Cititor SF

De aici am aflat ca ieri a trecut in nefiinta Ion Hobana.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

La editura Bastion a aparut un nou volum.

Este vorba de culegerea de texte Timp pentru dragoste a lui Ion Hobana.

168 de pagini,
format 10 x 19 cm,
pret 15 lei
comanda la helion@arsfan.ro

Si ca bonus editura ofera spre lectura trei povestiri din cuprins in format pdf, in acest fişier.

…cum tot am fost apostrofat de kyo ( gest pentru care mulţumesc,  astfel poate mă mai trezesc şi eu din amorţeala în care am intrat de ceva vreme) , haideţi să vă spun cum a fost la lansare. Pardon, să vă spun cum a fost pentru mine la lansare.

Păi începând cu începutul… orice lansare de carte se vrea a fi o manifestare culturală şi în concluzie participanţii sunt fie scriitori, fie organizatori, fie fani, admiratori sau simpli cititori, unii reuşesc chiar şi să fie toate la un loc, dar cu siguranţă nu vor fi oameni care nu au nici o treabă cu cititul. Aşa că din start nu aş recomanda participarea la o lansare, celor care au reale dificultăţi în a lega două-trei cuvinte într-o propoziţie coerentă sau celor care atunci când reuşesc această performanţă îşi împestriţează mini discursul cu lungi ăăăăăă-uri atât de des folosite, în principal de politicieni, pentru a câştiga secunde bune, necesare născocirii unor noi şi false explicaţii.

Dom’le, la o lansare de carte vin de regulă oameni care ştiu să tacă. Oameni, care dacă se hotăresc totuşi să vorbească, atunci se cuvine a fi ascultaţi. Vorbitul în cazul lor nu se face de dragul asigurării mişcării aerului (cu rol de ventilaţie naturală) ci pentru a transmite ceva şi, culmea, cu tot riscul de a nu fi crezut de cei mulţi şi…mă rog, reuşesc să facă acest lucru fără poticneli şi fără să apeleze la expresii ce nu se regăsesc în dex.  Eu, cum prin firea mea sunt extrovertit şi vorbesc mult ( şi prost, ar zice unii) mă bucur de câte ori întâlnesc oameni capabili să poarte o conversaţie chiar şi în cazul în care subiectul nu este viaţa mondenă sau sexuală (ori amândouă, că deja se confundă) a cine ştie cărei cântăreţe de mâna a şaptea.  Aşa că am avut de ce mă bucura.

A fost o atmosferă ca de sărbătoare şi stând acolo, în subsolul Librăriei Eminescu, pentru câteva ore am uitat complet că sunt în mijlocul Bucureştiului.  Totul părea a fi o bucată ruptă de cotidian, de parcă prezenţa nenumăratelor volume ce împodobeau rafturile, ar fi reuşit să transmită o anume puritate celor prezenţi. Am fost impresionat. Pentru prima oară, după foarte mult timp, (ultima dată mi s-a întâmplat în Danemarca, într-un muzeu în care am stat gură cască în faţa Gânditorul-ui lui Rodin- zic asta numai ca să mă laud că am avut ocazia să ating acea statuie)  am simţit că oamenii sunt întradevăr mai mult decât un boţ de carne stăpânit de instincte.

Toţi cei de faţă mi-au lăsat impresia că pun pe primul loc raţiunea, cultura şi educaţia, atunci când au de întocmit o listă cu valorile omenirii, defavorizând clar concepte ca bani, avere sau celebritate. Nu că nu ar fi fost locul împânzit de celebrităţi, dar nu erau personajele arhicunoscute publicului larg pentru scandaluri, excese sau aberaţii. Erau oameni de care mulţi nu au auzit, dar în faţa cărora, cei care continuă să citească şi să aprecieze valoarea cuvântului scris, sunt gata să facă oricând o adâncă plecăciune.  Dintre aceştia i-aş aminti pe  Michael Hăulică, Alexandru Mironov, Dan D. Farcaş şi dacă nu mă înşel l-am văzut si pe Mihai Bădescu. Au fost prezenţi de asemeni şi Liviu Radu, Sorin Repanovici, precum şi câţiva membri ai SRSFF. Aş zice chiar că dintre aceştia singurii care au lipsit au fost cei care nu aveau cum să ajungă. Dacă nu mă înşel am fost chiar şi eu însumi, deşi judecând după cum m-am simţit s-ar putea să fi fost doar un vis. Noroc cu Hăulică, el a făcut poze şi astfel am dovada.

S-a mai întâmplat un lucru incredibil: s-a stat la coadă. Serios. La autografe s-a făcut o coadă în toată regula…dar degeaba am aşteptat manifestări. Nimeni nu se băga în faţă, nu se înghesuiau, nu se călcau în picioare şi nici să se fi înjurat nu am remarcat. Ceea ce mă determină să compar această aliniere cu statul la coadă în biserică pentru Sfânta Împărtăşanie. Adică nu chiar, mai nou prin biserici se aud şi înjurături.

Aşadar lume multă. Hai să zic câte ceva şi despre motivul nostru de a ne fi adunat acolo. Vinovat este domnul Ion Hobana. Nu vă spun cine este domnia sa, dacă nu stiţi să vă fie ruşine. Şi marş înapoi la şcoală. Fără discuţii!  Rostiră  câteva cuvinte  domnii Străinu, Farcaş şi Mironov, apoi veni rândul autorului pentru a ne spune câte ceva despre ” Incidentul Roswell, noi mărturii şi controverse”.

Ei bine, deşi trecură ani destui de la acel accident din iulie 1947, Misterul Roswell încă incită spiritele, unii încă neagă că s-ar fi întâmplat ceva deosebit pe când alţii continuă să aducă dovezi, argumente şi să prezinte publicului interesat mărturii ale celor implicaţi direct în investigarea cazului. Domnul Ion Hobana nu se mai întreabă demult dacă s-a întâmplat ceva, acesta nefiind un subiect ce să mai merite a fi discutat. Insuşi vehemenţa cu care neagă totul unii, este o dovadă a faptului că se încearcă muşamalizarea întâmplării, probabil pe motiv că omenirea nu ar fi încă pregătită să afle adevărul. Ceea ce este un argument fals deoarece un lucru deja întâmplat este un fapt ce nu ţine cont de stadiul de “pregătire” a celor pe care i-ar putea afecta şi faptele nu se anulează dacă sunt negate.

Din discursul domnului Hobana două amănunte mi-au atras atenţia în mod deosebit. Odată argumentul logic pe care l-a prezentat. S-a spus că o civilizaţie atât de avansată încât să fie capabilă de călătorii interstelare, ar fi găsit metode de a evita producerea unui accident. Contraargumentul domnului Hobana vine din tocmai realitatea noastră curentă: deşi potrivit unor calcule probabilistice, probabilitatea ca două submarine atomice să se cicnească este aproape zero, totuşi acest accident s-a produs. La fel, probabilitatea ca doi sateliţi de comunicare să se ciocnească, deşi este de asemeni aproape nulă, totuşi, chiar acum de curând, acest lucru s-a întâmplat. Iată aşadar două argumente logice, prin puterea exemplului discreditează afirmaţiile celor care se încăpăţânează să nege ceea ce deja a devenit evident de altfel.  Celălalt amănunt, este de fapt o recomandare: Nu trebuie să ne întrebăm dacă există extratereştri, problema a depăsit demult acest stadiu, acum întrebarea care se pune este dacă  nu există cumva şi intratereştri.

Lucruri interesante, argumente logice şi opinii pertinente.  Pe scurt: sărbătoare a inteligenţei, raţiunii, ştiinţei şi a culturii. Sau pentru a mă exprima astfel încât şi acei mulţi şi… mă rog, de care pomenisem şi la început, să găsească ceva interesant în articolul meu: “orgasm intelectual frate!”

Să vă pară rău că aţi ratat evenimentul. Eu m-am ales cu două autografe deoarece am avut inpiraţia de a lua cu mine şi cartea domnului Hobana care a apărut în 1997 la editura AGNI : “Misterul Roswell, după cincizeci de ani”.

Închei urând autorului, Multă sănătate, Ani mulţi şi cât de multe noi succese !

***

Ar trebui sa luam in seama initiativa lui Michael Haulica de a-i lua un  interviu (“poate chiar doua”)  lui Dănuţ Ungureanu, presedintele nou infiintatei Societăţi Române de Science Fiction şi Fantasy (SRSFF). Termenul limita care a expirat s-a prelungit pina miercuri, 18 februarie, iar intrebarile fie pot fi trimise pe mail domnului Haulica, fie pot fi postate ca si comentarii in cadrul postului de pe blogul domniei sale .

***

Nu ar fi rau sa va aruncati ochii si pe articolul pertinent, “Da, exista fantasy romanesc“, dar nu neaparat contradictoriu a lui Costi Gurgu, care dupa ce a disecat in amanunt situatia sci-fi-ului romanesc, ajutat si de cei care au postat la articolul sau, dezvolta mai mult un subiect deschis de Marian Truta in articolul “Exista fantasy romanesc?” de pe site-ul SRSFF-ului.Sunteti invitati ca de obicei la dialog…

***

De pe site-ul revistei online Nautilus aflam ca  marti 17 februarie , la ora 17, Ion Hobana isi va lansa la Libraria Eminescu, din Bucuresti, volumul “Incidentul Roswel.Noi marturii si controverse“. Cred ca celor care sunt din Bucuresti nu le-ar strica o scurta vizita pina la locul cu pricina…Later update: Poze aveti aici urmand un articol mai amplu in revista online Nautilus.

***

Recent m-am lovit de o alta informatie, ce se pare ca exista de ceva timp pe piata insa eu am ratat-o. Nu, nu e legata de domeniul sci-fi insa merita toata atentia. Multumesc pe aceasta cale si persoanelor care mi-au semnalat pe mail situatia in cauza. Este vorba de acuzatia de plagiat cu care se confrunta Editura Adevărul Holding in cazul publicari “Memoriilor” lui Tolstoi, proces ce a avut deja prima sa infatisare. Din cate se pare Tolstoi nu ar fi scris niciodata memorii si ceea ce s-a publicat in colectia Adevarul nu ar fi respectat intocmai legislatia in vigoare. Mai multe detalii aveti si aici.

Later update : “Adevărul”, obligat de instanţă să îl scoată pe Tolstoi de pe tarabe… (aveti link-ul catre articol)

***

O saptamana placuta si servici usor!

The review of science fact and science fiction, a fost in trecut (1987-1997) ziarul (fituica poate, cel putin la inceput) distribuita anual atat la Conventia Nationala din UK cat si la cea Europeana.

Munca celor de la Concatenation a fost recompensata in 1994 cu premiului Eurocon Science Fiction Award for ‘Best Fanzine‘, in 1997 cu Eurocon Award for ‘Best SF Promoter‘ din Comunitatea Europeana de Science Fiction, iar in 2004 au primit distinctia ‘Honorary’ Eurocon Award‘ din partea Societatii Europene de SF.

Update-urile site-ului apar de trei ori pe an si cuprind stiri legate de filme, carti, premii si noutati sc-fi dar si informatii stiintifice. Au si o rubrica separata unde se poate vedea cine a mai trecut pragul dincolo, si printre numele aflate la momentul de fata l-am gasit si pe celebrul oriunde in alta parte, nu mai la el in tara nu, George Palade. Biologist iesean!! mutat dupa razboi in SUA unde si-a si castigat faima in domeniul cercetarii celulare.

Am aflat ca Neil Gaiman a fost ales ca find cel mai popular scriitor sf in China pe 2008. Si m-am ingrozit cand am vazut cate intrari (134 de lucrari de la 95 de scriitori) au fost la premiul Karel Capek [1890-1938] al cehilor, considerat a fi inventatorul cuvantului “robot”.  Si mi-a revenit inima la loc cand am aflat ca premiul se ofera tinerilor sperante, dupa un schelet al premiilor Hugo, la care se pot inscrie doar scrierile relativ de mica intindere cum ar fi nuvelele si nuveletele. De Cornelia Funke castigatoarea a premiului pentru “Cel mai bun Roman Fantastic German“, cu “Tintentod“, parca  am mai auzit pe undeva, dar surpriza cea mai mare a  venit de la “Cea mai buna traducere a anului” trecut in Germania, “Harry Potter and the Deathly Hallows” de binecunoscuta Joanne K. Rowling.

Avem si un top al celor mai bune carti sf din 2008 in viziunea editorilor site-ului si anume:

Incadescence – Greg Egan. Hard sf.
House of Suns – Alastair Reynolds. Space opera.
Swiftly – Adam Roberts. O continuare sf la Gulliver’s Travels. – coperta nominalizata cum am vazut mai jos la BSFA

Pe partea de fantasy :
The Kingdom Beyond the Waves – Stephen Hunt. Science fantasy.
The Steel Remains - Richard Morgan.

Cel mai bun debut a fost considerat a fi :
Martin Martin’s on the Other Side – Mark Wernham.

Cele mai bune filme din 2008:
Batman: Dark Knight
Dante 1. – un horror spatial francez ?
The Day The Earth Stood Still. – plus motivatia pentru care a fost ales sa faca parte din aceasta scurta lista.
Hellboy II: The Golden Army.
Iron Man
Schrodinger’s Girl – probabil in legatura cu pisica
Sleep Dealer – un film cyberpunk mexican – aviz amatorilor!
Time Crimes

Se pare ca se mai intampla si la ei, revista franceza de fantasy si sci-fi Khimaira [Chimera] a inchis portile si se urmareste,  in viitor, o eventuala varianta online.

M-am lovit si de informatii despre vizita lui Jeff si Ann VanderMeer in Romania si despre antologia New Weird tradusa la Millennium Press.

Am mai gasit o stire interesanta despre modul in care privesc diferitele popoare nanotehnologia. Se pare ca cele in care religiozitatea este mai ridicata, Italia si Irlanda sunt mai reticente in ceea ce priveste aplicarea noii tehnologii, pe cand Olanda si Belgia, slab cotate din punctual de vedere al religiei sunt mai deschise pentru a promova si implementa noua tehnologie. De curand fanaticii religiosi din Romania au facut un pic de show si pe la stirile noastre privitoare la aparitia pasapoartelor biometrice, enoriasii dar si unele feţe bisericesti tematori ca le va fi furat harul sfant.

Si lista  continua aici.

***

Ieri, conform Evenimentului de Iasi, a fost ziua maestrului  Ion Hobana ce  si-a sărbătorit împlinirea a 78 de ani în orasul care i-a marcat întreaga existenta, după cum afirmă domnia sa, de de fiecare dată cînd revine la Bîrlad. Scriitorul a fost invitat  sa-si prezinte  volumul “Enigme pe cerul istoriei”, reeditat pentru a treia oara in 2008. Primele aparitii au fost în 1993 si 1995, cartea avand un mare succes în rindul iubitorilor acestui gen. Ultima editie este cu mult îmbogatita, continand elemente de noutate privind fenomenul aparitiei extraterestrilor, ilustratii si o bogată bibliografie.

Ii uram si noi  pe aceasta cale un “La multi ani” intarziat! Care sunteti prieteni si inca nu l-ati sunat eu zic sa va grabiti.