca pe Scifi.com, pina mai recent, a existat o sectiune numita Scifiction unde erau publicate povestiri online,  sub indrumarea cunoscutei Ellen Datlow.

Autorii prezenti faceau parte atat din cei cunoscuti si apreciati de publicul cititor cat si din cei in curs de afirmare. Am putea exemplifica astfel cu nume ca : Robert Silverberg, Elizabeth Bear, Lucius Shepard, Alfred Bester, Jay Lake si Ruth Nestvold prezenti cu povestirea din Best Year Sci-fi vol 2 publicata la Nemira, Fredric Brown, Vonda N. McIntyre, Bruce Sterling, Gardner Dozois, Walter Jon Williams, Daniel Abraham, Samuel R. Delany, George RR Martin, Theodore Sturgeon, Gene Wolfe, Gregory Benford, Chelsea Quinn Yarbro, Roger Zelazny, John Wyndham, Robert Sheckley, Paul Di Filippo, si lista nu e nici macar la jumatate.

Desi se spunea ca postarile au fost inchise din 2005, arhivele ramanand disponibile pe site, se pare ca in Iunie 2007 NBC-ul a renuntat sa mai găzduiasca sectiunea de mai sus invocand problemele legate de drepturile de autor si urmarirea lor precum si numarul redus de vizitatori, afirmandu-se ca in luna mai a anului respectiv au fost doar 48 de vizite, fiind incluse persoanele care au citit povestirile pina la capat, incluzandu-se navigarea pina la ultima pagina din adresa.

Cert este ca si la momentul de fata povestirile pot fi gasite aici, in schimb trebuie sa va inarmati cu un dram de rabdare deoarece se incarca destul de greu, insa daca treceti de micul inconvenient o sa aveti parte de o mare surpriza.

Theodore Sturgeon, plecat demult dintre noi, desi nu a impresionat in mod excesiv ramane unul dintre cei mai importanti scriitori de science fiction din istorie, cel mai apreciat roman fiind “More Than Human” din indepartatul an, 1953, considerat o opera literara, lucru cu adevarat deosebit la acea vreme.“The Dreaming Jewels” a fost publicata in 1950, constituind romanul sau de debut. Cartea nu este impartita in capitole insa scenele sunt totusi separate prin texte ce incep pe o pagina noua. Recunosc, initial, dupa ce am parcurs prima asemenea scena si am trecut la cea de-a doua, am avut impresia ca tin in mina o colectie de povestiri. De fapt nu este asa, povestea urmarind aventurile acelorlasi personaje, firul fantastic dezvoltandu-se cu precadere incepand cam cu al cincilea asemenea pseudocapitol.

Personajele sunt destul de bine conturate, avem parte in rolul principal de un baietel temator si neadaptat, cu obiceiuri ciudate, chinuit de familia adoptiva si hartuit de colegii de scoala si cei de varsta lui, povestea concentrandu-se asupra formarii si desavarsirii personalitatii sale. Pe de alta parte si cele negative sunt puternic reprezentate si creionate, de la tatal abuziv si fara nici un fel de compasiune pentru cei din jur, pana la patronul de balci, revoltat pina la obsesie impotriva societatii si a oamenilor ce-l inconjoara, incercand prin orice mijloace sa-si puna in aplicare planurile diabolice. Sunt prezentate cu atentie o serie de aspecte din viata miraculoasa a balciului ce se impletesc cu un fir epic, in care fascinatia bolnava pentru necunoscut si dorinta de a descifra tainele ascunse ale unor organisme de origini necunoscute se impletesc cu elementele de biologie moleculara si teorii destul de surprinzatoare si proaspete, pentru anul la care a fost scris romanul.

De remarcat ca exista unele scene ce se incheie fie cu cate un personaj surpriza fie cu vreun eveniment surprinzator sau rasturnare de situatie ce arunca cate o mana de praf de pulbere menita sa intretina la un nivel ridicat intreaga intriga a romanului. La un moment dat prin modul in care erau inlantuite destinele actorilor din piesa mi-am adus aminte de “Great Expectations” a lui Charles Dickens, desi poate unii vor considera deplasata comparatia, totusi la o parcurgere atenta a textului se vor putea observa similitudinile evidente. Surprinzatoare mi s-a parut constructia usor naiva si o anumita inconsistenta a scenariului pe final, deseori ivindu-se semne de intrebare in privinta comportamentului unora dintre personajele cheie, slabiciunea scenariului putand fi influentata intr-o anumita masura si de o traducere mai superficiala, insa nu am avut acces la textul in engleza sa ma dumiresc exact. In ciuda acestor slabiciuni firul narativ isi pastreaza un ritm cursiv de desfasurare, evolueaza pe masura trecerii timpului, se deschide si se pleaca din aproape in aproape in fata ideilor si elementelor fantastice.

Scriitorul este considerat si autorul a doua citate foarte apreciate, primul dintre ele mentionat pentru prima oara in povestirea “The Claustrophile” in 1956, “Nimic nu este intotdeauna adevarat cu certitudine“, iar cel de-al doilea citat, si cel mai apreciat, fiind “Nouazeci la suta din orice este o mizerie“.Cartea poate fi comandata la reducere de pe site-ul editurii Corint, Leda fiind un imprint al Corint-ului, si din cate auzisem nu vor mai publica carti in Galeria fantastica, cele pina acum fiind in marea lor majoritate opere din anii de inceput ai literaturii science fiction, lucrari binecunoscute de cei cu state mai vechi in ale sci-fiului.

Theodore Sturgeon ramane un scriitor ce trebuie abordat si studiat cu inima deschisa prin prisma apartenentei sale la epoca dominata de monstri sacri ai sci-fiului, Heinlein, Arthur C. Clarke, Asimov, sa-i amintim doar pe cativa, si datorita faptului ca a reusit sa-si creeze o reputatie in domeniu, in ciuda concurentei acerbe.