Continue reading »]]>

După antologia Steampunk – A doua revoluție, editată de colegul nostru Adrian Crăciun, Millennium Books lansează, la Târgul de Carte Bookfest, o a doua antologie de proză originală românească. (Prin “originală” eu înțeleg, la ora asta și după ziua pe care am avut-o la serviciu, “scrisă special pentru asta”. Dacă aveți alt termen la îndemână, sunteți liberi să mă corectați.) Tema pentru care 12 autori, unii veterani, alții debutanți, și-au pus imaginația la încercare de această dată nu mai este aburul, ci întunericul, sau, mai precis, goticul.

Dar să lăsăm editura să vorbească:

**

Proaspăt laureat al Eurocon Encouragement Award, scriitorul Oliviu Crâznic, autorul romanului …şi la sfîrşit a mai rămas coşmarul (2010, Editura Vremea, premiul Galileo 2011 pentru cel mai bun roman), o extraordinară demonstraţie de virtuozitate în mînuirea tematicii şi atmosferei gotice, revine în peisajul editorial în calitate de editor al unei noi antologii originale din seria Antologiile Millennium, intitulată Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului. De la autori consacraţi la debutanţi de mare talent, Oliviu Crâznic a adunat între copertele acestui volum o duzină de poveşti gotice de cea mai pură factură. Antologia Dincolo de noapte va fi lansată pe data de 2 iunie la Tîrgul naţional de carte Bookfest, în prezenţa autorilor.

Un detectiv particular damnat urmărind un ucigaş în serie, o însărcinare comunistă cu motivaţii oculte, călători în timp în vremea lui Jack Spintecătorul, victimele farmecelor şi consecinţele apelării la vrăjitoare, vizitatori americani la un cimitir străvechi din România, un călugăr medieval făcînd o descoperire zguduitoare, un frate şi o soră împinşi către crimă şi păcat, un sat bîntuit de lupi şi de legende, o diavoliţă luată prin surprindere de sfîrşitul lumii, un preot răpit de doi bărbaţi misterioşi şi forţat să trateze rănile unei tinere legate în lanţuri, un răzbunător înfruntînd o corporaţie dubioasă, o casă în care fantomele sunt prizoniere şi victime… pe scurt, 12 FEŢE ALE GOTICULUI.

•

Oliviu Crâznic (editor) – Dincolo de noapte: 12 feţe ale goticului – seria Antologiile Millennium, 304 pagini, paperback, format 125×195 mm, ISBN 978-6068113791, Millennium Books, mai 2012; preţ de vînzare recomandat: 34 lei.

Continue reading »]]> După articolul despre podcast-uri am fost întrebat dacă există cărţi/cursuri în format audio despre istoria SF-ului şi despre teoria literară. Ce nu există pe lumea asta în secolul 21? Acestea sunt câteva dintre cursurile în format audio sau podcast-urile despre science-fiction sau fantasy.

Professor Eric S. Rabkin – Masterpieces of the Imaginative Mind: Literature’s Most Fantastic Works

Profesorul Rabkin, de la Universitatea Iowa, este una dintre principalele autorităţi mondiale în literatura fantasy şi science-fiction. Deşi poate nu eşti de acord mereu cu teoriile lui, acestea sunt întotdeauna interesante şi au calitatea de a angaja puternic mintea ascultătorului. Cursul se găseşte pe site-ul thegreatcourses.com la un preţ destul de piperat (alături de multe altele foarte interesante, de la Pictura Impresionistă până la Istoria Celui De-al Doilea Război Mondial) sau le puteţi căuta pe torrente.

Acestea sunt cursurile, care fiecare durează 30 minute:

1. The Brothers Grimm & Fairy Tale Psychology
2. Propp, Structure, and Cultural Identity
3. Hoffmann and the Theory of the Fantastic
4. Poe—Genres and Degrees of the Fantastic
5. Lewis Carroll: Puzzles, Language, & Audience
6. H. G. Wells: We Are All Talking Animals
7. Franz Kafka—Dashed Fantasies
8. Woolf—Fantastic Feminism & Periods of Art
9. Robbe-Grillet, Experimental Fiction & Myth
10. Tolkien & Mass Production of the Fantastic
11. Children’s Literature and the Fantastic
12. Postmodernism and the Fantastic
13. Defining Science Fiction
14. Mary Shelley—Grandmother of Science Fiction
15. Hawthorne, Poe, and the Eden Complex
16. Jules Verne and the Robinsonade
17. Wells—Industrialization of the Fantastic
18. The History of Utopia
19. Science Fiction and Religion
20. Pulp Fiction, Bradbury, & the American Myth
21. Robert A. Heinlein—He Mapped the Future
22. Asimov and Clarke—Cousins in Utopia
23. Ursula K. Le Guin: Transhuman Anthropologist
24. Cyberpunk, Postmodernism, and Beyond

Professor Michael D.C. Drout – From Here to Infinity: An Exploration of Science Fiction Literature

1. What Is Fantasy Literature?: Genre, Canon, History
2. Origins of Modern Fantasy
3. Tolkien: Life and Languages
4. Tolkien: The Hobbit
5. Tolkien: The Fellowship of the Ring
6. Tolkien: The Two Towers
7. Tolkien: The Return of the King
8. Tolkien: The Silmarillion, Unfinished Tales, and Other Posthumously Published Work
9. Tolkien: Criticism and Theory
10. Imitations and Reactions: Brooks and Donaldson
11. Worthy Inheritors: Le Guin and Holdstock
12. Children’s Fantasy
13. Arthurian Fantasy
14. Magical Realism and Conclusions

Professor Michael D.C. Drout – Rings, Swords, and Monsters: Exploring Fantasy Literature

1. What Is Science Fiction?
2. The Roots of Science Fiction
3. Mysterious Lore, Marvelous Tech: The 1930s
4. Hard-Boiled Science Fiction: The 1940s
5. The Grand Master: Robert A. Heinlein
6. Onward and Outward: The 1950s, Space Travel, Apocalypticism, and the Beautiful Weirdness of Cordwainer Smith
7. A New Set of Questions: The “New Wave” of the 1960s and 1970s
8. The World Builder: Frank Herbert
9. The Surrealists: Ballard and Bradbury
10. The Computer Revolution: Cyberpunk and the 1980s
11. Post-Punk: Neal Stephenson
12. Women and Gender
13. The Satirists
14. The Shape of Things to Come

La fel de interesante sunt şi cursurile profesorului Drout despre istoria SF&F. Le găsiţi la link-urile de mai sus sau căutându-le pe torrente.

The SFFaudio Podcast #044 – Fairy tales, fantastic literature and Science Fiction

The SFFaudio Podcast #149 – METAPHOR in Science Fiction and Fantasy

Printre invitaţii pocast-urilor SFFaudio, despre care am vorbit în articolul precedent, apare din când în când şi profesorul Rabkin. Mai ales podcast-ul nr.44 trebuie ascultat de către toţi iubitorii şi detractorii literaturii speculative.

Science Fiction and Politics

Acestea sunt efectiv cursurile despre politică şi SF ale profesorului Courtney Brown, înregistrate chiar în sala de curs împreună cu studenţii.

Uitaţi ce minunăţii se găsesc printre ele:

1. Introduction and Overview
2. Foundation by Isaac Asimov
3. Foundation by Isaac Asimov (continued)
4. Foundation and Empire by Isaac Asimov
5. Second Foundation by Isaac Asimov
6. Brave New World by Aldous Huxley (Part 1)
7. Brave New World by Aldous Huxley (Part 2)
8. Left Hand of Darkness by Ursula K. Le Guin (Part 1)
9. Left Hand of Darkness by Ursula K. Le Guin (Part 2)
10. The Uplift War by David Brin (Part 1)
11. The Uplift War by David Brin (Part 2)
12. Darwin’s Radio by Greg Bear (Part 1)
13. Darwin’s Radio by Greg Bear (Part 2)
14. How to Write Your Essays
15. Ender’s Game by Orson Scott Card (Part 1)
16. Ender’s Game by Orson Scott Card (Part 2)
17. The Forever War by Joe Haldeman (Part 1)
18. The Forever War by Joe Haldeman (Part 2)
19. Do Androids Dream of Electric Sheep? by Philip K. Dick (Part 1)
20. Do Androids Dream of Electric Sheep? by Philip K. Dick (Part 2)
21. The Moon is a Harsh Mistress by Robert A Heinlein (Part 1)
22. The Moon is a Harsh Mistress by Robert A Heinlein (Part 2)
23. The Moon is a Harsh Mistress by Robert A Heinlein (Part 3)
24. Neuromancer by William Gibson (Part 1)
25. Neuromancer by William Gibson (Part 2)
26. On Free Will (based on Issac Asimov’s Foundation Trilogy)
27. On Free Will (based on Aldous Huxley’s Brave New World)
28. The Dispossessed by Ursula Le Guin (Part 1)
29. The Dispossessed by Ursula Le Guin (Part 2)
30. The Gods Themselves by Isaac Asimov (Part 1)
31. The Gods Themselves by Isaac Asimov (Part 2)
32. Spin by Robert Charles Wilson (Part 1)
33. Spin by Robert Charles Wilson (Part 2)
34. The Trouble with Physics by Lee Smolin (Part 1)
35. The Trouble with Physics by Lee Smolin (Part 2)
36. He, She and It by Marge Piercy (Part 1)
37. He, She and It by Marge Piercy (Part 2)
38. The Diamond Age: Or, a Young Lady’s Illustrated Primer by Neal Stephenson
39. Ubik by Philip K. Dick (Part 1)
40. Ubik by Philip K. Dick (Part 2)
41. Doomsday Book by Connie Willis (Part 1)
42. Doomsday Book by Connie Willis (Part 2)
43. Snow Crash by Neal Stephenson
44. Blind Lake by Robert Charles Wilson
45. Spin by Robert Charles Wilson (Part 1)
46. Spin by Robert Charles Wilson (Part 2)
47. “Many Moons” and “Tightrope” by Janelle Monáe

The Language of Science Fiction

Un scurt podcast despre limbajul SF-ului avându-i ca invitaţi pe China Mieville sau Samuel Delany.

China Mieville speaks at the University of Kansas September 24, 2009

O conferinţă despre literatura speculativă şi diferenţa dintre SF şi fantasy, ținută de China în Kansas.

Continue reading »]]>

• The Heroes; Joe Abercrombie (Gollancz)
• 11.22.63; Stephen King (Hodder & Stoughton)
• Cyber Circus; Kim Lakin-Smith (NewCon Press)
• A Dance with Dragons; George RR Martin (Harper Voyager)
• The Ritual; Adam Nevill (Pan)
• Among Others; Jo Walton (Tor Books)

Nu arată rău lista de nominalizări, însă sunt câteva absenţe importante. Aştept nominalizările World Fantasy pentru o listă mai completă a celor mai bune cărţi fantasy ale anului. Interesant este că Societatea Britanică de Fantasy va înmână două premii pentru roman: The August Derleth Award pentru cel mai bun horror şi The Robert Holdstock Award pentru cel mai bun roman fantasy.

• Terra Damnata; James Cooper (PS Publishing)
• “Ghosts with Teeth”; Peter Crowther (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
• King Death; Paul Finch (Spectral Press)
• “Near Zennor”; Elizabeth Hand (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
• “The Music of Bengt Karlsson, Murderer”; John Ajvide Lindqvist (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
• Gorel and the Pot Bellied God; Lavie Tidhar (PS Publishing)

• “Dermot”; Simon Bestwick (Black Static)
• “Sad, Dark Thing”; Michael Marshall Smith (A Book of Horrors)
• “Florrie”; Adam Nevill (House of Fear)
• “Alice Through the Plastic Sheet”; Robert Shearman (A Book of Horrors)
• “The Coffin-Maker’s Daughter”; Angela Slatter (A Book of Horrors)

• A Book of Horrors; editor Stephen Jones (Jo Fletcher Books)
• House of Fear; editor Jonathan Oliver (Solaris Books)
• The Weird; editors Jeff and Ann Vandermeer (Corvus Books)
• Gutshot; editor Conrad Williams (PS Publishing)

• Rumours of the Marvellous; Peter Atkins (Alchemy Press)
• Mrs Midnight; Reggie Oliver (Tartarus Press)
• Everyone’s Just So So Special; Robert Shearman (Big Finish)
• A Glass of Shadow; Liz Williams (NewCon Press)

• Midnight in Paris by Woody Allen
• Attack the Block by Joe Cornish
• The Awakening by Stephen Volk and Nick Murphy
• Melancholia by Lars Von Trier
• Kill List by Ben Wheatley and Amy Jump

• Black Static; ed. Andy Cox TTA Press
• Interzone; ed. Andy Cox TTA Press
• SFX, ed. Dave Bradley Future Publishing
• The Horror Zine, ed. Jeani Rector

• Animal Man; Jeff Lemire and Travel Foreman (DC Comics)
• Batwoman; JH Williams III and W Haden Blackman (DC Comics)
• Locke and Key; Joe Hill and Gabriel Rodriguez (IDW Publishing)
• The Unwritten; Mike Carey and Peter Gross (Vertigo)
• The Walking Dead; Robert Kirkman and Charlie Adlard (Image)

Continue reading »]]> Până acum o lună, Octavia Butler şi Walter Jon Williams au fost singurii autori science-fiction de calibru din a căror romane nu am citit nimic. După ce am citit minunatul Wild Seed scris de scriitoarea americană de culoare, a venit şi rândul lui Williams. Opera lui era de mult pe lista mea, dar m-am hotărât acum câteva zile ca în sfârşit să-l citesc, după ce autorul american a început publicarea romanelor lui în format electronic. Astfel înarmat cu Aristoi, Angel Station, Metropilitan în format electronic şi primul volum din seria Praxis publicată de editura Leda, m-am pus pe treabă. Dar oare cu care carte să încep? M-am interesat în stânga şi în dreapta în legătură cu care ar fi cea mai bună carte pentru o prima degustare din opera lui Williams, dar am găsit vreo 10 răspunsuri diferite, lucru unic după părerea mea în SF. Explicația am aflat-o din nou de la Jo Walton, cea mai de încredere şi informată sursă pentru mine cu privire la istoria SF-ului: Walter Jon Williams a scris în aproape toate subgenurile science-fiction-ului, aşa că fiecare va găsi în opera lui ceva pe gustul său, un roman care pentru el ar fi cel mai bun început în parcurgerea ei.

Astfel, m-am luat după spusele lui Walton, şi m-am hotărât să încep cu Aristoi şi cu un subgen care îmi place foarte mult: cel al singularităţii tehnologice şi al post-oamenilor.

Aristoi se petrece într-un viitor îndepărtat în care omenirea a creat un uriaş imperiu galactic. În această civilizaţie totul este posibil datorită bioinginerie, nanotehnologiei,  realităţii virtuale şi exploatării gravitaţiei. Dar nu oricine poate manipula materia prin biotehnologie şi nanotehnologie, la fel cum foarte puţini oameni pot ocupa, prin divizarea creierului în mai multe personalităţi, lumea virtuală şi lumea reală în acelaşi timp. Aceşti puţini sunt Aristoi care, ca şi în viziunea lui Platon, au grija de Demos, oamenii de rând. Aristoi sunt conducători absoluţi ai domeniilor lor, dar ei sunt stăpâni iluminaţi puşi în slujba, la fel de absolută, a oamenilor de rând. Însă acest Paradis aproape perfect se află pe marginea unei prăpastii care va putea să-l spargă în bucăţi.

Aristoi este o carte cu care trebuie să ai răbdare pentru că primele frânturi ale intrigii apar abia după prima treime a romanului, iar acţiunea propriu-zisă începe după jumătate. Însă, pentru cei ca şi mine, pentru care explorarea unei lumi inedite şi interesante este unul dintre motivele pentru care citește SF, şi prima parte va fi un deliciu. Probabil că admiraţia mea pentru Grecia Antică, dragostea pentru muzica clasică şi cântatul la pian, m-au făcut mai vulnerabil în faţa acestei cărţi, dar dacă aş fi citit şi o doua parte identică cu prima, experiența acesteia nu s-ar fi diminuat cu nimic.

Mi-este extrem de greu să descriu minunăţiile din lumea post-umană a lui Williams. Oricum, probabil că este cea mai fascinantă lume post-singularitate despre care am citit până acum. Cu tot respectul pentru Dan Simmons, dar lumea din Ilion şi Olimp și inspirația lui din Grecia Antică, sunt doar mijlocul prin care el poate să vorbească despre cu totul alte lucruri, pe când cea din Aristoi ocupă locul cel mai important, este centrul în jurul căruia se învârt atât personajele cât şi cititorii. Şi deşi Williams jonglează cu o mulţime de concepte care-ţi creează o dulce ameţeală, niciodată nu vei simţi că acestea îi scapă de sub control şi că lumea începe să-şi piardă contururile.

S-a vorbit foarte mult despre personajul principal Gabriel Aristos, ca fiind un îngâmfat, decadent, care se crede un zeu perfect. Cred că-l las mai bine pe Walter Jon Williams să spună câteva cuvinte despre asta: “Cititorii care au obiecţii cu privire la Gabriel pe motiv că el e încrezut, nu s-au întrebat niciodată cum ar fi ei în cazul în care nu ar fi întâlnit niciun obstacol în calea lor pe care sa nu-l poată depăşi, un test pe care sa nu-l poată trece sau o persoană cu care sa nu se poată culca.” (extrasul e dintr-o fascinată serie scrisă de Williams despre naşterea cărţilor sale). Aristoii sunt personajele cele mai credibile pentru acea lume, iar inabilitatea unor cititori de a relaţiona cu ei ţine doar de preconcepţiilor lor şi deloc de abilitatea lui Williams. Eu unul nu mă voi sătura niciodată de nişte ciudaţi greu de cuprins ca şi Gabriel Aristos sau Avice din Embassytown, care locuiesc în nişte lumi la mii de ani distanţă de 2012, iar întrebările ca şi cea despre care vorbeşte Williams este exact motivul pentru care iubesc science-fiction-ul.

Aş mai vrea să spun câteva cuvinte despre faptul că scriitorul american reuşeşte să realizeze o lumea condusă de aristocraţie, care, surprinzător, pare aproape că funcţionează. Este un dialog cu Republica lui Platon pe care Williams, folosind cele mai bune unelte ale SF-ului, îl duce cu brio la bun sfârşit.

Dacă sunteţi fascinaţi ca şi mine de întrebările legate de post-singularitate această carte va fi un adevărat regal. Dar de fapt, Aristoi este pentru toţi aceea care-şi pun întrebări despre propria umanitate şi mai departe despre propriile credinţe religioase, politice sau sociale.

Continue reading »]]>

Premiul Clarke pe 2012 a fost câştigat de Jane Rogers pentru cartea The Testament of Jesse Lamb despre care am scris în Galileo şi care s-a aflat pe longlist-ul premiului Booker, fiind publicată ca şi o carte mainstream de o editură care publică mainstream. Nu este nicio surpriză pentru că, după atâtea critici în legătură cu selecţia şi strigăte legate de faptul că un al 4-lea câştig pentru Mieville ar pune într-o lumină foarte proastă premiul, această carte a fost cea mai puţin controversată.

Despre acest roman cât şi despre celelalte nominalizări s-a scris foarte mult în ultimele săptămâni, cele mai interesante articole fiind cele ale lui Adam Roberts partea 1 şi partea 2 şi Maureen Kincaid.

Continue reading »]]> Nominalizările la premiile Locus, datorită faptului că au câte o categorie pentru fiecare subgen important al literaturii speculative (SF, fantasy, YA, debut) plus 3 categorii pentru proza scurtă, sunt de cele mai multe o cuprinzătoare sursă de informare cu privire la cele mai importante apariţii din anul precedent. Anul acesta însă, mai mult parcă decât in oricare altul, lipsesc multe titluri pe care eu le consider printre cele mai importante ale anului 2011.

O mică observaţie la început: Catherynne M. Valente are 5 (!!!) nominalizări la toate categoriile: roman, YA, nuvelă, nuveletă şi povestire. Nu ştiu sigur, dar nu cred că acest lucru s-a mai întâmplat vreodată. Atât prolificitatea cât şi popularitatea ei în fandom au atins cote extraordinare. La nominalizările Locus se adaugă şi cea de la Nebula şi cele 3 de la premiul Hugo. În total 9 nominalizări la cele mai importante premii ale SFF-ului american într-un singur an. Şi nu s-au anunţat încă nominalizările la World Fantasy Award!

Science Fiction Novel

• Leviathan Wakes, James S. A. Corey (Orbit US; Orbit UK)
• 11/22/63, Stephen King (Scribner; Hodder & Stoughton as 11.22.63)
• Embassytown, China Miéville (Del Rey; Macmillan)
• Rule 34, Charles Stross (Ace; Orbit UK)
• The Children of the Sky, Vernor Vinge (Tor)

Lipsesc de pe această listă cel puţin 3 cărţi care ar fi meritat din plin să se afle printre cele mai bune 5 romane SF ale anului; sunt cele despre care s-a discutat cel mai mult in perioada de la anunţarea nominalizărilor la premiul Clarke de unde lipseau cu desăvârşire: The Islanders de Christopher Priest, By Light Alone de Adam Roberts şi Osama de Lavie Tidhar. Totuşi, spre deosebire de exemplu de Fuzzy Nation a lui Scalzi care a fost citită dar probabil că nu a plăcut cititorilor Locus, acestea 3, pur si simplu nu au ajuns şi probabil nici nu vor ajunge, să fie citite de publicul american. Dacă le-ar fi citit, s-ar fi regăsit mai mult ca sigur, ca şi la premiile BSFA, pe lista de nominalizări.

Fantasy Novel

• A Dance with Dragons, George R.R. Martin (Bantam; Harper Voyager UK)
• Snuff, Terry Pratchett (Harper; Doubleday UK)
• The Wise Man’s Fear, Patrick Rothfuss (DAW; Gollancz)
• Deathless, Catherynne M. Valente (Tor)
• Among Others, Jo Walton (Tor)

Nu am mare lucru de spus în legătură cu această listă, este exact cum mă aşteptam şi oricum cele mai bune fantasy de anul aceasta, în afară de Among Others, se găsesc la debuturi şi nu la scriitorii consacraţi.

First Novel

• Ready Player One, Ernest Cline (Crown; Century)
• God’s War, Kameron Hurley (Night Shade)
• Soft Apocalypse, Will McIntosh (Night Shade)
• The Night Circus, Erin Morgenstern (Doubleday)
• Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti, Genevieve Valentine (Prime)

Arată bine această listă şi tot la fel de bine arată şi viitorul literaturii SFF. O absenţă importantă este însă Of Blood and Honey de Stina Leicht (a cărei recenzie a apărut azi în Galileo), al cărei buzz însă probabil că a început să prindă aripi (ca şi în cazul meu) abia după ce s-a încheiat procesul de nominalizare.

Young Adult Book

• Planesrunner, Ian McDonald (Pyr)
• Akata Witch, Nnedi Okorafor (Viking)
• Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children, Ransom Riggs (Quirk)
• The Girl Who Circumnavigated Fairyland in a Ship of Her Own Making, Catherynne M. Valente (Feiwel and Friends)
• Goliath, Scott Westerfeld (Simon Pulse; Simon & Schuster UK)

Şi această este o listă puternică şi diversă, YA-ul arătând din ce în ce mai interesant. Cu toate acestea, cel mai bun YA din 2011, A Monster Calls de Patrick Ness, lipseşte. S-ar putea ca şi în cazul lui să fie valabilă aceeaşi explicaţie de ca şi în cazul lui Of Blood and Honey.

Novella

• The Affair of the Chalk Cliffs, James P. Blaylock (Subterranean)
• “The Man Who Bridged the Mist”, Kij Johnson (Asimov’s 10-11/11)
• “Kiss Me Twice”, Mary Robinette Kowal (Asimov’s 6/11)
• “The Ants of Flanders”, Robert Reed (F&SF 7-8/11)
• Silently and Very Fast, Catherynne M. Valente (WSFA)

3 nominalizări comune cu premiul Hugo: Johnson, Kowal şi Valente, toate 3 fiind foarte bună. Mă bucură prezenţa lui “The Ants of Flanders” de Robert Reed, una dintre cele mai bune nuvele din 2011 şi o absenţă nedreaptă de la Hugo.

Novelette

• “Underbridge”, Peter S. Beagle (Naked City)
• “The Copenhagen Interpretation”, Paul Cornell (Asimov’s 7/11)
• “The Summer People”, Kelly Link (Tin House: The Ecstatic/Steampunk!)
• “What We Found”, Geoff Ryman (F&SF 9-10/11)
• “White Lines on a Green Field”, Catherynne M. Valente (Subterranean Fall ’11)

Nuvelete de Paul Cornell şi Geoff Ryman au fost nominalizate şi la premiul Hugo; probabil că una dintre ele va da câştigătoarea şi acolo şi aici.

Short Story

• “The Way It Works Out and All”, Peter S. Beagle (F&SF 7-8/11)
• “The Case of Death and Honey”, Neil Gaiman (A Study in Sherlock)
• “The Paper Menagerie”, Ken Liu (F&SF 3-4/11)
• “The Bread We Eat in Dreams”, Catherynne M. Valente (Apex 11/11)
• “The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees”, E. Lily Yu (Clarkesworld4/11)

O listă care arată mai bine decât cea de la Hugo, cu 2 povestiri comune: “The Paper Menagerie” şi “The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees”.

Magazine

• Analog
• Asimov’s
• Clarkesworld
• F&SF
• Tor.com

Publisher

• Baen
• Night Shade
• Small Beer
• Subterranean
• Tor

Anthology

• Welcome to Bordertown, Holly Black & Ellen Kushner, eds. (Random House)
• The Year’s Best Science Fiction: Twenty-eighth Annual Collection, Gardner Dozois, ed. (St. Martin’s Griffin)
• Steampunk!, Kelly Link & Gavin J. Grant, eds. (Candlewick; Walker UK)
• Eclipse Four, Jonathan Strahan, ed. (Night Shade)
• Engineering Infinity, Jonathan Strahan, ed. (Solaris; Solaris UK)

Collection

• Sleight of Hand, Peter S. Beagle (Tachyon)
• The Collected Stories of Carol Emshwiller, Volume 1,
  Carol Emshwiller (Nonstop)
• Two Worlds and In Between, Caitlín R. Kiernan (Subterranean)
• After the Apocalypse, Maureen F. McHugh (Small Beer)
• The Bible Repairman and Other Stories, Tim Powers (Tachyon)

Continue reading »]]> Pentru că în ultimele luni am citit foarte multe cărţi apărute în 2011, m-am gândit să fac un scurt update al post-ului de la începutul lui februarie cu cele mai reuşite apariţii. Probabil că în ultimele săptămâni am citit mai multă literatură de calitate decât în orice altă perioadă a vieţii şi asta datorită faptului că am parcurs uneori şi 15 recomandări (ca şi pentru Of Blood and Honey), înainte să fiu sigur că citirea cărţilor va fi cel puţin o experienţa satisfăcătoare, dacă nu chiar una extraordinară. Multe dintre cărţile citite în 2011 imediat după ce au apărut, au fost mai mult sau mai puţin nişte dezamăgiri, însă cele pentru care m-am lăsat convins, mi-au plăcut aproape întotdeauna.

Nu voi mai vorbi despre cărţile de SFF de care am povestit şi voi mai povesti. Însă voi spune câteva cuvinte despre cele mai bune cărţi non-speculative din 2011, cărţi care au o influenţă importantă asupra lui Tudor, “cititorul SF”.

.

Science Fiction

• James S.A. Corey – Leviathan Wakes
• Greg Egan – The Clockwork Rocket
• Stephen King – 11/22/63
• Maureen F. McHugh – After the Apocalypse
• Will McIntosh – Soft Apocalypse
• Chine Mieville – Embassytown
• Christopher Priest – The Islanders
• Adam Roberts – By Light Alone
• Lavie Tidhar – Osama

Fantasy

• Daniel Abraham – Dragon’s Path
• Stina Leicht – Of Blood and Honey
• George R.R. Martin – A Dance with Dragons
• Erin Morgenstern – The Night Circus
• Genevieve Valentine – Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti
• Jo Walton – Among Others

Mainstream

• Julian Barnes – The Sense of an Ending

Cel mai slab an din istoria premiului Booker – probabil; o carte scrisă special pentru a câştiga – posibil; însă asta nu schimbă cu nimic din ceea ce reprezintă The Sense of an Ending – o experienţă artistică completă, scrisă de un scriitor impecabil.

• Andrew Krivak – The Sojourn

Nominalizată la National Book Award, The Sojourn este o cutremurătoare poveste despre identitate şi pierdere, în timpul Primului Război Mondial.

• David Levithan – The Lover’s Dictionary

O minunată carte scrisă neliniar, sub forma unui dicţionar, care trebuie neapărat citită cu voce tare şi alături de persoana iubită.

• Haruki Murakami – 1Q84

Magnum Opusul lui Murakami, 1Q84 este o carte scrisă de un geniu, fabuloasă şi de o complexitate care poate fi egalată poate doar de lumea reală.

• Peter Nadas – Parallel Stories

Autorul maghiar scrie cea mai densă şi complicată carte pe care am citit-o în ultima perioadă, dar în acelaşi timp impactul ei este atât de puternic încât aproape simţi cum ţi se schimbă conexiunile dintre neuroni în timp ce o parcurgi.

• Tea Obrech – The Tiger’s Wife

Cum am mai spus în recenzia din Galileo, este cea mai frumoasă carte din 2011.

• Julie Otsuka – The Buddha in the Attic

Nu am crezut că mă poate interesa soarta japonezilor din America în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar Julie Otsuka a reuşit să scrie un roman pe care îl voi povesti şi nepoţilor.

• Neal Stepheson – Reamde

Un thriller pur-sânge, scris de unul dintre puţinii scriitori de SF care după părerea mea sunt genii în cel mai pur sens al cuvântului.

• Lucian Dan Teodorovici – Matei Brunul

Absurd şi surprinzător, Matei Brunul cu marionetele sale comuniste şi oamenii de lemn, reprezintă consacrarea excelentului prozator, Lucian Dan Teodorovici.

• Justin Torres – We the Animals

Torres reuşeşte să scrie un debut impecabil executat, întunecat, dens şi brutal, despre copilărie, abuz şi maturizare.

Non-fiction

• David Deutsch – The Beginning of Infinity: Explanations That Transform the World

Absolut de citit pentru toţi cei interesaţi despre tot ceea ce a însemnat trecutul lumii, de ceea ce reprezintă prezentul ei şi de ce ne aşteaptă în viitor.

• Stephen Greenblatt – The Swerve: How the World Became Modern

Povestea poemului latin De Rerum Natura de Lucretiu şi cum redescoperea lui a însemnat începutul Renaşterii.

• Max Hastings – INFERNO: The World at War, 1939-1945

Probabil cea mai umană dintre cărţile despre istoria celui de-al Doilea Război Mondial.

• Daniel Kahneman – Thinking, Fast and Slow

Psihologul Daniel Kahneman a reuşit performanţa ca anul trecut să câştige premiul Nobel pentru economie, pentru că, din păcate, economiştii au găsit în minunatele lui explicaţii despre gândire, noi moduri de a face bani. Thinking, Fast and Slow este una dintre rarele cărţi care-ţi va schimbă radical modul în care vei percepe lumea înconjurătoare.

• Andrew Roberts – The Storm of War: A New History of the Second World War

Deşi au trecut atâţia ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial şi s-au scris atâtea cărţi, Roberts dovedeşte că încă se mai poate scrie ceva nou şi interesant despre el.

• Dava Sobel – A More Perfect Heaven: How Copernicus Revolutionized the Cosmos

O carte care nu are cum să nu placă fanilor science-fiction.

Continue reading »]]>

Când am auzit că la Hugo-ul la anul acesta s-a introdus o nouă categorie – cea a podcast-urilor, eu tare m-am bucurat. Sunt deja câţiva ani buni de când podcast-urile au luat loc muzicii atunci când sunt în maşină, pe bicicletă, la alergat sau atunci când fac curăţenie prin casă. În medie conduc cam o oră pe zi şi fac sport cam tot atât. Sunt momentele perfecte pentru ascultat un audiobook sau un podcast. Şi cum prefer mult mai mult să citesc decât să ascult o carte (excepţie sunt drumurile foarte lungi cu maşina atunci când un audiobook este perfect), podcast-urilor am ajuns să le dedic o importantă parte din zi. Fie că sunt nişte discuţii între fani, între editori şi scriitori, recenzii de carte sau interviuri, podcast-urile au devenit pentru mine unele dintre cele importante mijloace de informare în legătură de tot ceea ce reprezintă genurile science-fiction şi fantasy.

The Coode Street Podcast

Podcast-ul înregistrat de editorul Jonathan Strahan şi de criticul Gary K. Wolfe este singurul ale cărui episoade le-am ascultat în totalitate (97 până acum). Probabil că discuţiile dintre ei, despre literatura SF, au avut în ultimii ani o influenţă mai mare asupra mea decât orice altceva. Impactul lor asupra ceea ce gândesc eu acum despre SFF în general şi literatura SFF în special a fost enorm. În plus Jonathan şi Gary par că cunosc pe toată lumea, iar interviurile lor cu Ursula Le Guin, Kim Robinson, Jo Walton, Jeffrey Ford, Al Reynolds şi mulţi alţii, sunt excelente.

Printre ultimele episoade: 92 – Michael Dirda, 93 – Peter Straub, 94 – Andy Duncan şi Karen Joy Fawler, 96 – in care discuta controversa Priest-Clarke.

“Every week Gary K. Wolfe and I sit down for about an hour to discuss science fiction and other stuff. Sometimes guests join us, and very occasionally, we have special podcasts.”

Geek’s Guide to the Galaxy

Editorul John Joseph Adams şi scriitorul David Barr Kirtley produc probabil cel mai profesionist podcast despre SF. Deşi nu mă interesează chiar fiecare interviu pe care îl fac sau fiecare discuţie despre filme şi jocuri video, datorită faptului că sunt atât de organizaţi pot ascult doar secţiunea care mă interesează.

Printre ultimele episoade: 53 – interviu cu William Gibson, 55 – cu Michael Chabon, 56 – cu Vernor Vinge.

“Each episode features an interview with a leading figure in the world of science and science fiction, followed by a discussion of science fiction books, movies, video games, and more.”

Galactic Suburbia

Cele 3 australience, Alisa, Alex, Tansy, înregistrează în fiecare săptămână poate cel mai delicios şi simpatic dintre podcast-uri. Deşi cele 2 ore pe care le are fiecare episod sunt uneori prea lungi, eu am ajuns să le aştept cu nerăbdare pentru a afla perspectiva lor militant feministă asupra ştirilor săptămânii, perspectivă care a adus un suflu proaspăt discuţiilor din cadrul SF-ului. În plus fiecare preferă o parte diferită din literatură speculativă, aşa că toată lumea va găsi printre recenziile lor, câte ceva pe gustul fiecăruia.

“Alisa, Alex and Tansy bring you speculative fiction news, reading notes and chat from the galactic suburbs of Australia”.

Science Fiction Book Review Podcast

Englezul Luke Burrage, locuieşte la Berlin, este între primii 10 jongleri ai lumii, lucrează pe vase de croazieră care l-au purtat pe toate continentele, inclusiv Antarctica, scrie SF, dar cel mai important face cele mai interesante recenzii de carte SFF pe care eu l-am ascultat. În aproximativ 45 de minute, Luke analizează lumea, personajele, acţiunea, tehnologia sau proza, cu un debit verbal debordant, dar mereu inteligent şi amuzant. Pentru că recenziile fiind făcute în aşa amănunţime, eu le ascult de obicei după ce citesc cartea respectivă (urmate apoi de discuţii interminabile între mine şi Luke pe email) sau dacă chiar vreau să fiu convins să nu o citesc sau dacă pur şi simplu, dintr-un motiv sau altul, vreau să-mi reamintesc de ea. În plus, mă simt mai aproape de perspectivă lui britanică asupra SF-ului, decât de cea din podcast-urile americane.

Printre ultimele episoade: 149 – Children of the Sky de Vernor Vinge, 154 – Stories of Your Life and Others de Ted Chiang, 155 – Blue Remembered Earth de Alastair Reynolds.

“Welcome to LukeBurrage.com, my very own home on the internet. I’m a professional juggler. These days I perform on cruise ships, at street show festivals, and in variete theaters. My show has taken me all over the world, and I’ve performed on all 7 continents, including Antarctica.”

SF Signal Podcast

Acesta este unul dintre cele 2 podcast-uri realizate de neobositul Patrick Hester, celălalt fiind Functional Nerds. În ultimul an a atins o enormă popularitate care s-a concretizat într-o foarte meritată nominalizare la Hugo. Teme sunt foarte variate, interviuri, recenzii, mese rotunde, dar îmi place că mai nou fiecare episod se concentrează doar pe una dintre ele.

Printre ultimele episoade: 108, 110, 112 – Sword and Sorcery Mega Panel, 111 – interviu cu Lavie Tidhar, 113,115 – Military Science-Fiction Mega Panel

“Patrick Hester is an author, blogger, podcaster and functional nerd who hangs out and publishes his stuff at his blog All Things From My Brain. He can be also found daily on his Twitter feed at (@atfmb). Patrick’s goal is to be a published science fiction and fantasy author. He is also one half of the Functional Nerds, a weekly podcast talking about computers, technology and speculative fiction.”

Functional Nerds

Produs de scriitorul Patrick Hester şi de muzicianul John Anelio, acest podcast este mult mai cuprinzător decât SF Signal care se concentrează literatură. Nu sunt foarte interesat de tot ceea ce se discută acolo, dar ultimele interviuri cu Lou Anders sau Saladin Ahmed au fost foarte bune.

“Functional Nerds is the new podcast from author/blogger Patrick Hester and musician/blogger John Anealio focusing on science fiction and fantasy media: television, film, comics, and new media such as fan films, audio dramas, online animated comics and more, technology, gadgets and all things Apple as well as music and the occasional video game.”

SF Squeecast

Elizabeth Bear, Paul Cornell, Seanan McGuire (aka Mira Grant), Lynne M. Thomas şi Catherynne M. Valente îşi aleg fiecare câte o carte despre care apoi se discută în podcast. Discuţiile dintre cei 5 scriitori sunt extrem de interesante şi de bine articulate.

“Welcome to the SF Squeecast, a periodic podcast in which a group of Science Fiction  and Fantasy professionals squee about things SFnal, in a neverending panel discussion of vague positivity.”

The Writer and the Critic

Într-un alt podcast australian, criticul Ian Mond şi scriitoarea Kirstyn McDermott recomandă celuilalt cât o carte, pe care apoi le discută. Cărţile nu sunt întotdeauna SF, dar toate podcast-urile merită audiate pentru că chimia dintre cei 2 este extraordinară.

Printre ultimele episoade: 14 – The Tiger’s Wife şi We Need to Talk about Kevin, 15 – Redemtion in Indigo şi Zoo City, 18 – The Night City şi When Gravity Fails.

“A monthly podcast devoted mostly to speculative fiction books, reviews and the odd bit of idle gossip. Hosted by Kirstyn McDermott and Ian Mond.”

The Bat Segundo Show

Este cel mai bun podcast despre literatură pe care îl ştiu eu. În fiecare episod Bat Segundo intervievează câte un scriitor de cele mai multe ori mainstream, însă absolut toate interviurile merită ascultate. Iar când este intervievat China Mieville, Paolo Bacigalupi, Greg Bear, Neal Stepheson sau Cat Valente, interviul este un deliciu pentru fiecare fan.

“The Bat Segundo Show is a cultural and literary podcast that involves very thorough long-form interviews with contemporary authors and other assorted artists. Standard questions that have been asked of guests over and over are avoided, whenever possible. The show is updated (ideally) every week and sometimes every two weeks. There are at least five podcasts unveiled to the listening public every month and, more often than not, considerably more.”

Adventures in SciFi Publishing

Produs de Shaun Farrell, acest podcast interesant aduce interviuri cu scriitori sau editori şi vorbeşte despre experienţa de a fi publicat sau de a publica.

Printre ultimele episoade: 153 – interviu cu N.K. Jemisin, 162 – interviu cu Michael Moorcok.

“A science fiction podcast: bringing you authors of science fiction and fantasy since 2006: interviews, book reviews, news, free books, and more.”

The SFFaudio Podcast

Produs de Scott Danielson şi Jesse Willis, acest podcast vorbeşte despre audiobook-uri, însă discuţiile spumoase despre ele sunt identice cu cele despre cărţile normale, numai experienţa “citirii” lor diferă. Nu am timp să le ascult toate episoadele, însă atunci când o fac mă simt pe deplin satisfăcut.

Printre ultimele episoade: 155 – in care discută cele 5 povestiri nominalizate la premiul Nebula.

“The SFFaudio Podcast features discussions with SFFaudio.com contributors, cool podcasters, bloggers and scholars, conversations with people writing books, audiobooks, audio drama and comics. The episodes designated “READALONG” are in-depth conversations about one audiobook (or book). Episodes tagged “TOPIC” feature a focused discussion of a narrow subject in SFF. We also occasionally present an unabridged AUDIOBOOK as an episode.”

Continue reading »]]>

Din cauză că am devenit un cititor aproape exclusiv de cărţi electronice, achiziţia mea de romane pe hârtie s-a redus simţitor în ultimii 2 ani. Însă ceea ce am continuat să cumpăr constant, au fost colecţiile de povestiri, pentru că scoaterea lor din bibliotecă, căutarea şi apoi citirea povestirii dorite, este încă o experienţă superioară celei oferite de cititorul electronic. Volumele de mai jos ar fi cele pentru care, în 2012, va trebui să aştept pentru a le citi mai mult decât cele 10 secunde necesare descărcării unei cărţi pe Kindle.

Kage Baker – The Best of Kage Baker

Subterranean Press – Aprilie

Din păcate, Kage Baker a murit prematur chiar în momentul în care am început să-i descopăr opera excelentă. Abia aştept ca, înainte să mă apuc de seria The Company, să citesc acest Best Of.

Robert Sheckley – Store of the Worlds: The Stories of Robert Sheckley

NYRB Classics – Aprilie

M-am îndrăgostit de stilul lui Sheckley după ce am citit colecţia de povestiri Monştrii apărută în 1995 la Nemira. În ultima perioadă i-am citit mai multe povestiri din anii 250 şi am rămas surprins de cât de puţin au îmbătrânit.

Robert Reed – Eater-of-Bone

PS Publishing – Mai

Proza scurtă a lui Robert Reed, este de constantă din punct de vedere al calităţii, încât fiecare colecţie este echivalentă cu un Best Of.

Robert Silverberg – The Best of Robert Silverberg

Subterranean Press – Iunie

Am volumele de Collected Stories scoase de Subterranean în format electronic, însă un nou Best Of, după 35 de ani, trebuie neapărat achiziționat pe hârtie.

Caitlin R. Kiernan – Confessions of a Five-Chambered Heart

Subterranean Press – Iulie

Al doilea volum din cele 2 de Best Of ale lui Kiernan, Confessions of a Five-Chambered Heart cuprinde povestirile din a 2-a parte, mai matură şi mai tulburătoare, a carierei scriitoarei irlandeze. Vezi comments!

Kij Johnson – At the Mouth of the River of Bees

Small Bear Press – August

Am fost foarte impresionat de evoluţia prozei scurte a lui Johnson în ultimii ani (minus cea cu poneii din 2010, care pentru mine nu a funcţionat deloc) şi deşi probabil că am citit aproape toate povestirile din această colecţie, doresc să le am pe toate adunate frumos în bibliotecă.

Robert Silverberg – The Collected Stories of Robert Silverberg, Volume 7: We Are for the Dark

Subterranean Press – August

Aceasta este singura pentru care voi aştepta apariţia în format electronic.

Elizabeth Bear – Shoggoths in Bloom

Prime Books – Noiembrie

În ultimii ani am citit mai multe povestiri foarte bune de Elizabeth Bear, care împreună cu altele sunt toate adunate în această colecţie.

Ursula K. Le Guin – The Unreal and the Real: Selected Stories Volume One: Where on Earth

Ursula K. Le Guin – The Unreal and the Real: Selected Stories Volume Two: Outer Space, Inner Lands

Small Bear Press – Decembrie

Era şi timpul! Îmi şi imaginez cum voi sta de Crăciun pe canapea lângă brad, cu un ceai fierbinte în mână şi voi citi din aceste cărţi.

Continue reading »]]> De la debutul din 2000, Adam Roberts a fost, cu 13 romane în 13 ani şi zeci de povestiri (plus 3 volume de critică), unul dintre cei mai constanţi şi mai prolifici scriitori de science-fiction. Din păcate este şi unul dintre cei mai subapreciaţi pentru că pe deoparte scrie SF, deci este indezirabil pentru cititorii de literatură “de calitate”, pe de altă parte, romanele lui sunt în acelaşi timp o şi declaraţie de dragoste la adresa literaturii speculative şi o critică uneori mai dură, alteori mai tandră, a marilor teme şi motive care au stat la baza SF-ului în ultimii 100 de ani, deci de multe ori la fel de indezirabil şi pentru fandom.

În Stone (2002) acesta foloseşte o tema foarte răspândită în SF, de la Alfred Bester până la Hannu Rajaniemi, cea a răufăcătorului. Însă Adam Roberts duce acest motiv mult mai departe, construind o federaţie galactică în care personajul principal din Stone este unicul criminal existent. Acesta este ajutat să evadeze de nişte fiinţe misterioase, care în schimb îi cer să omoare întreaga populaţie a unei planete fără însă a o distruge pe aceasta. Începe astfel o călătorie la sfârşitul căreia unicul criminal din Galaxie va încerca să descopere atât identitatea celor care l-au angajat, cât şi motivul pentru care vor ca el să ucidă 60 de milioane de oameni.

Mi-a plăcut foarte multe ceea ce face Roberts aici cu multe teme science-fiction: fizica cuantică a cărei influenţe se simt profund atât în ceea ce priveşte structura universului cât şi în cea a firului narativ, o ingenioasă şi unică din câte ştiu abordare a călătoriei cu viteză superluminică, care are un efect asupra diferitelor tipuri de civilizaţii galactice, nanotehnologia care este folosită într-un mod ce-ţi poate crea şi încântare, dar şi repulsie, iar unicul criminal într-o civilizaţie unde crima nu mai există, îi oferă scriitorului britanic o excelentă ocazie pentru a explora atât ceea ce face dintr-o fiinţă umană un criminal cât şi reacţia umanităţii privind criminalitatea.

Foarte mulţi susţin că criminalul din Stone este un personaj de care este imposibil să te ataşezi şi pe care e imposibil să-l înțelegi, iar asta face ca romanul lui Roberts să fie greu de citit. Eu nu pot înţelege acest tip de argument, pentru că, pentru mine lumile ciudate şi de neînţeles, personajele de care nu mă pot ataşa, reci şi distante şi care rămân o enigmă până la sfârşit, nu vor reprezenta un defect al unei cărţi, ci o calitate. Sentimentul de înstrăinare pe care o lucrare SFF-ul mi-l declanşează nu trebuie să fie domolit până la sfârşit, ca să spun ca experienţa citirii ei a fost una satisfăcătoare.

Şi până la urmă personajul din Stone, este un psihopat care luptă împreună cu noi atât să se înţeleagă pe sine, cât şi să priceapă lumea înconjurătoare. Că acest lucru nu se va întâmpla, nici pentru noi, nici pentru el, până la sfârşit, nu prea mai are nici o importanţă, mai ales când călătoria a fost atât de fascinantă şi sfârşitul ei atât de puternic şi de perfect realizat.

Stone (care este piatra căreia criminalul îi spune povestea vieţii lui) este una dintre cele mai bine scrise, inventive, pătrunzătoare şi tulburătoare cărţi pe care le-am citit în ultima perioadă şi poate cea mai credibilă, care are în centru un criminal bolnav psihic, şi merită cu siguranţă să-i acordaţi cele câteva ore necesare citirii celor doar 280 de pagini ale ei.

Continue reading »]]> Nu. Nu va speriati. Nu e vorba de saptamana Lavie Tidhar. Dar pentru ca au existat niste discutii pe aici, am concluzionat ca acesta ar putea fi un scriitor underated. Acest  motiv si descrierea cartii de mai jos m-au convins sa-l abordez. Recunosc ca nici eu nu citisem nimic de el pina la cartea de fata. Posibil nici chiar din textele sale scurte.

Iubitorii de steampunk si trecut alternativ victorian sigur vor fi incantati de volumul de fata, The Bookman.

Ceilalti, nu neaparat.

Curios este ca pe Amazon exista citate ce vorbesc despre genialitatea si inventivitatea autorului, dar din pacate, acestea se rezuma doar la proza lui scurta si nu la cartea sau seria de fata (citate pe care le-am gasit mai apoi pe site-ul celor de la Angry Robot). Ce are cateva aspecte bune si se vede ca e muncita, dar in ziua de azi aceste elemente chiar nu sunt de ajuns pentru a satisface un cititor invatat sa fie tot mai exigent cu ce i se ofera.

Orphan este un tanar poet britanic, angajat la o mica librarie si care frecventeaza cercurile revolutionare ale lui Karl Marx. Neavand familie, acesta este distrus cind viitoarea sa logodnica este ucisa intr-un atentat organizat de misteriosul terorist, The Bookman.

Important de precizat este ca regalitatea britanica, din motive necunoscute (initial) este organizata acum intr-o clasa din care fac parte doar niste soparle uriase, cunoscute sub numele de Les Lézards. Si daca v-as spune ca pe linga oameni si soparle, mai avem prezenti si automatoni (replicant robotizati ai fiintei umane) cu un comportament (aparent) independent,  avem unde Tesla, masinarii pe baza de aburi, submarine, sau baloane zburatoare, va puteti da seama ca lucrurile sunt un pic mai complicate.

Revenind la povestea lui Orphan, acesta va incerca sa afle ce se ascunde in spatele intregului atentat si in aventura sa, va intalni nume ca Jules Verne, Byron, Moriarty ( inamicul numarul unu a lui Sherlock Holmes – si ajuns Prim Ministrul Angliei- , Sherlock prezent si el de altfel in roman,) Mycroft Holmes, fratele mai mare al detectivului si Ministrul de Informatii, Oscar Wilde, Jack the Ripper ,Capitanul Nemo si lista personajelor de istorie, nu se opreste aici.

La inceputul fiecarui capitol autorul a introdus citate din alte lucrari mult mai celebre si care par ca ghideaza desfasurarea intregului episod. E posibil ca autorii alesi sa fie numai englezi, insa nu pot garanta cu certitudine acest aspect.

Problema mea cred ca a stat la personajul principal si la modul in care a fost el construit de catre autor. Orphan nu mi-a trezit prea mare interes si recunosc ca am citit povestea doar pentru a vedea cu cine se va mai intalni in continuare. Si in plus, intregul fir al istorisirii  pare usor teleghidat ( cam o singura data am fost usor surprins), in rest nefiind mari rasturnari de situatii. Sau cel putin autorul nu a stiut sa-si exploateze suficient de bine atuurile pe care le detine. Intr-o anumita masura imi aduce aminte de un alt autor care a “murit” vesnica speranta, si anume, Jay Lake.

La finalul lui The Bookman cei de la Angry Robot au introdus si un capitol introductiv din urmatorul volum Camera Obscura, ce la o prima vedere, a parut mai atractiv. Desi pe Goodreads chiar are un rating mai slab decat The Bookman si de remarcat ca cel mai bine cotat este volumul trei, al seriei, The Great Game.

Ideea generala din spatele seriei si celelalte elemente prezente aici au potential, insa nu te poti astepta ca aruncandu-le intr-o carte, toti cititorii sa fie entuziasmati.

Momentan, dupa ce am citit acest volum numele lui Tidhar nu-mi spune prea multe. Si totusi, sunt tentat sa-i mai dau o sansa si cu volumul urmator, insa daca  va fi pe aceeasi lungime de unda cu The Bookman, probabil voi incheia aventura cu acest autor.

Din ce am observat eu sunt mai multe categorii de carti. Unele care incep bine, dar pe parcurs autorul fie isi pierde din sirul ideilor, fie o ia rau pe aratura, altele incep prost, dar continand anumite elemente te conving sa nu lasi cartea din mina si apoi, la final, iti dai seama ca ai castigat neluand in seama primul impuls, sau carti care sunt pe aceeasi linie de la un capat la celalalt, pentru care gasesti ca e greu sa te implici, sa simpatizezi cu personajele, sa simti ca ai in fata ceva special, cum mi s-a intamplat in cazul de fata.

Dupa acest volum Tidhar pare un autor cu idei, dar din punct de vedere al rezultatului final, nu a reusit mai mult de o carte mediocra.

Poate daca Tidhar ar fi fost la MasterChef i s-ar fi spus ca ingredientele pe care le-a folosit sunt bune, sunt de calitate, ar fi trebuit sa-i asigure succesul, insa felul de mincare preparat in final, nu are personalitate, este mediocru, si sigur nu i s-ar fi permis accesul intr-o etapa superioara. Chiar daca, probabil, juriul nu ar fi strambat din nas cand ar fi gustat din el.

Si iata ce spun si alti scriitori despre cartea de fata:

“Lavie Tidhar’s The Bookman is simply the best book I’ve read in a long time, and I read a lot of books. If you’re worried that Steampunk has turned into a mere fashion aesthetic, then you’d better read this one. It’s a stunningly imaginative remix of history, technology, literature, and Victorian adventure that’s impossible to put down. The book is immensely smart and readable at the same time. I very much hope that it’s the first of many such books. Buy it. “
- James P Blaylock

“Literary figures emerge from the swirling fog, automatons patrol the streets, space probes head for Mars and giant lizards rule over Victorian England. A potent and atmospheric steampunk adventure.”
– Chris Wooding