Fantasy… nu prea

M-am convins ca genul Fantasy nu prea ma prinde… Poate cu exceptia lui George RR Martin. Cred totusi ca o sa termin seria Chalion (mi-a placut stilul usor desi ma enerveaza Bujold cu obsesia ei de a imperechea fecioare minore cu babalaci viteji) si o sa incep candva si Temeraire al lui Novik (tocmai am cumparat pachetul cu cele 4 volume la un super pret – $2.00 bucata – nu am putut rezista!).

Daca ati observat ca titlul blogului e un pic mai scurt acum, iata si explicatia. Probabil o sa fie mai putine posturi referitoare la Fantasy. Imi pare rau dar asta sint eu…

Drepturile noastre toate…

…se vor publica vre-odata…

Sa va spun de la ce a pornit toata melancolia asta: Dupa cum bine stiti Nemira si-a tras blog si bine a facut. Pe respectivul blog il puteti intercepta pe Mihai Dan Pavelescu, coordonatorul colectiei Nautilus. Deja cativa temerari au facut asta, asaltindu-l mai ales cu cereri, cereri la care MDP a avut amabilitatea sa raspunda foarte prompt. Insa unele raspunsuri m-au uimit. Ma refer la raspunsurile in care MDP spune ca respectivele titluri nu pot fi publicate de Nemira pentru ca drepturile sint detinute de alte edituri, de exemplu:

Cineva a intrebat de seria Vorkosigan – raspunsul a fost ca drepturile pentru Bujold sint detinute de alta editura. Ce pot sa speculez din raspunsul asta e ca daca MDP se referea intr-adevar la tot ce a scris Bujold, atunci respectivele drepturi sint la Tritonic – in acest caz, dupa cum se misca lucrurile, o sa citim seria Vorkosigan in romaneste in drum spre colonia umana de pe Alfa Centauri.

Altcineva a intrebat de seria Hyperion – raspunsul (nuantat) a fost ca drepturile pentru Hyperion (nu tot autorul) sint, iar, detinute de alta editura. De data asta nu pot sa speculez nimic, din cate stiu eu nu a aparut nimic in romaneste de Dan Simmons…

Concluzia e ca sint ceva drepturi de autor interesante prin buzunarele editurilor romanesti, insa viteza cu care cartile apar pe piata este comparabila cu viteza melcului turbat si sincer sa fiu nu stiu motivul. As putea sa ma gandesc la lipsa de traducatori cu adevarat buni, care nu traduc la kil. Dupa cum stiti exista carti bune “distruse” de traducatori, si nu vorbesc de trecut ci de prezent (Hello Tritonic!). Sau poate editurile vor sa sincronizeze viteza de publicare cu puterea de cumparare a amatorilor de SF. Nu cred ca exista prea multi oameni care vor sa-si cheltuie mai mult de 10% din venitul lunar pe carti, rezultand o selectie foarte dura la raft. Si ajungem iarasi la preturile cartilor in Romania… Trebuie sa remarc ca unele edituri au facut progrese in aceasta directie prin deschiderea sau imbunatatirea librariilor on-line (25% inseamna ceva!).

In acelasi timp trebuie sa evidentiez lipsa acelei sinergii din anii 90 dar am sperante. Aparitia revistelor de SF poate fi un semn dupa atatia ani de sterilitate.

Terminal Experiment – Robert J Sawyer

Dragi fete si baieti, Nemira ne-a servit “Alegerea lui Hobson” (initial romanul a fost serializat sub titlul “Hobson’s Choice” in nu mai stiu ce revista – oricum ambele titluri suna a serie B, o chestie specifica lui Sawyer). Trebuie sa va spun din capul locului RJS nu este printre favoritii mei datorita stilului si tematicii abordate, in plus mai suspectez ca isi datoreaza o parte din faima unor motive mai putin literar-artistice. Ma refer la faptul ca este genul de om care se baga in seama, este prezent peste tot, in centrul atentiei; sincer sa fiu nu stiu cand are timp sa mai si scrie.

Ce am scris mai sus nu ma opreste sa salut prima carte a lui Sawyer in romaneste. Tematica bate spre nemurire si consecintele acesteia asupra constiintei umane, intretesuta peste o intriga politista cu foarte vaga tenta cyberpunk. Parerea mea este ca nu trebuie sa ratati ocazia sa faceti cunostiinta cu proza lui Sawyer. Poate ne serviti si ceva pareri…

Vernor Vinge in romaneste…

…in sfarsit! Este vorba de FOC IN ADANC – A Fire Upon The Deep aparut la Nemira in traducerea lui Mihai Dan Pavelescu. Avem de a face cu space opera la scara mare de cea mai buna calitate (totusi nu va asteptati la abisale profunzimi literare). Tema majora este impartirea galaxiei in zone de inteligenta si evolutie, insa intr-un mod anti-traditional as putea spune. Avem de asemenea civilizatii la diverse stagii ale evolutiei, politica si agresiune, interese ascunse etc. Speram sa vedem si prequel-ul A Deepness in the Sky…(amandoua sint HUGO).

O nota speciala pentru Mihai Dan Pavelescu –  acest tip tace si face, nu se abereaza in diverse “critici” si analize literare si alte cele, si nu-si de aere de guru sau geniu neinteles (aka scriitor fara cititori) ca mai toti “meseriasii” din SF romanesc. La mai mare si la mai multe carti!

Serii Fantasy…

Sa le luam pe rand:

Tritonic – cred ca am exagerat in pic cand am zis ca, colectia fiction.ro (SFFH) a fost trasa pe linie secundara. Mai degraba a fost trasa pe linie fantasy.

1. Mary Gentle – Cartea lui Ash (probleme de traducere cu primul volum)

2. Steven Erikson – Imperiul Malazan (probleme de calitate tipografica)

3. R Sott Bakker – Printul Nimicului (transpunerea Cruciadelor intr-un univers fantastic, nu foarte convingator)

4. China Mieville – Trilogia Noul Crobuzon (urban dark fantasy de calitate)

5. Lois McMaster Bujold – Trilogia Chalion (nimic extraordinar insa o lectura foarte placuta)

*Inca 4-5 volume fantasy de sine statatoare.

Nemira

1. Michael Stackpole – Trilogia Age of Discovery (Atlasul Secret Vol.1)

2. Marion Zimmer Bradley – Seria Avalon

3. George RR Martin – Saga Cantec de Gheata si Foc (imensa!)

RAO: Robert Jordan – Roata Timpului (cica “cea mai mare opera fantasy a zilelor noastre”).

Alexandria: Ursula K LeGuin – Terramare ( este totusi EARTHSEA ).

Ce a mai ramas ne-adjudecat:

NAOMI NOVIK – TEMERAIRE (serie foarte apreciata si premiata – in aceasta perioada se lanseaza vol.5; drepturile de ecranizare pentru toata seria au fost cumparate de prietenul nostru Peter Jackson!)

LOIS MCMASTER BUJOLD – SHARING KNIFE (nu am nici cea mai mica idee cu se mananca!)

AXIS – Robert Charles Wilson a doua oara…

… si o sa mai fie.

Tocmai am terminat AXIS si sentimentele sint amestecate. Nu ma intelegeti gresit, cartea nu e rea, insa cand o compari cu SPIN (si nu ai cum sa nu o compari pentru ca este urmarea directa), lucrurile nu mai sint asa de roze. Dupa lectura “suculenta” numita SPIN, AXIS pare mai degraba un interludiu decat o continuare. Cel mai tare m-a mirat faptul ca Wilson s-a apucat sa scrie continuarea la persoana a treia (SPIN este la persoana intai, chestie care a i-a venit ca o manusa autorului), pierzand destul de mult din profunzime. In sfarsit poate sint eu prea pretentios, insa eu zic ca pretentiile ar fi justificate avand in vedere calitatile primei parti…

Parerea mea.

  • Haiganu