Archive

Posts Tagged ‘Adrian Buzdugan’

Capela Excomunicaţilor de Adrian Buzdugan

November 19th, 2010 11 comments

capela excomunicatilorAm mai descoperit ca a mai avut loc o lansare la o carte cu potential :) . Este vorba de Capela Excomunicaţilor (debutul, cred – asa si este s-a lamurit in comentarii-) de Adrian Buzdugan publicata la editura Humanitas, volum caştigator al Concursului de Debut Literar UniCredit (sectiunea proza scurta), ediţia a III-a, 2010.

Despre doua din povestirile autorului am mai scris (un pic) si eu aici.

De pe site-ul editurii am gasit urmatoarele detalii :

Stranii distopii, teorii şi conspiraţii istorice şi Sci-Fi (lozofice), alternând tehnologia cu livrescul în cheie absurd-fantastică, totul scris alert şi dens, cu ingeniozitate imaginativă şi bogăţie lexicală. Personaje misterioase şi periculoase, situate mereu la limita dintre geniu şi nebunie, dintre patologie şi vizionarism, construiesc scenarii speculative în care lumea este, cel mai adesea, în pericol. Fiecare ficţiune asigură posibilităţi catastrofice şi o cantitate apreciabila de nelinişte.

Marius CHIVU, Dilema veche

Dupa ce am citit Capela excomunicaţilor, am avut o clipă de panică: nu cumva sunt texte ale vreunui maestru străin de care eu n-am auzit încă? L-am întrebat şi pe autor dacă e el sau altul («Eşti tu, Horaţio, sau eu nu-s eu?», vorba lui Hamlet) şi s-a dovedit, sau aşa cel puţin afirmă Adrian Buzdugan, că e chiar el! Cartea sa de proză scurtă, excelentă, cred eu, merită toată atenţia din partea cititorilor, dar şi a editorilor.

Nicolae PRELIPCEANU, Viaţa Românească

Pentru un fragment din carte si cateva cuvinte despre autor puteti sa mergeti aici.

lansare-capela_b

Imagine de la lansarea oficiala (via Adrian Buzdugan):stanga la dreapta: membrii juriului care a premiat "Capela excomunicatilor", Marius Chivu, Liviu Papadima si Paul Cernat plus debutantul veteran- cuvintele autorului- :) .

Doua povestiri…

September 29th, 2009 2 comments

Aseara mi s-a adus la cunostinta existenta a doua texte cu ceva samanta de science fiction in constructie. Este vorba de Zborul cantalogului si  Racla lu’ Caracla, lucrari  semnate de Adrian Buzdugan (prezent cu texte in publicatia online Nautilus – Rotoghila, ZantiaciiCapela excomunicaţilor, Soarele răsare-n asfinţit -, revista Helion, etc.)

Nu va speriati, textele nu sunt foarte intinse asa ca se citesc rapid, Racla lu`Caracla este chiar foarte scurta, insa spatiul folosit este arhisuficient pentru ca scriitorul sa-si transmita mesajul.

Ambele sunt strabatute de situatii si experiente caracteristice zilelor noastre si proprii societatii romanesti, autorul aratand cu degetul si parodiind numeroase tare ale sistemului dar si mentalitatea autohtona; texte sunt presarate cu reflectii filosofice (nu neaparat agresive si prea detaliate) si doze concentrate de satira si haz de necaz.

Nu mi se intampla des si nu prea gust povestirile cu o constructie similara celor de mai sus, insa de aceasta data situatiile prezentate chiar au reusit sa-mi smulga cateva zimbete.  Aveti mai jos citeva propozitii cu rol de teaser, doar cat sa va faceti o idee si poate, de ce nu, sa va convinga sa cititi in intregime textele.

Zborul Cantalogului

Scobeam nişte fluiere şi mă gândeam la ale mele, când Landru Cabestan m-a sunat şi mi-a zis că centrala nucleară e închisă din motive de securitate. L-am întrebat dacă se impunea şi prezenţa mea, dar răspunsul a constat în nişte pârâituri şi-atât.

Când ne-am întors, oraşul intra în carantină. Generatorul de abur explodase, sărise capacul superior şi se dislocaseră structurile de suspensie ale barelor de control special. Pe scurt, un dezastru!(…)

.. Dar momentele de acalmie s-au frânt repede, serverele au picat unul după altul, apoi sateliţii… sau invers.

Cursele cu ATV-uri au prins şi ele un timp, atât cât s-a mai găsit benzină şi motorină la pompă.

Zile în şir am stat ca-n concediu, la televizor.

Racla lu’ Caracla

Mă gândesc să alipesc şi Africa. Dar asta la modul serios! S-o trag puţin mai în sus, spre bătrânul continent. Foştii preşedinţi de pe-acolo au fost de-acord, în plus, se va dezvolta şi turismul. Mi-au trimis chiar un pachet cu bunătăţuri tradiţionale, pliante şi vor să fac lobby pentru sloganul: „Înapoi, la origini!”.

Ca să păstrez pământul cucerit, trebuie să ţin oamenii ocupaţi! Savanţii, în loc să mai stea degeaba şi să se chiorască la stele, sunt prinşi acum în chestia asta cu Africa… Şomerii vor dispărea! Ei vor fi gardienii bine plătiţi ai noilor închisori necesare, iar pensionarii, LA MUNCĂ!