Roman literar cu… zombi. Pe autor nu-l intereseaza de unde si de ce au aparut doamnele si domnii zombi, si nici ce vreau ei, pentru ca romanul este de fapt despre altceva. Este despre cum fiinta umana se poate adapta la aproape orice conditii. Personajul principal, Temple, este o tinara de 15, sau poate 16 ani, venita pe lume dupa zombocalipsa, prin urmare starea de fapt este 窶從ormalitatea窶, singura 窶從ormalitate窶 pe care ea o cunoaste. Iarasi, zombi sint amenintarea ce mai mica, raul major vine tot din partea fiintelor 窶徃inditoare窶.
Desi avem parte de ceva actiune, volumul nu are o poveste, un plot. Este un roman de situatii si personaje. O carte scurta si frumoasa, total nerecomandata celor ce cauta explicatii 窶徭tiintifice窶 sau sense of wonder, dar buna pentru ceilalti. Read more…
Da, pina la urma m-am apucat din nou de ea si am si reusit sa o si termin. M-am gindit ca daca altii au putut sa o citeasca si s-a intamplat sa le mai si placa, nu am nimic de pierdut. Desi Embassytown este impartita in mai multe capitole mari, ce, la randul lor sunt ordonate in subcapitole, penduland intre trecutul si prezentul personajelor, eu o pot structura mai simplu in doua mari jumatati, inegale din punct de vedere al cuprinsului. Una introductiva si mai stranie, in care te adaptezi la modul de expunere al povestii si la caracteristicile extraordinare ale rasei extraterestre The Hosts, si una in care lucrurile revin la normal si nu mai apare nimic iesit din comun, actiunea curgand de aici incolo dupa tiparele obisnuite. Cu alte cuvinte, mi-a luat de doua ori mai mult timp sa avansez pina la jumatatea cartii si sa cuprind cu ochii mintii imaginile descrise de autor, sa inteleg tehnologia si limbajul extraterestrilor, decat s-a intamplat cu cea de-a doua parte a romanului.
Daca ar fi fost sa fiu implicat intr-un studiu despre Mieville probabil acum am fi vorbit de cat de interesanta este obsesia lui pentru orase, vezi Perdido Street Station, The City & The City si acum, mai nou, Embassytown si cat de bine i-a si iesit cu fiecare-n parte. Dar nu suntem, si eu prefer sa rasuflu usurat ca parca, in cartea de fata, convingerile politice ale lui Mieville nu si-au mai pus amprenta asupra povestii, sau daca or exista, nu sar prea tare la ochi, autorul concentrandu-se pe constructia personajelor si pe desfasurarea actiunii. Si zic asta pentru ca nu cred ca pericolul de a evolua ca si comunitate si a renunta la obiceiuri si traditii vechi in urma interactiunii cu un alt popor total diferit din toate punctele de vedere, poate fi incadrat ca si problema politica. Cred ca mai degraba ar fi vorba de o situatie legata de aspectul social si cel cultural. Read more…
Cred ca toata lumea stie de acum cam pe despre ce e vorba in romanul lui China Mieville, The City & The City.
Actiunea se desfasoara de-a lungul a doua orase invecinate, din sud-estul Europei, Beszel si Ul Qoma. Pina acum nimic nou, insa particularitatea consta in faptul ca aceste orase sunt plasate fizic in acelasi loc, cetatenii fiecaruia ignorandu-i deliberat si semi-constient pe cei ai orasului rival. Nu v-am spus, dar intre cele doua orase relatiile nu sunt chiar asa de stranse, existand animozitati si sustinatori fanatici ai superioritatii orasului natal in fiecare tabara. In acest cadru fantastic inspectorul de politie din Beszel, Tyador Borlu, ancheteaza moartea unei tinere studente, o sustinatoare infocata a ideii cum ca un al treilea oras, Orciny, supravegheaza din umbra intreaga activitate a celor doi vecini.
Primele 40-50 de pagini din carte mi s-au parut istovitoare si daca nu era vorba de Mieville si de faptul ca majoritatea a fost entuziasmata de volum, nu prea aveam rabdare sa continui. Nu am vizualizat aproape deloc spatiile descrise de autor si nici nu am manifestat vreo tendinta spre a ma chinui prea tare. Fiecare pauza de dialog a fost ca o gura de aer rece si inviorator, silindu-ma sa savurez cu nesat fiecare cuvint in parte. Si asta nu din cauza ca Mieville e vreun maestru in arta vorbirii si a discutiilor orale, ci pentru ca eu m-am simtit dominat de aceasta stare de confuzie in ceea ce priveste harta celor doua orase si modul in care interactionau cetatenii acestora.
In plus, se aduc in discutie cam multe factiuni si organizatii secrete si altele care mai de care mai pseudo-paramilitare, ultranationaliste sau chiar naziste. Secretomania e la ordinea zilei. Read more…
De ceva zile bune a aparut ultimul roman a lui China Mieville, The city & the city. Mai multe detalii in videoclipul de mai jos. L-am gasit si pe Suvudu, insa l-am preluat de pe youtube.
The body of a murdered woman is discovered in the remarkable, crumbling European city of Besﾅｺel. Such a crime is par for the course for Inspector Tyador Borlﾃｺ, who is the premier talent of the Extreme Crime Squad 窶 until his investigations uncover evidence that bizarre and terrifying forces are at work 窶 and soon both he and those around him will be in considerable peril. He must undertake an odyssey, a journey across borders both physical and psychical, to the city which is both a complement and rival to his own, that of Ul Qoma.Like all of China Miﾃｩville窶冱 work, The City and The City will not be to everyone窶冱 taste 窶 the very individuality of the prose and the surrealistic inventiveness will not attract those preferring more prosaic fare. But for readers who hanker after untrammelled imagination 窶 and look for literary fare unlike anything they have read before (even, it has to be said, by Miﾃｩville himself), then this is a journey to be undertaken. But with caution, perhaps窶ｦ –Barry Forshaw
“A book that constitutes an SF event… Kafka-meets-noir mystery.”‘ –SFX Magazine
Recent Comments