Chestii care s-au intimplat deja

Un articol entuziast despre Steampunk: A doua revolutie semnat de Horia Girbea, si preluat de SRSFF (at last! )… si inca unul in noul numar Nautilus, semnat de Ovidiu Petcu. Cel din urma pare a fi un foileton cu multe episoade (sezoane?). Me happy.

Deci a aparut si Nautilus-ul de mai, unde Marian Truță semneaza un editorial interesant despre premii, premii se ce vor “intimpla” in aceasta primavara…

Chestii ce se vor intimpla

Premiile Galileo merg mai departe, spre o decernare la BookFest, cred. Mai aproape in timp o sa se intimple Colocviul “Ion Hobana”, in cadrul caruia se vor decerna si premiile create in memoria maestrului.

Lecturi

Yellow Blue Tibia – Adam Roberts, o satira amuzant-amara, bine scrisa si interesanta. Asa cum am spus si prin alte locuri, cartea nu are nici o treaba cu rusii sau cultura rusa, este fabula – fabulatie – fabricatie 100%, dar asta nu-i taie din vigoare. Recomandata.

Downbelow Station – C.J. Cherryh, incepe bine, urmeaza cam 200 pagini foarte incete, dupa care finanlul ‘apoteotic’ pare cam grabit si neconvingator. Personaje cam chinuite, nu foarte ‘reale’ in actiuni si motivatii, de ex. Mazian, villainu’ de serviciu, cred ca autoarea l-a vrut carismatic (tot zice de respectul celorlalti), dar mie mi s-a parut un contopist psihopat si grandoman. In sfirsit, o carte medie si prea lunga.

Oryx and Crake – Margaret Atwood, mda, o carte care reuseste mai tot timpul sa-mi taie orice ce elan creator, chiar si la re-citire (ma pregratesc de The Year of the Flood). Dar tot sint multumit, am descoperit ca macar in materie de speculatii autoarea nu le-a prins chiar pe toate, m-am lovit de DVD si de inca o chestie (nu-mi amintesc acum) care sint deja depasite… Deci dragi autori de SF, cind vine vorba de tehnologie incercati sa nu fiti prea specifici.

PS. Fac curatenia de primavara in biblioteca, adica am niste carti asupra carora am dubii si am zis ca ar fi bine sa ma lamuresc daca le pastrez ori ba. Prima victima pare a fi Jay Lake

Zilele acestea, multumita MoshuluiSF am ascultat inregistrarea emisiunii “Exploratorii Lumii de Maine” dedicata ascensiunii SF-ului romanesc, ocazie cu care mi-am amintit ca nu am scris nimic despre Ad Astra 2011.

Asadar, dupa o trezire la ora 5:45 (de fapt nu am dormit mai deloc, din pricina emotiilor) si o convorbire matinala (pentru mine) cu domnul Ghidoveanu, plina de “Ăăă…” din partea mea, am purces incalzit spre locul unde se comite an de an Ad Astra, conventie mica dar cu traditie pe plaiurile locale.

Din punct de vedere al locului de desfasurare, nu au fost surprize, toate au fost la fel de bune precum la editiile anterioare. O singura problema: spatiul de parcare. Nu ca nu ar fi suficient in mod normal, dar cind este vorba de o conventie… Am avut noroc, am prins ULTIMUL loc de parcare disponibil. Deh, vorba aceea, cine se scoala de dimineata, prinde loc de parcare.

Primul panel la care am participat a inceput fix la ora 11:00 (o zi de simbata), si s-a intitulat “What is Horror?“. Pe linga subiect, punctul de atractie a fost prezenta lui Stephen Jones si Ellen Datlow, editori “de groaza” bine cunoscuti in spatiul anglo-saxon (Datlow a ajuns si in RO prin antologia The Year’s Best Fantasy & Horror, publicata la Nemira). Discutia a fost destul de animata, iar cea mai interesanta contributie mi s-a parut a fi cea a lui Jones. Printre altele s-a spus ca Horror-ul nu este un gen, si mai degraba e emotie trezita de plot si stil. Nu te apuci sa scrii pur si simplu Horror. Textul trebuie sa aiba in primul rind poveste, relatii, personaje, motivatii, nu doar o idei sau imagini terifiante. S-a mai spus ca generatia care a citit “Twilight” (or so) ca prima carte cu vampiri, nu poate crede ca vampirii pot fi personaje negative in texte horror; carti precum “Dracula” sau “Salem’s Lot” sint de neconceput.

Al doilea panel a fost de fapt o discutie libera intre Scott Edelman si Kathryn Cramer, ocazie cu care am aflat ca venerabilul David G. Hartwell intentioneaza sa se retraga din viata editoriala. Cind? Inca nu se stie… In alta ordine de idei, panelul asta este din categoria “se intimpla si la case mai mari”. Adica discutia a fost intre doi insi, Edelman si Cramer, iar in audienta au fost tot doi insi, eu si o doamna. A fost un pic ciudat in primele minute, dar discutia s-a incins rapid nu ma mai interesat ce-i in jur.

Steamboyz

Urmatoarea intilnire a fost dedicata antologiilor, iarasi cu Ellen Datlow, Stephen Jones, Kathryn Cramer, plus Don Hutchinson si Caro Soles. Si iarasi Stephen Jones mi s-a parut cel mai cu picioarele pe pamint, pe cind colegii sai americani s-au cam pierdut si contrazis in ce au spus. Pintre altele, se pare ca marile edituri americane sint impotriva autorilor noi, cu grad mare de risc, mai ales cind este vorba despre antologii. Prima conditie petru aparitia unei antologii originale este atragerea unor nume mari, autori de bestsellers. Au fost cazuri cind antologii intregi au fost aminate pina cind autorii importanti au comis textul, promis editorului si apoi tot aminat. Din punct de vedere editorial, America este acum mai mult o tara a imposibilitatilor decit a tuturor posibilitatilor. Situatia a fost rezumanta de Kathryn Cramer: “I need permission to do my art.“

Din acest punct de vedere, britanicii stau mult mai bine, sau macar Stephen Jones sta mult mai bine. Evident, si publisherii britanici prefera nume mari, dar nu se cramponeaza de asa ceva. Atitudinea lor e mult ceva de genul: “You didn’t get Stephen King? Well, bad luck… Maybe next year“. In acelasi timp, sa ai nume mari care iti trimit texte poate degenera intr-o situatie foarte problematica daca editorului nu-i plac textele. Adica nimeni nu vrea sa fie in situatia sa-l refuze pe Stephen King, si mai ales sa explice de ce…

A venit vorba si de ebooks… Cramer a zis ceva despre cum self-publishing-ul produce o gramada de lucrari slabe, si cum faptul ca o carte este publicata de o editura ar fi un fel de garantie a calitatii – o afirmatie destul de discutabila din punctul meu de vedere. Publica si eduturile destul “crap”.

Spre final cineva a intrebat despre “tips” pentru autorii aspiranti. Prima chestie: Datlow a spus ca-i interesata de nume noi, desi in prealabil spusese ca ea nu citeste slush-pile; aici sa-mi dati voie sa cred ca datorita coditiilor impuse de publisheri, editorii americani sint pre putin interesati de autori noi. A doua chestie: Jones a dat singurul “tip” veritabil, care suna cam asa intr-o traducere aproximativa: “daca scrii un text extraordinar cu vampiri (de exemplu), nu-l trimite editorilor cu un titlu gen “Vampirii” – titlul este foarte important pentru prima impresie“. A mai adaugat ca pentru o antologie, a schimbat intens mesaje pe e-mail timp de patru zile cu autorul unui text care ii placea foarte mult, dar care in opinia dinsului nu avea un titlu potrivit. Datorita lui Marian Truță pot sa ma laud ca am avut si eu o experienta similara…

Steam powered Gatling gun

Pe holuri am avut sansa sa admiram citeva costume si gadgeturi steampunk, unele foarte reusite, precum acea mitraliera Gatling foarte impresionanta. In a doua parte a zilei a fost un pic de buluceala ocazionata de o sedinta de autografe. Unul dintre autorii prezenti, Mercedes Lackey a facut o chestie destul de aiurea: in cadrul unui panel a oferit audientei o cantitate semnificativa de carti gratis, iar la sedinta de autografe treaba asta a creat o coada imensa in comparatie cu ce se intimpla la mesele celorlalti autori – cam lame faza, dupa parerea mea.

Din pacate eu am fost prezent doar simbata. Per total conventia mi s-a parut mai slaba ca organizare decit alte dati, panelurile pareau puse in program cu furca si se intimplau prea multe lucruri in acelasi timp. Au fost si paneluri bune, dar parca s-au intimplat din greseala. Pentru mine omul conventiei a fost Stephen Jones, iar zapacita evenimentului a fost Elizabeth Vonarburg – ar fi trebuit sa fie in panel cu Edelman si Cramer, dar cica a uitat; de altfel a comis-o si a doua zi la unul din panelurile lui Costi. Imi pare rau nu am reusit sa ajung duminica macar la panelul despre SF-ul european (la care s-a zvonit ca Steampunk: A doua revolutie o sa fie tradusa in engleza).

Costi cu cartile pe masa; in public, primul rind din dreapta spre stinga David G. Hartwell, Karl Schroeder, Kathryn Cramer.

Ne vedem in toamna la SFContario, cu Scalzi si Dozois.

PS. Am vrut initial sa scriu post in nota “miscarii SF” romanesti spre a ilustra un anumit punct de vedere, dar rezultatul suna atit de nasol incit am lasat-o balta. Incepea cam asa:

In zilele 8 – 10 Aprilie 2011, s-au desfasurat Consfatuirile Ad Astra, editia cu numarul 29. In dimineata zilei de simabata, 9 aprilie, lucrarile au debutat cu dezbaterea “Ce este Horrorul”, in cadrul careia Stephen Jones si Ellen Datlow au prezentat referate pe tema data. In continuare Dr. David G. Hartwell a prezentat comunicarea stiintifica…

P.P.S Relatare semnata de Costi aici, si Peter Watts aici.

Steampunk-ul este un sub-gen al SF-ului / istoriei alternative / fictiunii speculative care s-a evidentiat in anii ’80. In principal, literatura steampunk trateaza ere sau lumi unde puterea aburului este inca folosita pe scara larga – de obicei secolul 19, epoca victoriana britanica – incluzind importante elemente SF sau Fantasy. Scrierile steampunk prezinta deseori tehnologii anacronice sau inovatii viitoare asa cum ar fi fost anticipate de oamenii epocii victoriene; cu alte cuvinte, SF din perpectiva victoriana, inclusiv aspecte legate de moda, cultura, arthitectura, tehnologii, etc. Tehnologia steampunk poate include masini fictionale, sau tehnologii reale, dar dezvoltate mult mai devreme, intr-o istorie alternativa.

Scrierile steampunk includ istorii alternative ce exploreaza “calea ce nu a fost urmata” pentru tehnologii precum dirijabilele, computerele analogice ori mecanice.

Steampunk-ul este deseori asociat cu cyberpunk-ul, cele doua genuri influentindu-se reciproc. In afara de nivelul tehnologiei si baza acesteia, marea diferenta este ca steampunk-ul tinde sa fie mai putin distopic decit cyberpunkul.

In timp ce mare parte a scrierilor steampunk se refera la o perioada istorica, lucrarile mai recente sint adesea plasate in lumi fantasy cu putine relatii fata de orice epoca. Steampunk-ul “istoric” tinde sa prezinte locuri si/sau persoane reale intr-o istorie alternativa cu tehnologii diferite. Din anii ’90, steampunk-ul s-a dezvoltat dincolo de lucrari plasate in epoci istorice usor de recunoscut, incluzind lucrari plasate in lumi complet imaginare unde tehnologiile bazate pe puterea aburului sau arcurilor sint prevalente.Steampunk-ul “fantasy” (precum Perdido Street Station sau seria Jackelian a lui Stephen Hunt) pe de alta parte, prezinta lumi complet imaginare, deseori populate de creaturi fantastice co-existind cu tehnologii anacronice ori specifice epocii victoriene.

Intre steampunk-ul “istoric” si cel “fantasy” exista o alta varietate ce se petrece intr-un viitor ipotetic unde tehnologiile si estetica tip steampunk sint dominante.

Dupa parerea mea, in antologia Steampunk: A doua revolutie avem cam din fiecare fel, si fiecare povestire are elemente steampunk (in cantitati mai mari sau mai mici).

Sursa: aici.

• O noua recenzie pentru Steampunk: A doua revolutie, semnata de Liviu Radu in revista Nautilus.
• O reactie pe scurt, dar foarte elocventa aici (vezi ultimul paragraf)

Exploratorii Lumii de Maine – vedeti aici anuntul Moshului SF.

Se pare ca pentru Millennium Books toate au mers din plin la Final Frontier, deci si Steampunk-ului din dotare i-a mers bine. Evenimentele MB s-au bucurat de invitati de marca, public numeros si aprecieri pozitive.

Din pacate, cu aceeasi ocazie, se pare ca a inceput un nou sezon de ascutzire a cutzitelor, topoarelor, bardelor, ba s-a trecut si la alimentarea aruncatoarelor de flames (in ciuda pretzului petrolului).

Relatari de la fata locului, scrise, pozate si filmate:

• http://assassincg.wordpress.com/2011/03/27/final-frontier-2011-impresii-si-imagini/
• http://bibliotecababel.wordpress.com/2011/03/28/impresii-de-toate-felurile/
• http://sczeller.blogspot.com/2011/03/despre-lansare-cuvinte-plus-imagini.html
• http://moshulsf.wordpress.com/2011/03/29/targul-de-carte-sf-f-%E2%80%9Efinal-frontier%E2%80%9D-%E2%80%9Esaved-by-the-bell%E2%80%9D/
• http://uglybadbear.wordpress.com/2011/03/28/millennium-la-final-frontier-cum-fu-1/
• http://uglybadbear.wordpress.com/2011/03/29/millennium-la-final-frontier-cum-fu-2/
• http://oliviucraznic.wordpress.com/2011/03/30/final-frontier-prin-aburi-si-noapte/

* Pe linga Steampunk: A doua revoluție, la tirgul de carte SF&F Final Frontier Millenium lanseaza si H.G. Wells: Utopia modernă, volum in colectia de Metatext semnat de Mircea Opriță, si romanul Cerneala și Sînge, semnat de Ștefana Cristina Czeller, prezenta de altfel si in antologia Steampunk.

* Primul cititor al tarii este din Timisoara, se intituleaza Adina (aka. patroana Blogului de Cărți) si semneaza prima recenzie / opinie / parere in scris despre antologia Steampunk. Avem patru (4) stelute!

Update!!!

Despre tirgul de carte Final Frontier:

* Inca o lansare in Metatext: Alternative Critice, de Catalin Badea-Gheracostea.

* Comunicatul de presa al organizatorilor aici.

* Programul evenimentelor aici.

* Despre lansari si evenimente conexe aici.

Mai ca are un pic de saminta de conventie tirgul asta: dezbateri-paneluri, roboti, jocuri, mascati (hehe!), si bineinteles carti si lansari de carti, autori, editori, fani, autografe. Bafta maxima!

Veatza de editor – blah blah pentru ‘aburit’ audienta

Bine ati venit la aceasta minunata lansare la care eu nu pot participa – poate din cauza asta este asa de minunata. Dar sa nu ne pierdem in ginduri pioase…

Aflati despre mine ca, prin bunavointa editurii Millennium Books, sint bine, sint pe o plaja din Caraibe, impreuna cu o echipa de animatoare suedeze. Vremea e senina, calda, bufetul este din cele “minci cit poti” si mai ales “bei pina numai stii de tine”.

Cam asta este veatza de editor – voie buna si dezmatz pe banii editurii. Insa am aflat ca au fost si alte persoane si organizatii care au insistat sa contribuie intru buna mea dispozitie – probabil au vrut cu orice chip sa le dea peste nas anglo-saxonilor ce au organizat excursia in Tailanda, unde, impreuna cu Costi Gurgu am trecut prin citeva emotii serioase…Stiti, aia inca pedaleaza in debaraua din Bangkok.

Sa fiu sincer, excursia asta finantata de SF-ul romanesc e mult mai faina. Nici macar nu mai trebuie sa imi fac griji cu antologia, e gata! – in rest distractie si phun cit cuprinde.

Oricum, am fost surprins ca pina si pe domnul Secu l-a cuprins entuziasmul si a sarit cu un cec gras la sustinere. Insa a insistat sa-l iau si pe Aron Biro cu mine. Ne-a transmis si urari publice de sanatate si fericire pe site-ul Helion, dar ne-a banat imediat ce le-am citit ca sa fie sigur ca nu ne luam cu lectura tezelor si articolelor ideologice si uitam sa plecam.

- Am auzit ca e foarte misto sa inoti in larg. Daca aveti noroc o sa vedeti si ceva rechini. De aproape…, a zimbit el larg si binevoitor.

Nici fostii colegi de la SRSFF nu s-au lasat mai prejos. Au preluat prompt urarile domnului Secu si in plus au vrut sa plateasca avionul, insa cei de la compania aeriana au incurcat borcanele: li s-a cerut cerut permis de transport aerian colectiv si s-au primit in schimb tichete pe care scria de fapt bilete.

Pina la urma au lasat-o balta de data asta, dar au promis ca mai spre toamna ma trimit pe Venus.

- Venus? Ce sa caut eu pe Venus?! am intebat oarecum ingrijorat.

- Pai e foarte relaxant acolo. Vreme frumoasa… 460 de grade, umbra ioc. Un adevarat… rai! mi-a spus o inalta oficialitate, insotita de bunul Marian Trutza.

- Imagineaza-ti cit steam o sa ai acolo! Un fel de sauna imensa sub mare presiune, a adaugat acesta un pic surescitat.

- Si cea mai tare chestie e ca o sa fie doar bilet dus!

- Mda…  stiu si eu…

- Ei, cum sa nu stii tu?! O sa fie super.

Dupa care s-au dus in treaba lor susotind:

- Daca vine inapoi?

- Si ce daca?! Sa vina! Adu-ti aminte ce a patit Gagarin…

Surpriza cea mai gigantico-super-colosala a venit din partea autorilor antologiei ce azi se lanseaza cu mare avint patriotic. M-au asteptat la aeroport in grup, cu un plocon imens (oua, vin, brinza, tuica, o curca, niste fasole, ceapa verde – pentru drum au zis ei, mai ales fasolea), si cu o felicitare cu dedicatii care sunau cam asa:

Gerge Lazar – “îi voi da lui Adrian un nou prilej să mă batjocorească, respingîndu-mi scîrbit nuvela”

Florin Pitea – “un răspuns polemic pe marginea mesajelor primite din partea domnului antologator Adrian Crăciun”

Michael Haulica  – ” Unde sint italicele mele?”

Aron Biro – “necesarul s-a intilnit cu suficientul” (Nu, nu eu, nenea! Biro a zis!)

Oliviu Craznic – “aş fi fost mult mai liniştit cu Michael, despre care ştiam că îi place felul meu de a scrie”

Ioana Visan – “Se pare că a fost o idee bună pentru că… n-am mai primit nici un fel de răspuns.”

Costi Gurgu – “M-am gîndit mult dacă să scriu despre cabala formată de A.C. pentru a mă vîna și a-mi distruge viața”

Marian Trutza – “efortul de a scrie steampunk românesc era din start sortit eşecului”, si “văd că nu-s singurul căruia i s-a cerut aşa ceva, ceea ce mă pune cumva pe gînduri”

Mircea Oprita – “micul „război” al autorului cu antologatorul, cu editorul și cu redactorul de carte” – Uf! Tura asta am avut noroc.

Stafana Czeller – “mi-e greatza de la atitea modificari”

Nah, pupaturi, flori, imbartzoshari libidinoase, fluturari de batiste si degete mijlocii… Emontionant mai, emontionant!

Deci, aflati ca sint bine si va multumesc din suflet pentru prezenta la acest eveniment care pentru mine inseamna foarte mult. Si sper din inima sa va placa aceasta carte.

Nota: Citatele au fost extrase din context in mod special pentru a suna malitios.

Via tor.com, link to image via Reddit.

Nu am reusit sa ajungem la un compromis, fiecare a tinut cu dintii de alegerea sa, asa ca va prezentam integral ce optiuni am avut. Nu am desemnat un cistigator anume, insa daca vreti neparat unul, se poate observa usor cine are mai multe ‘voturi’. Unii dintre noi au simtit nevoia sa-si motiveze alegerile – argumentele le gasiti mai jos.

Cel mai bun roman SF tradus:

Aspoiu:  Primele alegeri au fost “Drumul” si “Umbra…”, insa am avut ceva indoieli cu privire la traducerea primei (pina la urma vorbim de carti aparute in romana), iar cartea lui Wolfe nu este completa, nu are final. De fapt Soarele Nou este un roman in patru parti, nu o tetralogie. Asadar am ramas cu “Hyperion”.

Dreaming Jewel: Este frumoasă, complexă şi imprevizibilă şi scrisă cu ceea ce aş numi o cruntă premeditare, pe care o observi abia la a doua lectură, când reuşeşti să-ţi mai iei ochii de la culorile covorului şi să te uiţi un pic şi la ţesătură. Cred că şi a treia oară tot o să mai descopăr chestii şi asta-i pentru mine cartea ideală, pe care n-o epuizezi de la prima lectură.

Eddie: E science fantasy, nu science fiction, si amatorii de John Scalzi s-ar putea sa strambe din nas. Inainte de toate, insa, e literatura.

Cel mai bun roman Fantasy tradus:

Dreaming Jewel: Cea mai bună carte din seria “Cântec de gheaţă şi foc”, în care Martin ne dă peste cap toate ideile pe care ni le făcuserăm despre personaje şi despre posibilul curs al acţiunii, demonstrându-ne că nu există alb şi negru şi nici personaje protejate de autor.

Eddie: Noroc ca Nemira a publicat Festinul Ciorilor tot anul acesta, altfel Martin avea toate sansele sa ocupe locul intai si anul viitor

Cel mai bun volum Horror tradus:

Aspoiu: Lovecraft… e ceva de speriat!

Dreaming Jewel: Lovecraft. Tata Lor. Ce altă explicaţie mai vreţi?

Eddie: Chemarea lui Cthulhu, Cel care susoteste in intuneric, Cosmarul din Innsmouth… ma opresc aici, ajunge.

Cel mai bun volum romanesc:

Aspoiu: Cea mai usoara alegere. Dorel ‘ruleaza’!

Dreaming Jewel: Pentru amestecul de umor  şi sensibilitate cu care ne povesteşte şi pentru naturaleţea cu care face fantasticul să derive din cenuşiul lumii rurale.

Eddie: Cyberpunk de mahala – subiecte familiare tratate in mod original de un stilist desavarsit.

Cea mai buna antologie – culegere:

Aspoiu: Pentru jumatatea buna. Dupa parerea mea singura antologie a lui JJA care merita tradusa (pe jumatate)

Dreaming Jewel: AAAA, ba nu am să fiu niciodată de acord ca Tărâmuri Pustiite să fie antologia anului, e pe jumătate ratată. Eu votez cu Lovecraft, aşa, de-a naibii! De ce? Vezi mai sus!

Eddie: Jumatatea cea buna din TP o face insa o carte mai buna decat celelalte antologii aparute anul acesta. E o parere subiectiva, evident…

Cea mai buna proza scurta tradusa:

Aspoiu: Ideea fresh, executie buna. Martin il calca pe calcaie – imposibil sa nu compari scrierile lui Martin cu povestirile sale clasice – probabil asta a fost motivul locului doi in preferintele mele.

Dreaming Jewel: Astronauţi şi Judecata de Apoi? Păi e cea mai tare idee de post-apocalipsă peste care am dat în ultima vreme, plus că e şi mişto dusă la capăt de autor.

Eddie: George R R Martin isi demonstreaza maiestria recicland o idee clasica prin prezentarea actiunii din doua puncte de vedere opuse si asemanatoare in acelasi timp. Finalul mi-a trecut fiori pe sira spinarii. Oltion ? Idee simpatica, dar n-a avut nici pe departe acelasi efect ca “Tot mai adanci, tunelurile”.

Cea mai buna proza scurta romaneasca:

Aspoiu: Truta & Corn & Ungureanu sint cei trei care au produs SF de calitate in 2009, opinia mea (din pacate am ratat volumul lui Manolescu). Truta primeste votul meu pentru executie excelenta, setup si atmosfera absolut inedite in SF-ul romanesc.

Dreaming Jewel: “A doua venire”, pentru că are ceea ce povestirilor made in Romania le lipseşte adesea: personaje bine conturate şi o lume care nu este doar o schemă de fundal.

Eddie: Doi candidati care sufera de aceeaşi meteahnă  – finalul nesatisfacator. Epidemia e “mai SF” si are avantajul unor imagini percutante (scena vinatorii e senzationala). A doua venire are personaje mai vii si un stil mai prietenos. Pentru mine, cea mai buna povestire a anului nu e insa nici una din ele… ci “Saliera” lui Florin Manolescu, pentru ca nu tradeaza nici un moment mestesugul scrisului

Cea mai buna prezentare grafica:

Aspoiu: Multe carti cu ilustratii interesante, unele mai ‘stilate’, altele mai comerciale. Foarte frumoase ilustratiile volumelor lui Wolfe. Surpriza cea mai placuta insa a fost ilustratia antologiei bashtinoase “Dansind pe Marte…”. Chiar ma intrebam cind o sa mai vedem ceva ilustratii romanesti de calibrul celor produse pentru Mieville.

Trebuie sa spun si ce nu mi-a placut anul asta: decizia absolut imbecila in privinta ilustratiei pentru “Drumul” – probabil ca a venit din acelasi ‘putz al gindirii’ care a dorit lansarea cartii impreuna cu filmul, si care a scos ‘iarna atomica’ la vinzare pe coperta.

Dreaming Jewel: Eu votez cu “Umbra Torţionarului”. La început am fost de părere că este prea puţin tributară canonului şi că nu o să atragă curiozitatea cititorilor de SF dar trebuie să recunosc că are o eleganţă anume.

Eddie: Personal, apreciez coperta lui Bruce Pennington la Umbra Tortionarului. De remarcat insa si efortul lui Alex Popescu pentru Dansand pe Marte.

Sezonul de vot tocmai s-a inchis!

Rezultatele votului aici!

1. Ce este nou sau diferit fata de 2008?

- numele a fost schimbat din Premii in Clasamente; explicatia este simpla, nu exista nici un premiu propriu-zis.

- sint eligibile numai textele originale, publicate in premiera in Romania, pe suport inregistrat ISBN, ISSN; exceptie fac antologiile/culegerile pentru care ‘originalitatea’ este data de structura cuprinsului.

- categoria “Cea mai inspirata reeditare” lipseste anul acesta datorita faptului ca numarul de reeditari a fost foarte, foarte mic.

2. Categoriile 2009:

Cel mai bun roman SF tradus

Cel mai bun roman fantasy tradus

Cel mai bun volum romanesc (roman, antologie sau culegere)

Cel mai bun volum horror (roman, antologie sau culegere)

Cea mai buna antologie / culegere de proza scurta (romaneasca si/sau straina)

Cea mai buna proza scurta tradusa

Cea mai buna proza scurta romaneasca

Cea mai buna traducere

Cea mai buna prezentare grafica

3. Cum se nominalizeaza:

- va trebui sa furnizati o adresa de e-mail functionala care va fi folosita pentru a valida nominalizarile dumneavoastra; adresa respectiva NU va fi folosita in alte scopuri.

- puteti nominaliza pina la trei (3) titluri/texte/ilustratii la fiecare categorie; in principiu ar trebui sa arate cam ca in poza asta:

- nu este obligatoriu sa nominalizati la fiecare categorie, insa noi va incurajam sa o faceti

- listele publicatiilor pe 2009 sint disponibile aici.

4. Perioada:

Survey-ul pentru nominalizari este deschis din acest moment pina in 31 Martie inclusiv. Din 2 Aprilie incepe votul final.

5. Unde: AICI!

6. Gata! S-a inchis la nominalizari!

Va multumim si spor la nominalizat!

PS. Cei ce doresc sa sustina initiativa noastra sint incurajati sa foloseasca dupa bunul plac banner-ul din dreapta acestui post. Multumim anticipat!