Blood of elves – Andrzej Sapkowski
Andrzej Sapkowski, nascut in 1948, este unul dintre cei mai importanti scriitori polonezi de science fiction ai ultimelor decenii. Povestirea “The Witcher” (Wiedźmin), a fost publicata pentru prima oara in Fantastyka, in 1986, devenind in scurt timp un succes national. Cartile lui Sapkowski au fost traduse in numeroase limbi cum ar fi ceha, lituaniana, rusa, germana, spaniola, franceza, ucrainiana si portugheza. Insa consacrarea a venit odata cu lansarea jocului “The witcher” de catre un studiou polonez si cu editia in engleza a volumul “The Last Wish” (Gollancz, 2007) in care sunt cuprinse 7 povestiri. Ceea ce impresioneaza la o prima vedere este ca varianta in limba poloneza a volumului “The Last Wish” a aparut pentru prima oara in 1993(!). Iata ca a trebuit sa treaca mai bine de 13 ani pentru ca acesta sa reuseasca sa patrunda pe piata vorbitorilor de limba engleza si nu numai. Seria “The witcher” cuprinde nu mai putin de 3 volume de povestiri si 5 romane.
Scriitorul se poate mandri si cu castigarea a nu mai putin de 5 premii Zajdel (“Janusz A. Zajdel Award” oferit in fiecare an de catre fandomul polonez incepand cu 1984 si pina in prezent !!!). Este vorba de trei distincii pentru povestirile “Mniejsze zło” (Lesser Evil) (1990), “Miecz przeznaczenia” (Sword of Destiny) (1992) si “W leju po bombie” (In a Bomb Crater) (1993), si doua pentru romane “Krew elfów” (Blood of Elves) (1994) si “Narrenturm” (2002). A mai fost distins cu premiul spaniol Ignotus , pentru cea mai buna antologie, “The Last Wish“, in 2003, si pentru cea mai buna povestire straina, “Muzykanci” (The Musicians), in acelasi an.
Desi nu ma dau in laturi din a lectura volumele la PC (“The Hallowed Hunt” intrand in aceasta categorie) si nu-mi face neaparat o deosebita placere, totusi de aceasta data m-am putut delecta cu varianta paperback aparuta la cei de la Orbit in 2009, volum care, dupa cum stiti, a castigat premiul David Gemmel pentru cel mai bun roman fantasy din 2009. De altfel si acesta este unul dintre motivele pentru care mi-am dorit sa comand cartea.
“Blood the Elves” isi are povestea plasata intr-o lume in care oamenii traiesc alaturi de dwarfi, gnomi, haflingi, elfi si alte specii fantastice. Daca la inceput taramul era controlat de elfi, la un moment dat si-a facut aparitia rasa umana care nu a intaziat sa-si manifeste fatis intentiile mai mult decat expansioniste. Majoritatea elfilor s-au retras din calea oamenilor, sperand ca aceastia nu vor sta prin zona pina cind se vor intoarce ei. Doar ca acestia au fost subestimati si si-au construit in tihna incet-incet regate intinse, civilizatia umana prosperand in mod evident. Insa timpurile s-au cam schimbat si tensiunile au inceput sa se amplifice tot mai mult intre rase.
Romanul debuteaza cu un fragment in care sunt surprinse imagini dintr-o batalie singeroasa contra enigmaticilor Nilfgaardieni si in urma careia Witcher-ul Geralt de Rivia, prototipul asasinului perfect, se procopseste cu fata imparatesei regatului, tocmai trecut prin foc si sabie de Nilfgaardieni. Desi chiar nu este genul de persoana responsabila si prin prisma ocupatiei sale, Geralt o ia sub aripa lui pe fata si o ascunde de cei ce urmareau sa puna mina pe ea. De fapt, ceea ce nu stie el este ca fata are anumite puteri magice si, dupa cum suntem avertizati, in ea sta puterea de a schimba lumea – in bine sau in rau. Pe masura ce anii trec si amenintarea unui nou razboi bate la usa, vanatoarea pentru a o captura pe copila se inteteste, insa dupa cum stiu si urmaritorii sai (dar se incapatineaza sa nu tina seama), Geralt de Rivia nu este genul de persoana care sa accepte vreodata infrangerea.
Recent Comments