Cititor SF

The Dying Earth este un volum de povestiri pe care eu l-am gasit fascinant. Auzisem despre Jack Vance, dar nu apucasem sa citesc pina acum nimic din ce a scris. Impresia ce mi-a ramas dupa prima povestire nu s-a schimbat nici dupa ultima. Gasesc aproape de neinteles cum a reusit sa construiasca Vance imagini si intamplari ale caror elemente aduc foarte mult cu jocurile RPG si sistemul Dungeons & Dragons din zilele noastre. Raspunsul este simplu si l-am gasit ulterior. Pentru ca acestia chiar s-au si inspirat din cartea autorului. Si prin urmare parca multe din “principiile” si regulile dupa care se ghideaza creatorii jocurilor de PC de dupa ’90 sunt “furate” din povestirile lui Vance.

Ne aflam intr-un timp in care Pamantul lupta cu ruinele si iminenta disparitie a civilizatiei umane. Vrajitorii nu au disparut cu totul, ci doar au uitat multe din vrajile descoperite de predecesorii lor, drept urmare orice descoperire si invatare a unei “noi” vraji le creste increderea in fortele proprii si aduce o speranta in plus ca vor reusi sa mai recupereze cate ceva din vechile cunostinte. Chiar si cu mai multe asemenea “farmece” cunoscute, memoria unui wizard este limitata si odata plecat intr-un quest nu poate memora decat maximum 5-6 vraji, restul ramanand notate in turn (castel, dupa caz) intr-un volum special (spellbook); dupa aplicarea efectiva a uneia, magul nu o va mai putea refolosi decat daca va apela iar la spellbook-ul din castel. Una dintre aceste vraji (care a si facut istorie printre fani) este Excelent Prismatic Spray, la care din degetele atacatorului tasnesc o serie de raze colorate, asemanatoare unei ploi multicolore cu damage radial. Mai avem o groaza de vraji de imunizare si fortifiere a organismului, de crestere a inteligentei, de manipulare a fortelor naturii, de invizibilitate si multe alte asemenea efecte care nici nu ne trec prin cap. Read more…