Cititor SF

De cand a aparut volumul  de fata mi-am dorit sa pot face un serial cu povestirile adunate in paginile lui, model des intalnit prin afara, insa la care noi nu am apelat pina acum. Cum l-am gasit la reducere pe site-ul Nemirei, l-am si pus in cos  fara sa mai stau pe ganduri (multumesc lui A. Buzdugan pentru semnalare). Deci cartea e cumparata pe banii mei, pe spinarea si munca mea, si cei care viseaza ca primim carti sa scriem de bine despre ele, pot sa-si bage linistiti presupunerile nefondate exact in DOS. MS-DOS, desigur.  Dar sa trecem la lucruri mai serioase.

Cory Doctorow – Eu, robo-barca

Ei bine imi este clar, Doctorow este un tip cu o imaginatie care sparge destule standarde. Pentru el nu exista un tipar neaparat, ci improvizeaza foarte mult si variat. Si culmea, ii si iese, domnule. Nu in toate povestirile, normal, si aici sta marturie When sysadmins ruled the earth, insa nu e prima oara cand descopar un text deosebit. The things that make me weak and strange, publicata pe site-ul Tor si despre care am scris cateva cuvine la linkul precedent, este o alta dovada a resurselor nebanuite ce-l bantuie pe vestitul scriitor canadian. Read more…

Am lipsit o vreme, motivat si nemotivat (vacanta si lene). Vor urma cateva recenzii ale unor carti citite acum cateva luni, deci vor fi mai scurte pentru ca nu imi mai aduc aminte toate detaliile, ci doar lucruri generale si senzatii.

Prima pe lista, Millennium Fantasy & Science Fiction, editata de, evident, Millennium Press, si care contine 10 nuvele scrise de autorii publicati de editura.  Recunosc ca nu ma asteptam la foarte mult, pentru ca majoritatea celor din volum mi-erau ori necunoscuti, ori familiari doar ca autori de romane. Rezultatul… cu plus. Nu excelent, dar bun.

Inceputul e foarte promitator: Cerul inghetat de Jeff Carlson e o nuvela SF cu extraterestri, primul contact, chestii d-astea. Echipa de explorare si costumele inteligente nu-s nimic nou, dar rasa/rasele de amfibieni au fost ceva deosebit, cel putin pentru mine. Per total nimic inovator, dar actiunea curge cum trebuie, personajul e in regula… o lectura placuta. Tinand cont si de jumatatea de roman de Carlson pe care am citit-o, probabil o sa mai dau cu ochii de scrierile autorului, dar n-o sa le caut in mod expres.
Read more…

De cand scriem recenzii la nuvele? De azi, pentru ca ce voiam eu sa zic depasea spatiul unei recenzii de volum (o sa vina si ea in curand).

Am citit When Sysadmins Ruled the Earth in Wastelands, acum un an si ceva, si in Millennium Fantasy & Science Fiction, astazi, si cred ca m-am entuziasmat mai tare a doua oara. Ce e asa misto la poveste cu geeks si sfarsitul lumii? Probabil faptul ca trebuie sa fi trait o parte din viata pe internet ca sa iti placa atat de mult. Cory Doctorow scrie pe BoingBoing, isi ofera cartile gratis pe internet si militeaza pentru libertatea webului, asa ca stie ce zice.

Povestea incepe normal, cu un admin de sistem care e trezit in miezul noptii pentru ca a cazut un server. Prima parte o sa ii sune foarte familiar oricui are prieteni in IT – tricouri cu zaruri de D&D sau cu logo-uri ale firmelor de software, poante de oameni care au avut de-a face cu foarte multi useri incompetenti de-a lungul vremii (da, de cele mai multe ori chiar este o problema intre keyboard si scaun) si calculatoare numite dupa personaje din Star Wars. Prietenul meu se incadreaza la toate 3; amicii mei au impreuna jumatate din catalogul ThinkGeek in dulapuri; calculatorul meu se numeste Logrus iar reteaua wireless e ThePattern… intelegeti ideea Pentru un anumit segment al populatiei sa-ti numesti copilul ‘Beta Test’ si apoi ‘2.0′ si sa descrii vomitatul ca ‘intins o lista de erori pe halat’ sunt doar dragalasenii de cuplu, nu ciudatenii.
Read more…

“Little Brother” de Cory Doctorow (Tor) si “Song of Time” de Ian R. MacLeod (PS Publishing) au castigat la egalitate  John W. Campbell Memorial Award 2008. Aceasta ar fi doar a treia egalitate din istoria premiului. 

Cory Doctorow este si primul scriitor care obtine atat premiul John W. Campbell Award for Best New Writer cat si John W. Campbell Memorial Award iar “Song of Time“ a mai fost rasplatita anul acesta si cu Arthur C. Clarke Award.

Theodore Sturgeon Memorial Award a mers la “The Ray Gun: A Love Story”  de James Alan Gardner (Asimov’s 2/08). Mai multe detalii despre premii si cei care le ofera gasiti aici.

“Wastelands” e prima carte pe care o citesc in anul 2009,  si ce carte a fost! La inceput de an, dupa ce m-am delectat cu revista Weird Tales, m-am simtit stapanit de o lipsa de chef atroce, orice as fi vrut sa incep si imi planuisem, neatragandu-ma deloc. Asa ca, sub impulsul de moment, am ajuns la antologia editata de John Joseph Adams, editor despre care am mai scris un pic pe blog la antologia “The Livind Dead“. Antologia de fata insa nu se ocupa cu oamenii morti si nici nu aduce in discutie scenarii in care extraterestii cuceresc pamantul, dupa cum si editorul spune in introducere, dorindu-se o prezentare a diverse viziuni ale unui viitor posibil al omenirii, post-apocaliptice, lumea confruntandu-se, de la o povestire la alta, fie cu un cataclism natural, un virus mortal, cu un razboi total intre natiuni, cu foamete, sau pur si simplu cu propria-i decadere.

“The End of the Whole Mess” -1986- a lui Stephen King deschide seria povestirilor antologiei intr-un mod cum nu se poate mai fericit. Si, probabil, nu deageaba este si prima din carte cum la fel de cert este si ca Stephen King este la momentul de fata unul dintre cei mai buni scriitori din intreaga lume. Modul de abordare mi s-a parut original, nemaintalnindu-l de-a lungul antologiei, una dintre persoanele responsabile cu dezastrul, cel ce a cauzat sfarsitul lumii, prezentandu-si povestea. Insa constructia este de asa natura incat ai impresia ca ti se vorbeste direct tie, tonul abordat fiind presarat cu momente si constatari ce-ti pot starni zimbete, povestea impingandu-te de la spate, aproape invizibil, spre finalul neasteptat. Si chiar daca sfarsitul nu este placut pentru omenire, modul de expunere al povestirii te impiedica sa te intristezi si te indeamna la meditatie si la descoperirea moralei in jurul careia este tesuta intreaga relatare.

Read more…

Cory Doctorow prin scrierile sale ramane un personaj controversat, adulat de unii si neinteles de altii. Cert este ca de mic a stiut ce vrea sa faca, adica sa scrie science fiction si si-a urmat visul cu stoicism in ciuda neimplinirilor din primii ani ai carierei. Este sustinatorul ideeii de libera circulatie a informatiilor in format digital, si in special a cartilor in format electronic, in acest sens, multe din nuvelele sale fiind publicate pentru prima oara pe internet.

Dintre premiile castigate amintim, John W. Campbell Award pentru “Best New Writer” ( cel mai bun scriitor debutant ) in anul 2000, Locus Award pentru “Best First Novel” ( cel mai bun roman de debut ) “Down and Out in the Magic Kingdom” in 2003, si Sunburst Award pentru “Canadian Science Fiction Book” pentru antologia de povestiri “A Place So Foreign and Eight More” in 2004. Nuveleta “0wnz0red” din aceasta antologie a fost nominalizata in 2003 la Nebula Award. “Un milliard de sanse” publicat de Millennium Press in 2007 in editie princeps, adica este prima, si se pare si singura publicare in forma tiparita a nuvelei, deschizand ciclu de povestiri reunite sub denumirea “Themepunks” publicata initial  online, plus bonus un interviu in exclusivitate cu Cory Doctorow sub titulatura de “Sunt un scrib liber“. Pentru curiosi povestea poate fi citita si independent insa este continuata de scriitor online, la aceeasi adresa de mai sus.

In principiu in aceasta prima parte elemente sci-fi sunt mai putin predominante, accentul fiind pus pe evolutia unei Companii din Sillicon Valley si modul in care aceasta afecteaza piata si viata angajatilor sai. Scrierea poate fi vazuta de fapt ca un manifest social si economic scotand in evidenta multe dintre bubele cu care se confrunta sistemului american putand aminti, concedierile masive ce au loc in momentul in care diverse companii sunt vandute sau fuzioneaza cu altele sau prezenta oamenilor fara casa si modul in care sunt vazuti si ajutati ei de societate, dar in acelasi timp poate fi considerata si un adevarat tratat de afaceri prin cartografierea si punctarea evolutiei unei idei de afaceri destul de revolutionare.In speta ideea are la baza reciclarea de produse diverse prin folosirea lor in inventii ce ar putea ajuta lumea si ar putea usura anumite sarcini, o idee cat se poate de actuala, vezi concursul lansat recent de Google, cu ocazia implinirii a zece ani de existenta, ce premiaza inventia care va ajuta cel mai mult lumea. Cartea se citeste destul de rapid, numai buna pentru doua – trei plimbari cu metroul, presarata de personaje credibile ale caror stari si emotii sunt puse in plan secund, totul invartindu-se in jurul inventiilor si a aspectelor de ordin economic. Nu pot spune ca este o lectura de neratat insa pentru cei care vor sa se acomodeze cu stilul lui Doctorow este un prim pas inainte.

In cazul meu, primul meu contact cu autorul a fost acum doua luni cand i-am citit nuvela “The things that make me weak and strange” publicata online pe site-ul editurii Tor care mi-a lasat o impresie destul de buna, si despre care am scris un pic si aici, inceputul fiind mai greu, pina am intrat in atmosfera si am reusit sa deslusesc intelesul unor cuvinte insa apoi lectura a fost o placere. Si, dupa cum se poate observa din evolutia literara a lui Doctorow, uneori, in ciuda nereusitelor, perseverenta si timpul poate ajuta foarte mult un scriitor sa-si descopere talentul si drumul spre sufletul cititorilor de pretutindeni.