Relansarea cenaclului ProspectArt
Anuntata de mai mult de o luna, mult-asteptata relansare a cenaclului ProspectArt a avut loc azi (30.04.2009) la Observatorul Astronomic… in aceeasi sala neincalzita si pe aceleasi scaune obosite pe care le stiam si de la intalnirile altui cenaclu, de acum cativa ani, dar asta e, nu ne plangem (prea mult).
Initiativa ca atare e foarte buna (desi neinteresanta pentru mine, care n-am avut niciodata inclinatii literare): n-ar strica un cenaclu in care autorii (incepatori sau veterani) sa isi citeasca textele si sa auda critici pertinente.
Din pacate problemele actuale erau evidente de la intrarea in sala: numarul persoanelor sub 35 de ani era de fix 4 (ni s-a mai alaturat si al 5-lea dupa o vreme). Nu ca ar fi ceva rau in a discuta texte la orice varsta, dar impresia de reuniune de liceu nu e ceea ce astepti de la un cenaclu. Sunt convinsa ca povestile despre conventiile de acum 30 de ani sunt palpitante pentru cei care au participat la ele, dar pentru niste persoane care nici nu erau nascute pe vremea aia… nu prea.
O alta initiativa buna, dar esuata, a fost partea de prezentari. Mare parte dintre cei prezenti se cunosteau intre ei, dar nou-venitii (chiar daca erau in minoritate) nu stiau pe aproape nimeni. Din pacate, prezentarile au fost unite cu sugestiile pentru viitorul intalnirilor, asa ca am auzit numele intreg al unui singur participant si multe pareri din partea unor “necunoscuti”. Poate data viitoare ar trebui sa venim cu name tags cu numele si adresa blogului/ocupatia/volumele publicate.
Partea buna e ca organizatorii stiu ce trebuie: sa atraga mai multi tineri. Din pacate, inca n-au descoperit cum, iar discutiile pe aceasta tema nu au fost tocmai fructuoase. Invitatul de onoare, Cristian Tudor Popescu, ne-a spus de la inceput ca el nu foloseste calculatorul, daramite internetul… asa ca ce-ar putea sa creada un tanar auzind asta? “Eu n-am nimic in comun cu cenaclul, daca fostul lui presedinte, autor si iubitor de SF, nici nu vrea sa auda de internet.” (internetul care n-ar prea fi existat fara scriitorii de SF, in general!!) Sau, particularizand la persoana mea: “Eu, care lucrez pe internet si ma folosesc de internet si in munca offline, si care pe deasupra mai petrec si cateva ore pe zi omorand monstri virtuali, ce sa caut la un cenaclu unde toate lucrurile astea sunt considerate rele/inferioare/etc?”
Nu e dracul asa de negru si nu toata lumea prezenta impartaseste parerile lui CTP, dar sugestiile cum ca atragerea tinerilor ar trebui se sa faca pe bloguri n-au fost acceptate entuziast. Da, e mult mai placut sa discuti fata in fata cu cineva, mai ales daca va despart doua sticle de bere. Dar adevarul e ca eu, cel putin, am cunoscut absolut toate persoanele din sala respectiva prin intermediul internetului – si pe cei mai tineri, si pe veterani. N-o sa ma lansez acum in rememorari inutile despre ce a insemnat pentru un fan SF care nu mai avea ce citi faptul ca a descoperit intr-un final internetul si resursele lui… probabil majoritatea avem cate o poveste asemanatoare. Dar strict din punct de vedere al comunicarii, internetul a ajutat comunitatea SF din Romania, nicidecum a impiedicat-o cumva sa se dezvolte. Pe acest blog suntem oameni din 3 orase din 2 tari diferite – cum am fi putut sa ne cunoastem fara internet?
(Si, dupa cum am spus mai sus, dupa comunicarea fata in fata nici macar nu ne-am spus toti numele.)
Din fericire, a doua parte a intalnirii, cea de cenaclu propriu-zis, a adus doua povestiri care mi-au placut mai mult decat ma asteptam (de Liviu Radu si Cristian Mihail Teodorescu). Despre asta nu o sa imi mai dau cu parerea, pentru ca, dupa cum am spus, ideea de cenaclu nu-mi spune nimic si (defect personal?) nu pot sa ma concentrez la texte citite cu voce tare. Se pare ca nu sunt singura cu aceasta problema, asa ca se cauta solutii 
E de apreciat totusi ca discutiile ulterioare au fost civilizate si constructive si fara egouri umflate… dar nu pot sa nu ma intreb cum ar fi decurs aceeasi intalnire daca “taberele” ar fi fost egale. Cum ar percepe un licean criticile cuiva care ar putea sa ii fie tata (sau profesor), cum ar percepe un autor cu n volume publicate critici venind din partea unui “neavizat”? Ramane de vazut, daca o sa se intample.
Oricum, un lucru e clar: ca sa vina tineri la cenaclu trebuie: a) sa afle de el; b) sa fie atrasi de ceva. In momentul de fata mai e de lucru la ambele puncte.
(P.S. Eu o sa fiu plecata pana marti, asa ca o sa pot raspunde la orice eventual comentariu de-abia atunci.)
Later update (kyodnb)
Conform blogului cultural sf au participat:
Cristian Tudor Popescu, Ion Hobana, Roberto Quaglia, preşedintele Societăţii Europene de Science Fiction, criticii literari Bianca Burţa Cernat şi Paul Cernat, Michael Hăulică, soţii Doina Hanu şi Lucian Hanu –binecunoscuţi editori şi publicişti, actualmente proprietari ai librăriei Nautilus din Bucureşti, Dănuţ Ungureanu, Sebastian A.Corn, Liviu Radu, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Dumitru Claudiu Stătescu, Feri Balin, regizorul şi autorul Cristian Lăzărescu, graficianul Ionuţ Bănuţă, fanii Dragoş C. Butuzea, Cristian Tamaş, Sorin Camner, Bebe Ionescu, Nicolae Voicu (Voicunike), Tiberiu Ţică, Cristina Ghidoveanu, CapricornK13, Dreaming Jewel, Jen, Adi Segal, Daniel Manole, Gabriel Vâlsan.
Eu am incercat sa ajung la timp acasa sa arunc o privire pe internet, insa din motive neimpartasite, transmisia nu a functionat.
Later update: alaturi de discutia initiata pe blogul tusei Vero, la care avem pingback-ul, a reactionat si Jewel pe Bibiblioteca Babel cu articolul impricinat.
Recent Comments