Cititor SF

De cand a aparut volumul  de fata mi-am dorit sa pot face un serial cu povestirile adunate in paginile lui, model des intalnit prin afara, insa la care noi nu am apelat pina acum. Cum l-am gasit la reducere pe site-ul Nemirei, l-am si pus in cos  fara sa mai stau pe ganduri (multumesc lui A. Buzdugan pentru semnalare). Deci cartea e cumparata pe banii mei, pe spinarea si munca mea, si cei care viseaza ca primim carti sa scriem de bine despre ele, pot sa-si bage linistiti presupunerile nefondate exact in DOS. MS-DOS, desigur.  Dar sa trecem la lucruri mai serioase.

Cory Doctorow – Eu, robo-barca

Ei bine imi este clar, Doctorow este un tip cu o imaginatie care sparge destule standarde. Pentru el nu exista un tipar neaparat, ci improvizeaza foarte mult si variat. Si culmea, ii si iese, domnule. Nu in toate povestirile, normal, si aici sta marturie When sysadmins ruled the earth, insa nu e prima oara cand descopar un text deosebit. The things that make me weak and strange, publicata pe site-ul Tor si despre care am scris cateva cuvine la linkul precedent, este o alta dovada a resurselor nebanuite ce-l bantuie pe vestitul scriitor canadian. Read more…

Incepand de pe 23 februarie, Nemira aplica metoda incercata si prin alte parti cu un produs la reducere, disponibil o singura zi. Ca sa vedeti produsul zilei mergeti aici, si ca sa fiti la curent cu ofertele abonati-va la blogul editurii (sau dati refresh in fiecare dimineata pe pagina respectiva, probabil). Daca doriti ceva anume… nu uitati sa verificati in fiecare zi.

Reducerile arata bine, azi avem parte de Jocurile Foamei gratis pentru o comada a Sfidarii… sa vedem ce urmeaza

Cred ca nu exista cineva care sa poata spune ca nu a auzit macar de Neil Gaiman, iar posibilitatea sa-i fi si citit vreo carte este cu atat mai mare, cu cat, dupa cum stiti, a fost publicat intens la Tritonic in perioada in care Michael Haulica mosea aparitiile sf & fantasy ale unei edituri cu o evolutie mai mult decat nebuloasa pina atunci.

Zeii Americani a fost un deliciu la acea vreme, chiar daca usor inegala in evolutia si coerenta actiunii, si a fost indeajuns cat sa indragesc definitiv scriitorul. Sentimente care nu s-au schimbat chiar daca am trecut printr-un volum de Anansi Boys vizibil mai slab in idei ca precedenta aparitie din serie, un Good Omens citibil, dar fara nimic spectaculos, si printr-o castigatoare Hugo, prezenta The Graveyard Book.

…Care este o carte de citit, insa parca lipsita de caracteristicile pe care le vad eu necesare unui castigator Hugo. Romanul este construit pe scheletul a 8 capitole-povestiri, ce se remarca prin faptul ca pot fi abordate si separat, nu neaparat doar ca un intreg. De altfel, si autorul recunoaste ca ideea volumului l-a bantuit vreo 20 de ani, insa abia dupa ce a scris povestirea The Witch’s Stone si fiica sa a insistat sa afle mai mult despre personaj s-a urnit la masa de lucru pentru a exploata in intregime ideea. Read more…

Detalii AICI.

Nu pot decat sa adaug ca exista si dreptate pe lumea asta.

Plus in pregatire :

Am mai vazut si un Card, dar ma cam lasa rece autorul asa ca nu mai aduc aminte.

Nuş cum face Hamilton dar mereu creează de două ori mai multe personaje şi locuri decât i-ar fi strict necesar ca să-şi spună povestea. Ca urmare, mi s-a întâmplat de vreo două ori să mă uit la câte un personaj ivit din senin în faţa mea şi să-l întreb: „Tu cine dracu mai eşti, că te-am uitat?”

Pe de altă parte, nuş cum face acelaşi Hamilton dar de fiecare dată născoceşte câte un mister căruia eu chiar mor să-i aflu rezolvarea. Dacă în ciclul Commonwealth (“Steaua Pandorei” şi “Judas dezlănţuit“) era vorba despre a descoperi ce entitate misterioasă a acoperit o planetă cu un soi de scut izolator şi de ce, aici civilizaţia umană este confruntată cu o invazie a spiritelor celor morţi care, printr-o fisură a realităţii, se întorc şi preiau controlul asupra celor vii. Mai precis le izgonesc spiritele în dimensiunea de unde au venit ele şi le posedă trupurile.

Romanul “Disfuncţia realităţii“, publicat anul trecut la editura Nemira, este primul din trilogia “Zorii Nopţii” şi abordează momentul iniţial al invaziei.  Primele cazuri de posedare apar pe planeta proaspăt colonizată Lalonde, presărată cu localităţi izolate, unde coloniştii nu dispun de tehnică sofisticată de transport şi comunicare. Ca urmare, până să se dumirească autorităţile planetei, epidemia de posedare, dac-o putem numi astfel, ajunge să ameninţe nu doar lumea respectivă, ci şi alte lumi umane. Enigma ne este servită cu pipeta, pentru că, da, sunt spirite ale unor oameni care au trăit, unii chiar cu 700 de ani în urmă, dar care spirite? Ni se sugerează că unii dintre marii Răi ai istoriei – gen Hitler – sunt şi ei de partea cealaltă, aşteptând să treacă în lumea reală: că ar fi, deci, un spaţiu al celor nelegiuiţi. Pe de altă parte, reacţia unora dintre aceste spirite pare să indice că nu toţi invadatorii sunt răi sau răuvoitori; cum şi de ce  se aflau împreună este un mister.

În paralel cu invazia, cercetătorii de pe Seninătate încearcă să afle ce anume a dus la distrugerea în masă a străvechii civilizaţii a laymililor, ceea ce este greu dat fiind că rămăşiţele habitatelor extraterestre plutesc împrăştiate prin spaţiul cosmic, alcătuind aşa numitul Inel al Ruinelor.

Mai este şi un fir secundar, un conflict între partizanii biotehnologiei (edeniştii) şi cei care cred că omul nu trebuie să sufere îmbunătăţiri nenaturale (adamiştii). Cele două civilizaţii se dispreţuiesc reciproc şi caută să nu se amestece, chiar dacă nu sunt în război propriu-zis. Oricum, diferenţele dintre ele par să nu mai conteze atât de tare odată ce apare ameninţarea exterioară.

În fine, sunt tot felul de alte intrigi mari şi mici, la nivel planetar sau strict la nivel de persoane, toate date peste cap de invazie. Evident că, fiind partea întâi dintr-o trilogie, romanul se termină fără să ne descâlcească enigma spiritelor invadatoare, de fapt cu cât aflăm mai multe cu atât suntem mai nedumeriţi. Read more…

Numai ce am fost entuziasmat dupa ce am terminat de citit volumul 3 din seria fantasy Cantec de gheata si foc, volumul de fata, Iuresul sabiilor, ca Martin mi-a dat o alta lovitura. In Festinul Ciorilor se pare ca a renuntat la cateva din personajele sale si a mai introdus unele noi pentru ca, chipurile, plotul a devenit prea dens si a preferat sa se concentreze doar pe personajele de la Sudul celor Sapte regate si cele din Insulele de Fier. Recunosc ca la auzul unei asemenea informatii si dupa ce am si verificat mi s-a cam taiat elenul sa citesc volumul urmator. Am gasit lista cu personajele care sunt prezente si, din cate se pare, lipsesc unele care, din pacate si din nefericire, sunt si favoritele mele si ale multor alti cititori din cate scria si pe wiki i-as aminti aici pe: Tyrion Lannister (piticul cu un simt al umorului foarte dezvoltat, dar si imbogatit cu doze ridicate de sarcasm), Daenerys Targaryen, Jon Snow (bastardul Stark) sau Brandon Stark. Trist, trist de tot. Dintre “vechile cunostinte” ii avem prezenti pe:

Cersei Lannister (hua!), Sir Jaime Lannister caruia in Iuresul sabiiilor i s-a acordat o atentie mai sporita si prin urmare a mai crescu putin ochii mei, Arya Stark (yeee, macar e si ea prezenta), Sansa Stark (pisica visatoare dupa care nu prea ma omor, thumb down), Samwell Tarly care, de asemenea, primeste destule capitole in volumul trei, Lady Brienne, fecioara din Tarth ( iar o prezenta interesanta) plus o serie de eroi in premiera absoluta.

La momentul de fata George Martin scrie ca nimeni altul in seria Cantec de gheata si foc si este clar ca pina si carcotasii ii recunosc meritele, chiar daca volumele sale nu prea au fost recompensate cu premii numeroase. Paradoxal as spune. Ce le place fanilor nu prea prinde la critica si poate si reciproca este valabila intr-o anumita masura. Read more…

The Year’s Best Science Fiction (vol. 5)

Aparitie:   Precomanda 20 decembrie,  editata de “Tatucul” Gardner Dozois

Curata nebunie ce face Nemira nu altceva!

Superb!

*

*

*

Un nou roman in seria Dark Tower (coperta e informativa!) ! Let`s boo together Sau huuray dupa caz.

De ex. cei de la Nemira vor alege sigur varianta a doua.

*

*

*

*

*

*

*

Dupa 25 de ani de cand a inceput romanul, dupa numai  putin de 1000 de pagini, cu vreo 100 de personaje, Under the Dome vede lumina tiparului.

Autorul? Cine altul decat neobositul Stephen King?!

Nemira, huuray again!

*

*

*

*

*

*

Prin Franta s-a decernat Grand Prix de l’Imaginaire 2010.

Castigator la roman strain, Ian McDonald –  Roi du matin, reine du jour.

Multumesc sursei pe care o pastrez anonima. Nu, nu e vorba nici de generalii securisti a lui Vadim si nici de informatorii cu celular a lui Badea.

*

*

*

*

*

*

**

La Nemira avem parte de o noua promotie. 2 Carti + 1 Gratis

La fiecare doua carti cumparate primesti o carte gratis, la alegere!

Promotie valabila pana la data de 24 noiembrie.

Editorial
Michael Haulica – Pe locuri, fiţi gata… Gaudeamus!
Proza
Ciprian Mitoceanu – Un rău necesar
Mioara Musteata – Timpul schimbării
Liviu Braicu – Globalizare
Dan Merisca – Ultimul cîntec
English Page
Dan Merisca – The Last Song
Recenzii
Flaviu Dobrescu – Misterul lui Charles Dickens
Bogdan Lascu – Încă un pas spre tronul Urth-ului…
Liviu Radu – Un miliard de întrebări despre lume
Liviu Radu – Încheiere
Liviu Radu – Un western fantasy?
Liviu Radu – O lume oarecum rurală…
Bogdan Lascu – O epopee şi o călătorie satirică prin spaţiu…
Film
Adrian Buzdugan – Printre roboţi, nanoboţi şi dinozauri
Aron Biro – Comedia horror
Banda Desenata
Dodo Nita – Constanţa: Capitala benzii desenate din România
Outsider
Horia Nicola Ursu – Cum trebuie să arate o revistă F&SF?
Fandom
Laurentiu Nistorescu – Sesiunea Helion 2009, o diagnoză a SF-ului contemporan
Balin Feri – ProspectArt, 29 octombrie 2009
Viitorul asa cum a fost
Stefan Ghidoveanu – 8. SURSELE. LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ROMÂNEŞTI (Partea a III-a)
Calendar SF
Michael Haulica – Noiembrie
Istoria Ilustrata
Dodo Nita – Festivalul Internaţional al benzii desenate, Constanţa, 23 – 25 octombrie 2009
Dorin Davideanu – Sesiunea HELION, Timişoara, 16 – 17 octombrie, 2009
Lucian Merisca – Arhiva Dan Merişca
Marian Coman – Arhiva Marian Coman
Dictionar SF
Aurel Cărăşel – ANDERSON, Poul William (1926-2001)