Cititor SF

Descrierea de pe coperta primului volum din The Merchant Prices spune: “Blending the creativity and humor of Roger Zelazny, the adventure of H. Beam Piper and Philip Jose Farmer, and the rigor and scope of a science-fiction writer on the grandest scale, Charles Stross has set a new standard for fantasy epics.” Ca sa scapam de o grija de la inceput: The Family Trade n-are nimic in comun cu Amber in afara de existenta unui univers paralel. Umorul e aproape absent (nu ca ar fi ceva rau), iar, oricat de laudat ar fi Stross, nu se apropie de Zelazny in materie de creativitate sau talent (dar sunteti liberi sa imi ignorati parerea, pentru ca nu sunt tocmai obiectiva cand e vorba de Zelazny). Din fericire, desi am cumparat-o tocmai din cauza acestei comparatii, nici nu ma asteptam sa semene a Amber, asa ca n-am avut nici o dezamagire.

The Family Trade e o carte micuta si totusi mi-a luat mult sa ma hotarasc daca mi-a placut sau nu. De fapt, mi-a luat foarte mult – inca nu stiu. Se poate sa fie din cauza ca am citit-o cand eram bolnava, iar febra nu e tocmai propice pentru receptatul literaturii; se poate sa fie din cauza ca pur si simplu nu ofera nimic impresionant, cu toate ca bucatelele luate separat suna bine.

Miriam este jurnalista si cam la 5 pagini de la inceputul cartii e concediata pentru ca descopera o operatiune de spalare de bani in care, din pacate, e implicata si compania pentru care lucreaza. Cateva pagini mai incolo, primeste o cutie cu obiecte apartinand mamei ei naturale, care fusese gasita moarta cand Miriam era doar un bebelus, si face greseala sa se uite cu atentie la un pandantiv… dupa care se trezeste intr-o padure in care niste tipi prietenosi calare, inarmati cu mitraliere, vor s-o salute. Read more…

Australianul Jonathan Strahan angajat din 1997 pina in martie 1998 pentru Locus are la activ o gramada de antologii editate. Si o singura nominalizare pentru toate acestea. Recunosc ca nu m-am documentat inainte asupra trecutului antologatorului si dupa ce am rasfoit cuprinsul am constat ca Fantasy: The Very Best of 2005 publicata la The Locus Press in 2006 cuprinde o lista destul de consistenta de nume consacrate. Si totusi acest lucru nu m-a impiedicat sa ma confrunt cu niste dileme pe la jumatatea antologiei. Pina atunci povestirile mi s-au parut nu slabe, foarte slabe. Iar factorul fantastic parca aflat intr-o pana de idei. Plus ca intreaga antologie abunda de texte cu accente dramatice, optimismul sau scrierile mai luminate lipsind aproape cu desavarsire.Totusi finalul a mai salvat ce se mai putea, antologia dovedindu-mi inca odata ca cei care se lungesc prea mult nu conving.

Textul “Two Hearts” de Peter S. Beagle deschide antologia, scriitorul fiind cunoscut mai ales pentru romanul fantasy The Last Unicorn, publicat in 1968.O poveste in care un grifon, agresiv de data asta, fiinta fantastica, jumatate leu-jumatate acvila terorizeaza un sat de tarani. Nemaisuportand rapirile copiilor, o fetita isi ia inima`n dinti si purcede la drum sa ceara ajutorul regelui. Un text dramatic, in care cavalerii se sacrifica si prefera pericolul actiuni in dauna unui trai linistit.O poveste in mare parte banala si intinsa.

Antologia continua cu un text al republicatului scriitor Tritonic, Charles Stross, si anume “Snowball’s Chance”. Eram nerabdator cu aceasta intalnire insa m-am dezumflat repede. Actiunea se petrece intr-un bar iar discutiile cu accent irlandez au reusit sa ma scoata destul de repede pe tusa. Am zis pas.

Buuun. Si ajungem la “Sunbird” de Neil Gaiman. Un text in care membrii unei societati de gurmanzi, ce se lauda ca au degustat tot ce se poate pe lumea asta pornesc in cautarea unei pasari rare si fantastice. Sa o puna de o fripturica cum altfel. O alta povestire ce a monopolizat nejustificat mare parte din antologie iar umorul de limbaj folosit de ajutor nu m-a ajutat chiar deloc sa-mi mai sting amarul . Citat:

Augustus Twofeathers McCoy was shown to his room. Professor Mandalay was shown to his room. Jackie Newhouse was shown to his room. This was not a lengthy procedure; they were all in the same room, after all. There was another room in the back where Virginia would sleep…

Jane Yolen a scos sufletul din mine in “A knot of toads” un text in care moartea parintelui siliste o tanara sa se intoarca in orasul natal. Aici ea descopera ca de fapt tatal studia o congregatie de vrajitoare si este nevoita sa dea piept, intr-un final, mult asteptat de mine cu cele mai rele temeri ale sale. Deja am ajuns cu mainile in cap. De ce sa ma mai mire ca fantasy-ul este vazut de outsideri ca o opera in care danseaza exclusiv elfii, vrajitoarele si eventual si ceva orci. O idee iar mult prea intinsa cu reale valente de a trezi somnul.

Totusi de la Jeffrey Ford si “Boatman`s Holiday” putem observa un oaresce reviriment. Ni se ofera o frantura din mitul luntrasului vesnic Charon, pe care-l putem insoti in cateva zile obisnuite de lucru dar si de minivacanta. Intrigat de spusele unor “calatori” porneste in cautarea unei himere care totusi nu este pe atat de intangibila pe cat credea la inceput.

Cristopher Barzak publicat mai ales in antologii horror a fost selectat impreuna cu textul “The language of Moths”. Sunt surprinse in mare parte relatiile din sanul unei familii aflate undeva la munte, in timp ce tatal vaneaza o molie necunoscuta. In acest timp, Dawn fata autista vorbeste cu insectele si imcearca pe cat poate sa faca pe placul familiei, in timp ce Eliot fratele ei,este aproape doborat de responsabilitatea de a avea mereu grija de sora plimbareata. O povestire de maturizare si descoperire de sine, cu un puternic accent dramatic.

M. Rickert in “Anyway” vorbeste despre dramele adevarate pe care le traiesc parintii celor plecati departe de casa sa lupte in razboaie. In cazul nostru o mama are de ales in a-si sacrifica fiul si a salva lumea de razboi sau a-l proteja si a nu stavili viitorul fatidic.Ori, ori.

Urmeaza o mica bijuterie a la Paul di Filippo. “The Emperor of Gondwanaland” ne introduce in viata monotona si obositoare a unui asistent de editor de revista care descopera absolut intamplator o lume fascinanta. Este vorba de un joc online in care utilizatorul primeste un nickname si se trezeste aruncat intr-o lume medievala ce se conduce dupa propriile-i reguli. Textul se finalizeaza un pic in aer iar titlul te duce cu gindul la o posibila petrecere a unei actiuni ulterioare. Incep sa se miste treburile mai bine.

“The Pirate’s True Love” a scriitoarei Seana Graham este destul de reusita. Se radiografiaza starea de melancolie si disperarea ce o inconjoara pe iubita piratului, nevoita sa-l astepte cuminte acasa.. Stare ce evolueaza pina la urma intr-o serie de actiuni ce destabilizeaza actiunile piratilor.

Necunoscuta Ellen Klages, finalista totusi a John W. Campbell Award, in “Intelligent Design”, speculeaza intr-o mica masura asupra modului in care Dumnezeu a reusit sa creeze lumea. Un text scurt, departe de ceea ce se asteapta unii ca ar reprezenta fantasy-ul si cu un impact puternic asupra imaginatiei.

“Pip and the Fairies” de Theodora Goss rememoreaza viata unei fiice a carei mama, scriitoare de lucrari fantastice, a trecut in nefiinta. Un text mai mult ca sa fie la numar.

Un australian, Simon Brown, realizeaza un text reusit in opinia mea, strabatut de accente dramatice. Un baietel reuseste sa se salveze dintr-un avion prabusit doar pentru a constata ca a ajuns pe un “Leviathan” urias. Aflam apoi ca baiatul cu pricina sufera de o boala incurabila iar calatoria sa se transforma intr-un fara nicio sansa de izbanda. Un text incarcat de semnificatii si lectii de viata.

Si in aceast antologii m-am “lovit” de renumitul Bruce Sterling. Nu as exagera daca as spune ca textul domniei sale este unul dintre cele mai bune din intreaga antologie. “The Denial”, urmareste destinul unui cap musulman de familie confruntat cu o inundatie. In urma acestui dezastru natural are impresia ca sotia sa, plecata la un moment dat de linga el, nu mai este cea care a fost. Astfel recurge la o comunitate retrasa, invaluita de misticism al carei preot ii da o serie de sfaturi si o amuleta magica. Finalul te loveste prin rasturnarea de situatie,oferindu-ti o serie de informatii neasteptate.Un scriitor care nu m-a dezamagit.

La fel se intampla si cu Jeff VanderMeer ce a imaginat in “The Farmer’s Cat” un text de o simplitate fantasy aproape sublima. Un fermier are parte in fiecare iarna numai de necazuri atunci cand hambarul sau este vizitat anual de o banda de troli. Pisica pe care o cumpara la un moment dat si modul in care scapa de troli era intr-o evolutie fireasca a actiunii. Totusi impresioneaza modul in care este relatata si buna concentrare pe doar cateva pagini a povestirii.

“There’s a Hole in the City” de Richard Bowes, un text cu trimiteri catre evenimentele din 11 septembrie din New York, destul de lung. L-am inceput si am sarit peste in scurt timp. Fara substanta fantastica evidenta, cel putin in cele cateva pagini parcurse.

“Monster” de Kelly Link incheie in mare stil antologia best fantasy pe 2005. Sunt urmarite aventurile unor copii aflati in tabara confruntati cu posibilitatea ca mitul existentei monstrului sa fie adevarat. Un final destul de singeros, o povestire buna, care m-a convins ca in mod cert Link nu scrie pentru copii.

Desi pe la jumatatea antologiei imi retineam din greu impulsul de a ma lasa pagubas, totusi, situatia incepe sa se mai imbunatateasca pe masura ce trecem de jumatate. Si cred eu ca deseori antologatorii unor asemenea lucrarii pacatuiesc cand isi aleg nume cunoscute, cu rezonanta pe piata sf-ului, insa cu povestiri mai mult decat mediocre. Insa nu pot trece cu vederea ca in orice antologie poti gasi macar 3-4 povestiri care sa-ti fie pe plac. Raportul de forte, comparativ cu numarul total al celor prezente in antologie este intradevar foarte mic si deloc de neglijat dar, eu cel putin am cam inceput sa ma invat cu stilul asta si nu mai stramb asa tare din nas. Cred ca de acum o antologie de asemenea proportii nu poate decat sa-mi confirme talentul unor scriitori sau eventual sa pot descoperi scriitori noi, cu lucrari la fel de reusite. De exemplu am devenit foarte curios de  volumul Magie pentru incepatori de Kelly Link, aparut si la noi la Tritonic, in perioada de “aur” a editurii,  dupa lecturarea povestirii din antologia de fata si “Geanta Fărmăcată”. Povestire pe care am putut-o citi si intr-unul din primele numere Sci-fi Magazin.

As mai adauga ca in Ziarul financiar de duminica trecuta Michael Haulica a realizat o recenzie la antologia The Year’s Best Fantasy & Horror, de Ellen Datlow, Kelly Link si Gavin Grant aparuta la Nemira in 2008, in care sunt traduse si povestirile lui Bruce Sterling si Jeffrey Ford.

Dupa ce o sursa total neoficiala mi-a deschis un pic ochii, am decis sa prezint scuze lui Michael Haulica pentru un post anterior (ala cu strigaturi). Am aflat ca “Guru” a  avut la Tritonic planuri foarte ambitioase in privinta editarii de SF si Fantasy. Se pare totusi ca lucrurile nu au mers asa cum s-a dorit, succesul s-a lasat asteptat, Michael nu mai e la Tritonic, calitatea actului editorial, in ciuda unor titluri bune, a scazut foarte puternic, culminand cu retragerea de pe piata a unui volum, etc… Lucrurile stateau mult mai bine cand “Guru” era acolo… Nu era perfect, dar era mai bine. Michael Haulica, te rog accepta scuzele mele!

In privinta planurilor, autorii vizati erau destul de multi si foarte interesanti.

Mai intai cei pe care ai stim: China Mieville, Ken Macleod, Richard Morgan, Brandon Sanderson, Geoff Ryman, Roger Zalazny, Lois McMaster Bujold, Neil Gaiman, M John Harrison, Charles Stross, Steven Erikson.

Ce ar urma probabil: Chris Moriarty, Tobias Buckell (chiar el!);   posibil: Robert J Sawyer, Ian McDonald, Naomi Novik, Greg Bear, Bruce Stirling.

De ce eventual esec? Pai e clar pentru toata lumea ca evolutia nu s-a deplasat spre zona “roz”. As putea spune ca acest an, cu exceptiile “Carbon Modificat” si Zelazny, colectia SFFH (fosta fiction.ro?!) a fost un “total letdown”, datorita problemelor redactionale. Din pacate, problemele incepurilor, cel putin cele de natura comerciala, sint imputabile tot lui Michael. Asa cum a spus-o intr-un comentariu, s-a publicat in ordinea in care s-au semnat contractele, si dupa cum s-au finalizat traducerile. Nu cred ca asta e abordarea cea mai buna pentru o colectie la start. Cred ca mai intai trebuia cladida o fundatie cu titluri si autori conoscuti, fie ele chiar un pic mai vechi, dupa care poti introduce autori mai putin cunoscuti publicului roman, cititorii avand oarecum garantia unei selectii riguroase si fiind astfel dispusi sa ofere incredere editorului.

A existat la un moment dat in site numit www.fiction.ro, care a creat pentru destul de mult timp senzatia de, hai sa zicem nepasare. Dupa cum se prezenta acum un an, ai fi zis ca Tritonic nu mai exista de ceva vreme… Activitatile promotionale s-au mutat pe un blog, unde, in mod constant, Bogdan Hrib se plangea de tirajele mici, vanzarile mici , mai orice amator de SF care comenta oarece era in mod constant contrat pe motiv ca cititorii de SF&F sint o minoritate mult prea subtirica… Oricum, chestii enervante.

Ca si probleme de detaliu o sa ma limitez la cateva exemple:

China Mieville – a fost un succes nu datorita faptului ca romanii il asteptau pe acest autor cu limba scoasa, ci datorita unei promovari decente, unor coperti foarte faine, datorita faptului ca s-a publicat o trilogie (daca nu v-ati prins inca, cititorii prefera seriile, in special trilogiile) si intervalului intre publicarea volumelor a fost decent de scurt.

Ken Macleod – desi este in galeria consacratilor, ati ales un volum mediocru (da, mai sint si din astea chiar si la consacrati), o coperta oribila, promovare slaba, recenziile au fost in general negative sau deloc; deci nu ma astept sa mai vad vre-un titlu de Macleod publicat de Tritonic, ca de, “nu prinde”. De ce nu ati inceput o serie din alea cunoscute si recunoscute, sau de ce nu ati luat macar , sa zicem, “Learning the World” daca tot ati vrut un stand-alone? Probabil nu o sa aflam niciodata…

Charles Stross – pe asta saracu’ l-ati distrus complet: traducere de kk, probabil fara redactor, coperta e total pe linga… retrasa. Definitiv ?!

Nu ma mir ca pentru aceasta editura, acest segment a devenit neinteresant. Asa ca nu va mai mirati nici voi de ce asteptam de mai mult de un an sa apara “Paladinul Sufletelor”, iar de la Vorkosigan luati-va adio. Lista de “morti” sigur nu se opreste aici. Desi Bogdan Hrib se tot “da” pe la tot felul de conventii, premieri si meeting-uri cu tenta SF&F, se pare ca omul nu prea intelege ca pe linga partea sociala si hobistica, exista si o latura afaceristica, pur comerciala in orice editura care cauta succesul financiar si numai. Potentialii cititori romani nu vor cumpara o carte doar pentru ca i-a placut editorului sau pentru ca autorul e cunoscut, prietenos ori la moda “afara”. Pune-i o coperta nasoala/banala, scris pe fond gri, traducere cosmareasca, tine-o la umbra, si o sa vezi ca degeaba a luat “Pulitzer”. Insa daca lucrurile se fac cu cap si potentialul exista, cum a fost cazul cu Mieville, succesul vine. Chiar daca volumul respectiv nu place in mod deosebit editorului.

O sa observati o redirectionare spre cartea asa zis comerciala, roman politist, thriller etc. Asta insa nu garanteaza succesul daca o sa procedati in acelasi mod. Si SF-ul poate fi comercial, daca este publicat cu cap, vezi concurenta pe acest segment.

Vremea managerilor poeti/scriitori a cam trecut… Parerea mea…

Lui Michael ii pot reprosa doar doua lucruri: faptul ca nu a avut taria de a NU publica in ordinea sosirii contractelor sau traducerilor (poate lipsa unui plan adevarat?), si unele alegeri ciudate pentru etapa respectiva. Insa cand erai acolo aveam sperante, puteam avea un dialog (imi place sa cred). Acum sperantele au cam sucombat, iar acolo au ramas doar zidul si “Blestemul…”…

PS. Un alt editor mi-a spus acum cateva saptamani ceva de genul : “As putea sa public seria X daca as vrea dar nu vreau ca nu-mi place cum scrie autorul respectiv…”, desi seria are cateva HUGO si Nebula in ea si se vinde FOARTE BINE in toata lumea. Io nu pricep mah, chiar nu pricep !!!

…daca as fi MDP la Nemira? Pai considerand ca o parte din autorii de la Pygmalion si Teora s-au “mutat” cu el la Nemira as face asa:

Alistair Reynolds – as continua cu Revelation Space; daca piata cere m-as gandi si la Century Rain, Galactic North si Pushing Ice

Brian Aldiss – as scoate Helliconia

CJ Cherryh – Downbelow Station si Cyteen; as mai scoate ceva ce se leaga de cele doua daca piata ar cere

Connie Willis – Doomsday Book si To Say Nothing of The Dog, in functie de raspunsul pietei m-as gandi la Passage

Dan Simmons – Ilium & Olympos deja anuntate, dar as fi inceput cu Hyperion (pacat); cele doua sint cam masive pentru introducerea autorului, parerea mea

David Brin – Uplift 1 fara discutii, Uplift 2, dupa care m-as gandi la Glory Season, reeditare la Hart of the Commet

Frederick Pohl – Heechee dar numai primele trei

Iain Banks – as continua Cultura in functie de piata

Jack McDevitt – as scoate Hutchins si Benedict cate unul pe an (Seeker este cea mai buna alegere pentru introducerea autorului pe piata / foarte importanta prima perceptie); daca piata cere as baga si cate un standalone din cand in cand

Joand D Vinge – as reedita Snow Queen si as scoate Summer Queen rapid; in functie de piata as baga un omnibus cu World’s End si Tangled…; de gandit pe viitorul indepartat la seria Cat

Joe Haldeman – reeditari rapide la Forever War si Forever Peace; … m-as gandi la Accidental…

Kate Wilhelm – as reedita Where Late…

Larry Niven & Jerry P. – am auzit ca sint la voi; nu as rata Footfall, The Mote in…, Inferno; nu stiu ce sa zic de RingWorld daca suporta reprint…

Orson Scott Card – as lasa-o mai moale… o vreme macar

Poul Anderson – Operation Chaos & Luna, The Boat of a Million Years, si inca cateva; nu ar fi rau una pe an; poate ar merita o colectie in colectie

R C Wilson – o sa devina o piesa grea dupa Spin; dupa Spin as scoate Darwinia – > Bios ->Blind Lake – > The Chronolits – > Axis; Axis poate nu chiar ultimul dar in nici un caz imediat dupa Spin

R J Sawyer - as baga viteza cu Neanderthal Parallax; din standalone as scoate toate nominalizarile (H&N) cam cate una pe an; m-as feri de Quintaglio pentru o vreme

Robert Silverberg – reintroducere cu Roma Eterna, dupa care Majipoor, Dying Inside, Books of Skulls, Born with the Dead

Ursula K LeGuin – as reedita Deposedatii si Lumii ai…

Vernor Vinge – as continua cu Rainbow’s… dupa care A Deepness…; Realtime de vazut daca piata cere

Daca as lucra la Tritonic si as avea putere:

Charles Stross – as scoate Iron Sunrise mai iute (cu niste coperte ca lumea), m-as gandi la Accelerando si la Glasshouse

Daca aveti Hyperion, l-as face sa apara in 2 saptamani; dupa care continuarile

Elizabeth Moon – Speed of Dark si atat

Greg Bear – ati inceput ca pixu’; as fi inceput cu Darwin’s Radio, Moving Mars, Eon simultan cu Eternity (reedit + relansare de serie), Darwin’s Children si Legacy; si ar mai fi cateceva

Ken Macleod – as relansa autorul cu seriile Fall Revolution si Engine City, romanii adora seriile in general

Kim Stanley Robinson –as lasa-o mai moale

Bujold – as baga viteza maxima in Vorkosigan Saga, e vaca de muls

Richard Morgan – m-as tine de seria inceputa, 13 pe termen lung; bai, voi chiar credeti ca o sa vindeti autor nou (pacat de el ca-I bun) daca nu faceti un pic de promovare?!

Autori fara editura in RO, cred. Ce as mai lua repede, pina nu ai iau altii:

John Scalzi – Seria Oldman’s War; cine al ia da lovitura, pe gustul romanilor 100%; simt ca Zoe’s Tale o sa fie Hugo

Ian McDonald – River of Gods si Brasyl

Michael Swanwick – Station of the Tide, Bones of the Earth, Schertzo…

Neal Stephenson – Cryptonomicon & Diamond Age; nu m-as risca la Baroque fara introducere si promovare adecvata

Robert A Heinlein – nu stiu la ce editura a ajuns, dar mi-as trage minicolectie (la fel cu Poul Anderson)

Vonda McIntyre – Dreamsnake si The Moon and the Sun

Wil McCharty – seria Queendom of Sol; este super faina si a fost nominalizata toata

Ce as experimenta cu promovare adecvata si timpurie:

Chris Moriartry – Spin State & Control

Elizabeth Bear - Dust si Undertow de inceput

Karl Schroeder – Seria Virga

Kathleen Ann Goonan – Nanotech Quartet

Maureen McHugh – China Mountain Zhang & Mission Child

Nick Sagan – Trilogia aia care e

Tobias Buckel – Crystal Rain & Ragamuffin… & Sly Mangoose

Pe Chabon l-as trage la Humanitas linga David Mitchell.

Asta despre SF.

Despre Fantasy doar doua nume noi : Nalo Hopkinson si Naomi Novik. Mai mult nu ma bag.

Precizare – astea ar fi planuri pe cativa ani buni, nu peste noapte…