Avatar
Acum doua zile a fost sfarsitul lumi(lor). Intai a unor extrateresti, apoi a noastra. Mai exact, niste prieteni m-au luat pe sus la o “movie day”, cu Avatar si 2012. Imi aruncasem ochii pe cateva recenzii inainte, asa ca stiam la ce sa ma astept si experienta a fost placuta, per total.
Avatar este, stie deja toata lumea, impresionant din punct de vedere vizual, iar noi l-am vazut in 3D – o idee foarte buna, pentru ca imaginile fac filmul. Actiunea a fost discutata si rasdiscutata, asa ca n-o sa intru in detalii: pe o planeta se descopera un metal foarte pretios (unobtainium, lol), care din pacate se gaseste fix sub copacul-casa al populatiei locale, asa ca armata si oamenii de stiinta se duc cu mic, cu mare, sa studieze sau sa scoata niste bani.
Actiunea e perfect previzibila de la un cap la altul, dar personajele sunt simpatice si actorii se descurca bine cu cliseele pe care trebuie sa le joace: Sam Worthington in rolul de soldat paralizat si indiferent, care se dovedeste a avea o inima de aur, Zoe Saldana pe post de salbatica frumoasa care se indragosteste de soldat, Sigourney Weaver intr-un rol care sper ca a amuzat-o, de femeie de stiinta a dracu’, Stephen Lang in pielea vesnicului colonel care stie doar sa ia totul cu forta, Michelle Rodriguez in alt rol de fata dura, un pilot care descopera ca are constiinta, Giovanni Ribisi pe post de manager care nu prea le are cu resursele umane (sau extraterestre), Joel Moore drept nelipsitul geek (care descopera ca totusi poate fi convins sa lupte) si Laz Alonso in rolul viitorului sef de trib care absolut intamplator e deja “logodit” cu salbatica de care se indragosteste personajul nostru principal. Ah, da, si Sam Worthington arata foarte bine 
Read more…
Recent Comments