Cititor SF » Florin Pitea

Prefață de Ștefan Ghidoveanu
Ioana Vișan: Plimbarea de dimineață a domnișoarei Vu
Costi Gurgu: Cetatea Neagră
George Lazăr: De la țigani
Michael Haulică: Povestea lui Calistrat Hadîmbu din Vizireni, ucis mișelește de nenicul Raul Colentina într-un han de la marginea Bucureștilor
Ștefana Cristina Czeller: Suflete de plumb
Marian Truță: Lungul drum din cer acasă
Oliviu Crâznic: Ultima clepsidră
Mircea Opriță: Alchimistul
Aron Biro: Profeții despre trecut
Florin Pîtea: Nostalgia revoluției

Nr de pagini : 320 – 360 pagini

Pret: 34 lei

Aparitie: prima jumătate a lunii martie

Precomanda se poate face de aici .

Premiile Helion 2010

kyodnb — Tue, 30 Nov 2010 12:08:12 +0000

Luna nu s-a terminat, asadar si prin urmare postam si noi (la timp, nu?!) castigatorii concursului de proza, Helion 2010:

“Premiul I nu s-a acordat (nu a mai fost atribuit din 2007, când l-a câştigat CRISTIAN MIHAIL TEODORESCU)

Premiul al II-lea a fost atribuit povestirii ULTIMA NAŞTERE de BALIN FERI (Bucureşti)

Premiul al III-lea a fost acordat, ex aequo, următorilor autori:

a)FLORIN PÂTEA (Bucureşti) pentru schiţa ONORAŢI MEMBRI

b)ŞTEFAN-CRISTINA CZELER (Iaşi) pentru povestirea NECAZURI ÎN CER ŞI PE PĂMÂNT

c)DARIO PECAROV (Cluj-Napoca) pentru povestirea ŞOARECI

Juriul a acordat şi trei menţiuni:

a)CĂTĂLIN COFARU (Alba Iulia) pentru povestirea URMĂTORUL TRECUT

b)ŞTEFAN VLĂDUŢ (Roman) pentru povestirea POVESTE DIN VIITOR

c)ALEXANDRU PLEŞA (Timişoara) pentru povestirea PROIECTUL RENAŞTEREA

Juriul format din LUCIAN VASILE SZABO (Preşedinte), CORNEL SECU (membru) şi CIPRIAN IONUŢ BACIU (membru),

consideră că la ediţia din acest an calitatea prozelor a fost mai slabă decât la ediţiile anterioare.

Conform regulamentului autorii timişoreni membri ai clubului Helion sau H. G. Wells nu au acces la concursul Helion.”

Aparitii Millennium Press – Gaudeamus 2010 -

kyodnb — Wed, 17 Nov 2010 09:28:38 +0000

Iată si titlurile noi cu care Millennium Books va aştepta (cel putin teoretic ) cititorii la standul nr.19 de la parterul complexului Romexpo, în cadrul tîrgului de carte Gaudeamus care se va desfasura între 18-22 noiembrie. Toate vor fi disponibile încă de joi după-amiază la ora 16, cind se deschide oficial tîrgul, cu excepţia revistei Galileo, care se preconizeaza ca va ajunge la Bucuresti vineri dimineaţă.

La un click pe coperta fiecarei carti o puteţi vedea la o rezoluţie mai mare sau chiar puteţi citi cite un mic fragment- introductiv- din acestea. Despre Ghost Brigades am scris si eu aici. Mai multe detalii aflati pe blogul editurii la adresa din primul paragraf.

Si locatia editurii:

Lansari Bookfest: Millennium Press si Nemira

kyodnb — Thu, 25 Jun 2009 21:33:03 +0000

Later edit : In curand la Nemira, Frederik Pohl - “Intalnirea Cu Heechee” – (aproxim. 15 iulie)

Greu cu videoclipurile! Am incercat sa le urc initial pe youtube, dar dupa ce am stat o ora, m-am trezit doar cu un minut din ele asa ca m-am orientat in alta parte (erau prea mari) . Le-am uploadat pe unde am prins, doar ca nici asa nu am gasit exact cum sa fac si nu s-a materializat nimic. Pina la urma tot la youtube am ajuns, dupa ce in prealabil le-am transformat in ceva mai comprimat si apoi a trebuit sa descopar printre programele de separare din dotare ceva cu adevarat functionabil. Ce a iesit vedeti mai jos.

Asadar, in primul videoclip aveti lansarile noutatilor de la Millennium Press. Au luat cuvantul Florin Pitea, Horia-Nicola Ursu, Michael Haulica, Stefan Ghidoveanu si Mircea Pricajan. Se cam observa ca nu am avut stare si m-am miscat tot timpul, insa am incercat sa surprind evenimentele cat mai bine cu putinta. Si in plus cu cealalta mina mai faceam si cate o fotografie (multi tasking in adevaratul sens al cuvantului ). Caseta s-a oprit la interludiul Lorenei Lupu.

Dupa cele trei videoclipuri aveti lansarea Nemira in care vorbesc : Mihai-Dan Pavelescu despre colectia Nautilus, Mircea Pricajan despre “Pistolarul” lui Stephen King si Michael Haulica despre revista online Nautilus. Interesant este ca domnul Haulica aduce in discutie posibilitatea publicarii unei antologii 100% romanesti in cadrul colectiei Nautilus a editurii Nemira. Tema principala ar fi “Apocalipsa” si antologia s-ar imparti in trei subteme si anume, “molimele”, “dezastrele naturale” si “razboiul total”.

Textele se primesc pe adresa michael.haulica@gmail.com in perioada 1 iulie 2009 – 31 ianuarie 2010. Volumul ar urma sa apara in vara viitoare, probabil lansat cu mare fast tot la Bookfest. Mai multe detalii vom afla sigur in curind, insa pina atunci puteti arunca un ochi si la videoclip pentru a descoperi mai multe informatii.

Vizionare si auditie placuta!

Fictiuni 4,6,7

kyodnb — Sat, 25 Oct 2008 23:10:15 +0000

Fictiuni nr .4

Volumul 4 din Fictiuni, aparut in 2001, începe cu un pseudoeditorial, intitulat “FRI©TIUNI“, comprimat de fapt într-o povestire la persoana I, ce urmăreste efortul si situatiile prin care trece un iubitor de literatura, dornic sa-si publice revista. Povestirea e semnata de Florin Pitea, accentuandu-se birocratia excesiva ce insoteste aparitia si publicarea acestei aparitii literare, totul invelit intr-o abordare semiironica si destul de comica. Urmeaza apoi un articol a lui Voicu Bugariu, “Antinomii si strategii“, ce aduce in discutie daca Sci/fiului poate fi inclus sau nu in cadrul larg al literaturii universale. Florin Pitea revine si desfasoara un articol bine pus la punct si documentat despre Thomas Pynchon, o figura centrala a postmodernismului literar, personalitate ce nu a oferit prea multe interviuri, neexistand nici poze in care sa fie infatisat.

Tinand cont ca este inscris la sectiunea prozatori contemporani, Mihail Galateanu cu “Razbunarea“, probabil nu ar trebui sa fie implicat in miscarea sf-ista. Nici povestirea nu are prea multe elemente sf, ci dimpotriva este puternic ancorata in trecutul postdecembrist al Romaniei, cu o finalizare cam neclara. “Apocalipsa dupa Buf” de Ovidiu Bufnila confrunta cititorul cu o serie de disparitii inexplicabile ce bulverseaza omenirea starnind in mod evident panica printre locuitorii planetei. Matei Alexandru Mocanu in “Sfera unui soare muribund” construieste o poveste suprarealista cu numeroase invataturi si accente religoase. Bruce Sterling in “Miezul noptii pe Rue Jules Verne“, aduce in prim plan evolutia sinuoasa a vietii marelui scriitor, unul dintre principalii fondatori ai genului science fiction. Radu Pavel Gheo are reactii alergige cand aude de telenovele expunandu-si punctul de vedere si argumentele in articolul “Ce nu se vede in telenovele“.

Despre Societatea Europeana de SF am mai intalnit recent discutandu-se si pe blogul lui Bujold, si iata ca si acum multi ani era un subiect fierbinte. Catalin Ionescu observa, la momentul anului 2000, printr-un articol publicat si in primul numar al revistei online ProScris, ca aceasta societate are o constructie neclara si netransparenta, usor de manevrat si manipulat de diverse personalitati din miscarea sci-fi.

Michael Swanwick este prefatat de un articol ce urmareste repere bio-bibliografice plus un interviu consemnat de Horia Nicola Ursu, unde printre multele elemente interesante, se aduce in discutie si romanul sau din 1993, “The daughter of the Iron Dragon” ( aflat pe lista mea de prioritati ) plus alte romane fantasy considerate de catre scriitor, la momentul respectiv, a fi bine realizate cu idei si constructii speciale. Piesa de rezistenta a acestui volum o constituie “Bataia unei inimi de masina”( orig. The Very Pulse of the Machine) semnata de Swanwick, cu un Premiu Hugo in 1999 pentru Best short story, o poveste aproape clasica, a unei expeditii pe o planeta necunoscuta cu rezultate, evident, neprevazute. Acest numar se incheie cu o serie de recenzii din care se mai pot extrage unele picanterii legate de miscarea sci-fi din acea perioada si persoanele implicate, si, dupa cum am putut constata unele lucruri inca mai sunt valabile si dupa 7 ani de la publicare.

Fictiuni nr. 6
Numarul de fata, aparut in 2002, este dedicat in intregime lui Greg Egan, continand pe rind repere bio-bibliografice, un interviu, un articol despre romanele sale si povestirea “Oceanic“, castigatoare a premiului Hugo in 1999, la categoria Best Novella.

Dupa cum ii spune si numele, lumea in care se desfasoara actiunea este dominata de intinderea Oceanelor, prima parte a nuveletei cel putin, urmarind exclusiv evolutia si tineretea personajului, consumata de-a lungul intinderilor nesfarsite de apa. De fapt, intreaga intriga este un pretext pentru autor folosit in a dezbate argumentele credintei religioase si elementele ce stau la baza ei, motivatiile ce-i conduc pe credinciosi sa considere ca drumul ales este cel corect. Desi nu ma numar printre fanii scrierilor de acest gen, invelite intr-un substrat religios consistent, de aceasta data a ajutat faptul ca ideile si contradictiile sunt prezentate evolutiv, nu suntem asaltati din primul moment cu o aglomerare de argumente si dezbateri, ci totul are un timp al sau, o anumita perioada specifica.

Recunosc ca nu am suferi vreo revelatie mistica dupa finalizarea lecturii, totusi pe parcurs nu poti sa nu-ti pui intrebari, sa nu fii alaturi de personaje si sa le aprobi sau condamni alegerile sau motivatiile.

Fictiuni nr. 7
Numarul, publicat in 2003, incepe cu un editorial a lui H.N.U., urmat imediat de o tomografie a lui David Brin, publicata initial online, asupra ideologiei dubioase a filmelor din seria Star Wars, observand strecurate prin intriga si in motivatiile personajelor, elemente profund antidemocratice. Daca initial se realizeaza o paralela intre valorile promovate de filmele Star Wars si Star Trek, pe masura ce ne afundam in jungle stufoasa a constatarilor, scritorul observa trasaturi de caracter ce dezumanizeaza personajele principale din Razboiul stelelor , aducandu-ni-le la cunostinta sprijinite de argumente solide. Totusi, in ciuda scaparilor evidente din scenariu si a nemultumirilor legate de constructia povestii si comportamentul personajelor nu se poate san u observe ca cel putin la nivel vizual universul si filmele Star Wars pot multumi pina si cel mai aspru critic.

“In umbra legii“, Costi Gurgu urmareste un subiect original, bine construit si exprimat in scris, ce te agata cu staruinta, curiozitatea silindu-te sa mergi tot inainte, pastrandu-te conectat la actiunea si deznodamantul povestirii. Mirel Palada, imbina fericit planurile si epocile, trecand inainte si inapoi in timp, in “Pandarul“, o povestire in care dorul de casa este sfasaietor si hotarator in evolutia ulterioara a actiunii. De remarcat ca la momentul in care incepusem sa-mi pun intrebari in legatura cu unele aspecte, autorul intervine si completeaza cu detalii suplimentare baza intrigii. “Veniti afara!“, povestirea lui Florin Pitea dovedeste inca odata diversitatea subiectelor abordate si versatilitatea cu care este inzestrat scriitorul. Desi este destul de scurta, compenseaza prin originalitate si magnetismul cuvintelor.

Dupa cum ne-am invatat, in preambulul povestirii “Taklamakan” a lui Bruce Sterling, avem parte de un articol cu repere bio-bibliografice si un interviu in exclusivitate cu scriitorul, urmarindu-se in principal, apartenenta sa la curentul cyberpunk. Taklamakan, in realitate un desert in Asia, a fost recompensata cu premiul Hugo in 1999 la categoria nuveleta, si imbina intr-un stil ametitor elementele cyberpunk cu actiunea furibunda si imaginatia de neoprit a scriitorului. Este destul de greu sa realizezi o lume credibila si atractiva intr-un spatiu limitata ca intindere, si de aceea ramai cu impresia ca Bruce Sterling isi cunoaste bine meseria, reusind sa jongleze cu termenii si partile integrante de tehnologie cu o naturalete aparte, inscriindu-se cu success in valul de scriitori de renume mondial.

Revista se incheie cu o serie de recenzii, doua dintre ele realizate de mult mai celebrul Paul Di Fillippo, la “Zeitgeist” de omniprezentul Bruce Sterling si “Dune: The Butlerian Jihad” de Kevin J. Anderson si Patrick Herbert, continuand cu alta serie de carti si reviste romanesti avandu-i ca recezenti pe rand, pe Cristian Lazarescu, Voicu Bugariu, Dan N.Dobos, Claudiu Tufan si Bogdan Gheorghiu. De remarcat ca Alexandru Mironov apare iar mentionat, dupa ce l-am mai intalnit si prin numarul 4, Claudiu Tufan analizand cultul personalitatii sale, dezvoltat se pare la revista defuncta, cred, Anticipatia.

Numarul de fata este cel care mi-a placut cel mai mult, atat prin diversitatea temelor abordate cat si prin calitatea ridicata a povestirilor prezente, revista constituindu-se intr-o lectura menita sa ingroseze portofoliu fanului de sci-fi roman si sa-l apropie mai mult de scrierile si miscarea romaneasca dar si de autorii straini talentati din afara, incheind cu mentiunea ca unele dintre articolele revistei pot fi consultate si pe internet la adresele de mai sus, excluzand numarul 7.