Cititor SF

Volumul 2 din antologiile Gardner Dozois publicat de Nemira este de fapt partea a doua din numărul 23 publicat la americani. Dacă în primul erau prezenţi un numar mai mic de scriitori ( în jur de 13 ), de această dată avem nu mai puţin de 19 asemenea povestiri ale unor naratori, în mare măsură, deja consacraţi. Destul de interesant mi s-a părut şi articolul din finalul antologiei ce se întinde pe suficiente pagini, şi în care editoru face o radiografie a sf-ului american, luând pe rand la puricat în cele mai mici detalii revistele de profil, cărţile apărute în anul 2005, adresele de web, evoluţia antologiilor, premiile, dacă ar fi să numesc doar o parte din subiectele abordate. De menţionat că am aflat cu ocazia asta că tot în acea perioada s-au stins din viaţă şi Robert Sheckley la onorabila vârstă de 77 de ani şi John Fowles la vârsta de 79 de ani, fiind doar doi din cei numiţi de autor în această listă neagră a sci-fiului internaţional.

Povestirea de început, bine ancorată în problemele ÅŸi controversele abordate tot mai des de media ÅŸi aduse în atenÅ£ia populaÅ£iei, mi s-a părut destul de reuÅŸită, sau măcar originală, fiind semnată de Paolo Bacigalupi. ÃŽn “Omul Calorie” se prezintă un viitor monopolizat de companiile cu profil agricol ce conduc destinele oamenilor prin impunerea cultivării anumitor plante vegetale. A durat un pic să mă prind că atunci când se vorbea de calorie scriitorul se referea de fapt la hrană. Atmosfera este una reuÅŸită, acÅ£iunea ÅŸi urmările ei, însă, nu sparg niciun tipar. “Punctul de sprijin” a lui Gwyneth Jones are toate datele unei povestiri atrăgătoare: extratereÅŸtri, staÅ£ii spaÅ£iale, exploratori în cautare de bogăţie, fiinÅ£e captive de pe alte planete, ÅŸi în ciuda subÅ£irimii de care beneficiază construcÅ£ia personajelor ÅŸi uneori cu un comportament destul de contradictoriu, acÅ£iunea are suflu întreÅ£inând cu success interesul cititorul.

Avem parte ÅŸi de zeităţi decăzute ÅŸi războaie ale viitorului în “Deus Ex Homine” a lui Hannu Rajaniemi, o povestire la care m-am conectat destul de greu, deÅŸi trebuie să mă înclin ÅŸi de această dată în faÅ£a originalităţii în special a personajelor prezentate, intriga fiind de fapt destul de banală. Åži am ajuns la “Canadianul aproape reîntors din stele” scrisă, în colaborare, de Jay Lake (unul dintre remarcaÅ£ii mei din antologia New Weird) ÅŸi Ruth Nestvold, unde dispariÅ£ia în spaÅ£iu a unei persoane, declanÅŸează o serie de evenimente fantastice cu urmări imprevizibile pentru personajele implicate-n intrigă. Trebuie să recunosc că ÅŸi de această dată, modul în care au fost tratate problemele abordate ÅŸi explicaÅ£iile oferite m-au băgat un pic în ceaţă, însă, cred că e important că am prins ideea la general. “Bomba cu mecanism atomic” de Dominic Green urmăreÅŸte, de asemenea, un subiect problematic pentru ţările africane măcinate de războaie ÅŸi conflicte interne. De la William Sanders ÅŸi “Amba” mă aÅŸteptam la mai multe evenimente după cum a început povestea, însă am rămas un pic dezamăgit. Până la urmă cadrul pe fondul căruia se desfăşoară întregul ÅŸir de întâmplări ÅŸi perioada descrisă completează fericit o acÅ£iune cam banală. “Muntele de aur” de Chris Roberson ne conduce în zonele orientale accentuând drama oamenilor aflaÅ£i în căutarea unui rost în viaţă aducând în prim plan suiÅŸurile ÅŸi coborâşurile ei evidente.

“Albastru de Zima” de Alastair Reynolds aduce un pic aminte de personajelor abordate în “Câinii de diamant“, atrăgând prin descrierea vastitatăţii operelor de artă cosmice, ce-Å£i taie aproape răsuflarea. “Motorul de căutare” ÅŸi Mary Rosenbaum ne oferă imaginea unei societăţi a viitorului puternic computerizată în care nimeni nu se poate ascunde, mai ales atunci când nu-ÅŸi schimbă obiceiurile. “Efemerida” de Peter Watts ÅŸi Derryl Murphy este un mix ciudat de aplicaÅ£ii cibernetice împletite cu situaÅ£ii experimentale, dând naÅŸtere astfel unui hibrid ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi unei idei, nu neaparat novatoare sau nemaivehiculată. O fâşie densă de necunoscut dintr-o lume cu totul specială, este abordata în “Piccadilly Circus” de Chris Beckett, ÅŸi probabil că nu o să greÅŸesc când o să afirm că regăsim aici ceva elemente din finalul ÅŸi deznodământul filmului Matrix, Å£esându-se o lume parÅ£ial asemănătoare, la care personajele au aderat, de această dată, din raÅ£iuni conÅŸtiente. Intrăm un pic ÅŸi în zona fantasy cu “La Malcontenta” de Liz Williams, universul creionat teleportându-te cu uÅŸurinţă în mijlocul actorilor implicaÅ£i ÅŸi în ciuda finalului destul de brusc, parca deodată avem parte de o inviorare ÅŸi un suflu nou în abordarea subiectelor din acest volum. “Persoana a doua, timpul prezent” de Daryl Gregory, aduce în sprijin, în mod cert, idei ÅŸi moduri de abordare noi, însă la un moment dat m-am cam încâlcit în ghemul explicaÅ£iilor ÅŸi situaÅ£iilor urmărite astfel încât am dus-o la capăt un pic cam confuz asupra subiectului urmărit.

Steven Popkes oferă în “Marele Carusso” un avertisment tuturor fumătorilor, abordând într-un mod sci-fi o problemă spinoasă, eliminând însă liberul arbitru ÅŸi oferind o ÅŸansă personajelor sale, ÅŸansă de care probabil mulÅ£i nu au parte în realitate. Harry Turtledove nu dă naÅŸtere la nimic special în “Audubont în Atlantida“, o poveste cu elemente minimale de sf, radiografiind stările sufleteÅŸti ale unui explorator ÅŸi iubitor de natură, confruntat cu problema înaintării în vârstă, ÅŸi în mod normal, cu necesitatea răririi escapadelor sale în natură. “Planeta Amazoanelor” de David Moles aproape încheie antologia, însă nu cu prea mare convingere. Pornindu-se de la un subiect destul de uzitat acum zeci de ani, autorul nu convinge, explicaÅ£iile oferite încâlcindu-mi-se prin minte ÅŸi trezindu-mi sentimente nu prea cuminÅ£i vis-à-vis de acesta. Elizabeth Bear, câştigătoare a premiului Locus în 2006 pentru Cel mai bun Roman de Debut finalizează acest volum de povestiri, cu “Vise ÅŸi Trenuri”, transportându-ne într-o lume a viitorului, unde tinerii preferă să-ÅŸi rateze viaÅ£a pentru a-ÅŸi îndeplini cu orice preÅ£ visele ÅŸi aspiraÅ£iile.

Punctul forte al antologiei de faţă constă în diversitatea temelor abordate şi originalitatea de care dau dovadă unele dintre ele, cu diverse situaţii şi întâmplări urmărite, şi un calup de povestiri din care în mod cert se vor găsi câteva care să vă atragă, cum foarte bine se poate să gasiţi şi unele care să vă displacă. Deşi la prima vedere aş fi tentat să spun că primul volum mi-a plăcut mai mult, cred că ar trebui să analizez mai în detaliu o serie de factori, pentru a da un verdict cât de cât corect.