Cititor SF

Prima impresie asupra cartii, dupa ce am primit-o prin posta, a fost ca e cam subtire. Ma asteptam la ceva mai voluminos, dupa exemplul seriei lui Gene Wolfe, la care de altfel Gheara Conciliatorului are cam aceeasi dimensiune ca si Umbra Tortionarului. Tinand-o in mina, nu te poti abtine sa nu admiri coperta si in plus sa realizezi cu adevarat potentialul si farmecul pastrarii copertii originale. Insa asta nu e tot. Daca o sa va apucati sa cercetati arhiva anului trecut, o sa descoperiti multe posturi in care ne plingeam de calitatea indoielnica a multora dintre productiile aparute in epoca post-Haulica a Tritonicului (singura in care s-au miscat treburile pe acolo, si nu, nu zic asta ca as avea vreo datorie de achitat pe undeva). Ei bine, acum, dupa ce editura a lasat la o parte in mod evident segmentul science-fiction si fantasy, si nu stiu cati dintre voi plang pentru alegerea facuta, ni se ofera o noua sansa. Aceea de a avea un al doilea mare jucator pe piata science-fiction din tara noastra dupa reputata Nemira. Cine se indoieste de lucrul asta poate sa se intoarca la vechea colectie a celor de la Leda, destul de consistenta ca numar de volume, in care au fost publicati numai clasici, si sa revina acum si sa observe o serie de factori imbucuratori pentru piata romaneasca a science-fictionului. Nu mai putin de 6 titluri intr-o perioada de 3 luni in colectiile Fantasy si Science-Fiction plus alte volume inrudite, insa care nu au fost trecute neaparat pe aceasta directie. Este al treilea volum din noua colectie Leda dedicata science-fictionului si fantasy-ului pe care il parcurg si, pentru ca si de aceasta data mi-a sarit in ochi, nu ma pot abtine sa nu va spun.

Cartea lui Ptath este impecabila atat ca prezentare, cat si in ceea ce priveste continutul. Iata ca se poate si o traducere fara litere mincate si bine realizata, efort aproape imposibil pentru cealalta editura impricinata, situatie vizibila mai ales in cazul colaborarii cu traducatori neexperimentati. Totusi, ca sa fiu realist, este foarte posibil ca cineva care lucreaza in domeniu sa poata identifica ceva, insa eu unul n-am facut-o si, sincer, nu vad de ce nu as putea sa ma bucur si sa-mi impartasesc si altora fericirea si multumirea. Dai un ban, dar acum nu mai ai motive sa comentezi negativ elemente legate de traducere sau aspect, ci nu iti ramane de facut decat sa te concentrezi asupra continutului – adevaratul motiv ce sta la baza declansarii deciziei de cumparare a unei carti. Read more…

Ultimele trei aparitii de la Leda le aveti mai jos:

CARTEA SOARELUI NOU

GHEARA CONCILIATORULUI vol. II de Gene Wolfe

In adancurile intunecate ale unui viitor fantastic, tortionarul Severian isi continua calatoria de exilat catre cetatea Thrax. Poarta cu el vechea spada Terminus Est si Gheara Conciliatorului, o superba gema inzestrata cu o putere extraterestra. Intr-o lume de frumuseti magice si amenintari cumplite, Severian se indreapta, pe un drum plin de primejdii, catre propriul sau destin.

CARTEA LUI PTATH de A.E. Van Vogt

CEL A CARUI PUTERE ESTE FARA MARGINI, CARE NU OBOSESTE, CARE NU CUNOASTE FRICA…

Acesta era Ptath, cel mai puternic dintre zeii nascociti vreodata de mintea omului. S-a intors, chiar daca impotriva vointei sale. Zeita Ineznia, rivala lui de moarte, l-a azvarlit in lumea plina de primejdii a anului 200 000 000 d.H., in trup de muritor.

Va mai reusi oare Ptath, cu puterile-i limitate de conditia umana, sa castige lupta indarjita cu Ineznia? Sau a ramas el, in taina, cea mai mare forta din toate lumile si toate timpurile?

SUB CERUL LIBER AVAND DREPT PERNA IARBA,

cartea a II-a din Legendele clanului Otori de Lian Hearn

„O minunata poveste despre razbunare, iubire, frumusete si onoare…” – Australian Financial Review

„Frumusetea, salbaticia si stranietatea povestii captivante a lui Hearn sunt sporite de proza desavarsita, cu sonoritati de cristal.” – Independent on Sunday

Romanul, publicat in 1950 si considerat a fi un clasic al genului space opera, si sursa de inspiratie pentru numerosi scenaristi si scriitori, reuneste patru povestiri publicate anterior de catre scriitor : Black Destroyer, War of nerves, Discord in Scarlet si M33 in Andromeda. Si iata si datele de publicare si locurile, conform wiki :

• “Black Destroyer” (iulie 1939, Astounding magazine— primul sf publicat de scriitor; capitolul 1-6)
• “War of Nerves” (mai, 1950, Other Worlds magazine) (capitolele 9 – 12)
• “Discord in Scarlet” (decembrie, 1939, Astounding magazine— a doua lucrare SF publicata de A. E. Van Vogt) (capitolele 13-21)
• “M33 in Andromeda” (august, 1943, Astounding magazine, capitolele 22-28)

Ne aflam intr-un moment al evolutiei umane in care aceasta a reusit sa schimbe orbitele unor planete si a facut sa creasca vegetatia in lumea moarta a altora. Preocupata sa aduca la viata sori morti “a aprins focuri sub forma novelor vizibile de la o distanta de zeci de galaxii. Deserturi arse de sori mai dogoritori decat cei care lumineaza pamantul au fost inlocuite cu oceane frematand de viata.” Neoprindu-se aici, oamenii s-au indreptat si spre spatiul galactic construind o nava uriasa cu mii de oameni la bord, si lansand-o in spatiu cu scopul principal de a identifica si a cerceta formele extraterestre de viata. Aceasta este Space Beagle.

Avem patru povestiri cu patru forme extraterestre de viata in prim plan. Elliott Grosvenor, singurul nexialist plasat la bord este cel care incearca sa scoata, deseori, castanele din foc in urma greselilor comise de echipajul navei. Datorita pregatirii sale speciale, studiind o stiinta a intregului bazat pe o compilare si o aprofundare mai analitica a mai multor stiinte si cauze, cu o pregatire deosebita in plan psihologic, este capabil sa reactioneze rapid si eficient in desele situatii limita cu care se confrunta echipajul navei.

Aceste entitati extraterestre, prin diversitatea abordata si evidentierea particularitatilor fiecarei specii au reusit sa ma uimeasca cu adevarat. Desi sunt unice in felul lor, scriitorul avand grija de fiecare data sa  ne introduca in mintea fiintei respective, oferindu-ne si avantajul de a sti cum vor reactiona si care le sunt motivatiile, cel mai mult m-a atras prima entitate. Corl, este o pisica uriasa bipeda dotata cu o inteligenta iesita din comun, insa pe linga aspectul clasic al felinei prezinta pe umeri o serie de tentacule terminate cu niste ventuze. Capabila sa respire in diverse atmosfere si sa se adapteze continuu “pisicuta” se dovedeste a fi o adevarat provocare pentru oamenii ajunsi in spatiu.

Desi nu exista prea multe informatii privitoare la nava, doar cateva detalii succinte, scriitorul transporta cu usurinta cititorul la bordul acesteia facandu-l partas direct la aventurile echipajului sau. Iar cea mai importanta constatare pe care o putem trage este ca pe linga provocarile externe, oamenii expeditiei trebuie sa faca fata in primul rand orgoliilor fiecaruia, Elliot fiind nevoit sa intervina foarte des, prin metode nu neaparat ortodoxe, pentru a calma spiritele si a restabili ordinea. In final, lasand la o parte pericolul contactului cu speciile necunoscute se observa ca reusita expeditie sta in stiinta omului de-asi invinge prejudecatile si de a renunta, chiar si pentru o clipa, la propriile-i convingeri posibil eronate.

“Odiseea navei Space Beagle” este un roman, intregit de cele patru povestiri desigur, foarte antrenant, capabil sa surprinda neincetat cititorul prin firul desfasurarii evenimentelor.  Un space-opera traditional, cu nimic mai prejos decat cele din zilele noastre, intr-o editie curata si normala, asa cum ar trebui sa fie orice carte tradusa la noi. Si trebuie sa amintesc ca si coperta mi s-a parut foarte reusita. Este vorba de o reproducere dupa Mars de  Martina Pilcerova.