SF-ul romanesc este cel mai maret, valoros, inaltator, extraordinar intre SF-urile acestei galaxii. Scriitorii romani sint cei mai mari, tari si talentati, asta in mod neconditionat. La fel de neconditionat operele lor sint cele mai superbe, mirobolante, minunate. Dragi tovarasi si pretini in ale SF-ului, va urez un 2010 si mai mirobolant, cu cit mai multe realizari si succesuri! Uraaa, uraaa, uraaa!!!
Revenind la normal, pentru mine contactul cu SF-ul romanesc este o sursa neintrerupta de surprize. Unele au fost placute, alte insa… Inca de anul trecut cind am fost asa de “invidios” si am spus la modul destul de finut ca “Razboiul Reginelor” este un terci (lucru mai apoi oarecum confirmat de recenzia lui “Torquemada”) incepuse sa pluteasca asa prin aer o fel de putoare specifica, confirmata mai apoi de acelasi personaj cu barba prin, citat aproximativ, “laudele in public, pe scena cu reflectoare si fanfare, criticile undeva intr-un colt retras, pe intuneric si fara martori, urmate obligatoriu de scuze (petru ca ti-ai permis), sau si mai bine, tine-le pentru tine”. De ce? Parafrazindu-l pe maestrul Toma Caragiu, pentru ca “asa-i in fandom”, in cel romanesc. Read more…
Ieri am reusit sa ridic si eu de la posta primul volum, lansat recent la targul de carte Gaudeamus, si aparut sub egida SRSFF. De altfel acesta este si prima aparitie din colectia, ce se doreste a fi cat mai longeviva, Survol.
Este vorba de antologia “Alte tarmuri” care cuprinde urmatorii autori si povestiri :
Silviu Genescu – Titanic Liviu Radu – Ari Sebastian A. Corn – A şaptea zi a vînătorului Cristian M. Teodorescu – Big Bing, Larissa şi Moartea Domnului Teodorescu George Lazăr – Switch Balin Feri – Restricţia Marian Truţă – A doua venire Danut Ungureanu – Ultimul mesaj e veşnicia
Cartea este deschisa de o mica cuvantare a lui Cristian Tamas intitulata sugestiv ”Nevoia de Povestire”.
Mai jos aveti si doua poze. Una cu autograful surpriza al domnului Marian Truta si alta cu volumul in sine. Alegerea editurii a fost foarte reusita, cartea aratand mult mai bine de cum se prezinta in poza. Imaginile sunt un pic intunecate pentru ca nu sunt realizate la lumina zilei si se mai pierde un pic din calitate cum am spus mai sus.
Multumesc societatii si reprezentantilor sai pentru amabilitate si promptitudine.
Daca tin eu bine minte, prima oara cand am intrat in contact cu opera scriitorului Clive Barker a fost prin volumul aparut in cadrul colectiei Nautilus a editurii Nemira, Cartile Insangerate. Se pare ca seria Cartilor insangerate, asa zisele Books of blood nu a fost tradusa la noi in intregime si mie unul, chiar imi pare nespus de rau ca nu m-am putut bucura si de restul povestirilor.
Este clar inca din start ca nu am cum sa neg ca nu mi-au placut romane din opera lui Stephen King. Talismanul, IT, sau Apocalipsul m-au tinut treaz nopti la randul si pe deasupra si cu sufletul la gura oferindu-mi ore de destindere si analiza psihologica cum numai King poate sa-ti ofere. Si totusi impactul pe care l-au avut asupra mea Cartile insangerate, cred ca rar va mai fi egalat vreodata de o colectie de povestiri horror apartinand aceluiasi autor. Din ce am observat si la Clive Barker poti intalni in destule texte ale volumului aceiasi tenacitate pentru studiul si analiza psihicului uman comuna lui King, psihic supus deseori unor incercari extreme, parerea mea find ca acesta i-a luat fata lui King (cel putin in volumul de fata) cu o serie de atribute cheie. As numi trei aspecte care le consider ca fiind mai importante si anume, originalitatea, diversitatea si amprenta de horror absolut ce marcheaza povestirile sale, lasand impresia pregnanta ca poate fi considerat un demn succesor al ideii lovecraftiene de insolit si macabru.
Sa nu ma intelegeti gresit, si pe Stephen King l-am recitit intotdeauna cu placere, insa Barker reuseste sa-si expuna ideile terifiante in cateva pagini, strangandu-le parca ca intr-o menghina la maxim, pe cand King se intinde la aceeiasi idee pe cel putin doua volume. Nu o sa stau acum sa-mi arunc ochii pe povestirile Cartilor Insangerate pentru ca, sincer, pentru unele chiar nu am nevoie. Cel putin la cinci dintre ele, acum la ani (lumina) buni dupa ce am lecturat volum, le tin bine minte. Si Talismanul mi-a placut foatre mult, insa in afara de o idee vaga a intrigii nu tin minte mare lucru. Si au mai fost 3 volume! Read more…
Sper ca toti amatorii de SF sint familiarizati macar cu primele trei filme generate de sus amintitul simpatic xenomorf. De curind am parcurs cateva Comics care mi-au trezit amintiri placute si mi-au reaprins interesul pentru aceasta franciza care in prezent trece prin momente mai putin fericite… De fapt pe cine vreau sa trombonesc?! ‘Alien’ trece prin momente penibile!
Zambet fermecator de pe tavan.
Desi lucrurile pareau sa mearga intr-o directie excelenta dupa primele doua din serie (‘Alien’ 1979 si ‘Aliens’ 1986), 20th Century Fox (20CF) nu s-a putut abtine sa mulga pina la epuizare in scheme ieftine propriile ‘active’ in loc sa le dezvolte extraordinarul potential. Ceva semne de ‘alienare’ din partea 20CF au existat inca din acele vremuri fericite, de exemplu pentru primul film Ridley Scott a trebuit sa duca munca-lamurire cu mai marii studiourilor dupa ce aceastia au ridicat obiectii cu privire la design-ul lui Giger pe care il gaseau prea “disturbing” pentru public. Asa cum se stie, respectivul design combinat cu regia incredibila a lui Scott si cast-ul reusit au fost ingredientele ce au stat la baza succesului enorm al acestei productii.
Daca tot a fost ieri Sanctuarul Sf a lui Bebe, astazi, in cadrul aceluiasi serial, va prezentam* Leul din Nemea in varianta (sf) de vara. Multumesc lui Mircea Pricajan pentru amabilitatea de a-mi fi completat galeria.
Si nu va speriati. Sunteti in siguranta, cititorii de sf nu intra in meniu. De restu lumii nu bag mina-n foc
Iata si imaginile cu ce m-am procopsit eu de la targ. Nu pare mult, insa doar teancul de Jsf-uri (plecaciuni mister Bebe) si cele cinci Asimov-uri (multumesc Geani, si pentru carti si Anticipatii) o sa-mi manance sigur ceva timp.
Tocmai am avut o premonitie cum ca Uplift-ul lui Brin VINE! Nu mi-am putut da seama daca o sa fie Iunie sau Iulie (imaginea era cu ‘purici’), insa sigur o sa fie VARA. Il asteptam pe Vlad cu confirmarea sau cu tacerea, care tot aia inseamna… sau (de ce nu? ) cu coperta “Sundiver”-ului.
Pina una alta A APARUT interviul realizat de Cristian Tamaş.Il gasiti aici.
Si acum explicatia… De astazi e oficial. Jen s-a alaturat echipei noastre si in scurt timp vom avea parte si de postari cu impresiile ei despre volumele citite. Sa-i uram bun venit !
Ah, si da…Acolo in spate, va vad… Nu stati degeaba, faceti valul!
Astazi am primit de la editura Nemira un pachetel consistent de romane si anume:
Frederik Pohl – Poarta
Frederik Pohl – Dincolo de orizontul albastru
Stephen King – Povestea lui Lisey
Ian M. Banks – Spectrul lui Phlebas
Stephen King – Duma Key ( care arata intr-un mare stil, si e groasa de zici ca e un dictionar
Multumesc reprezentantilor editurii pentru amabilitate si sponsorizare.
Iar din surse externe, adica de pe bookdepository, din partea unor prieteni darnici, am primit :
Lord Dunsany – Time and the Gods
Edward John Moreton Drax Plunkett, al 18-lea Baron de Dunsany (24 Iulie, 1878 – 25 Octombrie, 1957) a publicat nu mai putin de 80 de lucrari ca de altfel si sute de povestiri mai ales in zona fantasy.
Desi este mai putin citit in zilele noastre el a avut un impact pronuntat asupra inceputurilor fantasy-ului. Despre aceast culegere de texte intr-o recenzie pe SF site se spune ca :
the best stories in this book are excellent, written in lovely prose that is indeed ornate, but to good effect, often rounded off with an ironic barb, stuffed with lush images, and suffused with the odour of “regret,” which Michael Swanwick has called central to “Hard Fantasy.”
In acest volum au fost reunite primele sase colectii de povestiri ale autorului : The Gods of Pegana, Time and the Gods, The Sword of Welleran and Other Stories, A Dreamer’s Tales, The Book of Wonder, and The Last Book of Wonder. Din motive necunoscute,The Gods of Pegana, primul volum al lui Dunsany (1905), este prezentata in final.
De amintit ca insusi Arthur C. Clarke a spus despre Dunsany, pe un backcover de la o carte a acestuia, ca a fost “One of the greatest writers of this century” …
Nick Gevers & Jay Lake – Other Earths
The well-known authors in this wide-ranging alternate history anthology strike out in welcome new directions, often focusing on obscure events or people. The musician Ralph Vaughan Williams appears as an aging ambulance driver amid an extended Great War in Alistair Reynolds’s The Receivers, while an astronomical phenomenon leads the conquering Inca to become the world’s dominant power in Stephen Baxter’s The Unblinking Eye. Those taking on more recognizable themes—like a magical race’s diaspora in Theodora Goss’s Csilla’s Story, or an America that never suffered a civil war in This Peaceable Land; or, the Unbearable Vision of Harriet Beecher Stowe by Robert Charles Wilson—reveal their twists’ horror and grit without being gratuitous. The well-realized narratives and gripping details make each tale a good introduction for any reader new to alternate history.
Prima povestire nu m-a dat chiar pe spate si am descoperit ca pe blogurile externe deja au aparut recenzii ale antologiei. Se spune ca textul lui Lucius Shepard, care e si cel mai lung din volum, ar fi cel mai reusit. Vom vedea.
Recent am primit pe mail o serie de informatii referitoare la aparitia unei carti scrise de italianul Roberto Quaglia. Aceasta se intituleaza “11 septembrie. Mitul – Culisele unei crize programate” si mai multe detalii ( Fragmente, recenzii, link-uri ) se pot gasi si pe site-ulspecial construit pentru aceasta lucrare. Doritorii pot comanda cartea de aici.
***
Semnalam cu bucurie si aparitia mai devreme decat a fost planuit a Hyperion-ului lui Dan Simmons plus Amintirea Pamantului de Orson Scott Card. Ambele la Nemira desigur. Tot cei de la Nemira si-au mai cosmetizat blogul si in ultimul post au introdus si un fragment destul de serios ( nu mai putin de 47 de pagini!!), intr-o aplicatie interesanta, din Jocurile Foamei de Suzanne Collins.
***
Luna aceasta are loc si relansarea Cenaclului de literatura SF si F “Prospectart” la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, din Bucureşti, Bd. Lascăr Catargiu (fosta denumire:Ana Ipătescu), nr.21, joi, 30 aprilie 2009, la ora 18:00. Mai multe detalii aici.
***
Un alt cenaclu, transformat in club, Quasar din Iasi a implinit 30 de ani de activitate continua. Le uram si noi la multi ani pe aceasta cale. Cu aceasta ocazie membrii sai va invita sa fiti alaturi de acestia, “off-line sau on-line, la o mare intalnire de familie SF (si nu numai) care se va desfasura in Iasi, intre 29 si 31 mai”. Pe blogul clubului gasiti mai multe informatii si citeva date inedite .
***
Pe mail mi-a mai fost semnalata aparitia unui articol, “Realitatea virtuala- O perspectiva tehnologica si literara” realizat de Ion Manolescu. Lucrarea abordeaza intr-o tenta filozofica si dezbate “principalele acceptiuni, caracteristici si functii ale realitatii virtuale, dintr-o perspectiva mixta: cea a tehnologiei si cea a literaturii”. Partea a doua a articolului ar fi aparut in revista , “Idei in dialog” de luna aceasta.
***
De pe site-ul revistei Proscris aflam recent ca Dan Popescu isi doreste sa revitalizeze premiile Sigma. Cum se va face votarea si care sunt cei eligibili plus alte detalii legate de premiere gasiti pe site-ul revistei si pe forum.Ca sa nu va las in ceata nu ma pot abtine asa ca citez citeva fragmente de pe forum :
“Votarea respecta art. 7 din regulament= voteaza scriitori care ▲ acceptă participarea la această acţiune ▲ au o carte publicată înainte de lansarea procedurii de votare a premiilor ▲ transmit organizatorului, în timp util, opţiunile lor. Ceea ce inseamna ca voi pune mina pe telefon si ma voi stradui sa ‘trezesc’ o multime de oameni – aprox. o suta – care, din diverse motive si in diverse conjuncturi, au oferit cititorilor romani, o carte F sau SF. Apoi voi suna scriitori care nu au (prea) avut treaba cu fandom-ul nostru scump si drag si ma voi stradui sa ii atrag….”
“5. Premiile sînt materializate în diplome şi nu sînt însoţite de valori materiale.” Ceea ce înseamnă ca premiile constau în ceva mult mai valoros decît niște bani sau niște obiecte și anume constau în recunoașterea valorii de către cei din breaslă!”
O initiativa interesanta care se pare ca a mai existat cu citiva ani in urma.
***
Si mai jos aveti un film de animatie foarte reusitcu elemente de sf mai mult decat evidente. Se intituleaza Elephants Dream si este realizat de Blender Foundation. Despre videoclip am aflat de pe blogul meteorologului. Si mai jos aveti un alt clip,Big Buck Bunny, tot al celor de la Blender. E foarte distractiv si haios si acesta din urma.
The story of two strange characters exploring a capricious and seemingly infinite machine. The elder, Proog, acts as a tour-guide and protector, happily showing off the sights and dangers of the machine to his initially curious but increasingly skeptical protege Emo. As their journey unfolds we discover signs that the machine is not all Proog thinks it is, and his guiding takes on a more desperate aspect.Elephants Dream is a story about communication and fiction, made purposefully open-ended as the world’s first 3D “Open movie”.
Big Buck Bunny tells the story of a giant rabbit with a heart bigger than himself. When one sunny day three rodents rudely harass him, something snaps… and the rabbit ain’t no bunny anymore! In the typical cartoon tradition he prepares the nasty rodents a comical revenge.
Astazi de dimineata am fost convocat de urgenta la firma de curierat. Aveam un pachet cu carti de hăt departe. Pe linga citeva bunatati am descoperit si ceva surprize . Iata aveti mai jos :
Cu mentiunea ca cele trei arata grozav, copertile fiind realizate, dupa cum am constat ulterior, de Costi Gurgu. Si mai jos iata toate volumele :
Harrison si Marusek ii aveam in plan, iar cu ocazia asta poate o sa cercetez care e miscarea si cu Hamilton si poate si Zelazny.
Si inca alte cateva bunatati. Liviu Radu cu volumul Trip Tic, Roberto R.Grant cu Animalul de Beton, cele trei aparute la editura Prologos, Jihadul Butlerian (care arata superbine de ce sa nu recunosc, si e si cu semn de carte ) Andrei Valachi cu Sheila, despre el si Grant nu prea am cunostinte, plus Jack Dann-ul si cartea scriitorului Danut Ungureanu, Asteptand in Ghermana. Si lista continua. Paradoxal multe carti de la Tritonic trimise de editorul Millennium Press, Horia- Nicola Ursu caruia ii si multumesc pe aceasta cale.
Zilele trecute au fost marcate de un eveniment important pentru blogosfera romaneasca. LuciaT s-a hotarat sa renunte sa mai posteze recenzii pe blog datorita atacurilor si presiunii la care a fost supusa. Lasand la o parte proasta crestere de care au dat dovada unii as vrea sa abordez anumite aspecte. Cine spune ca un cititor nu are voie sa-si dea cu parerea despre o carte? De unde si pina unde parerile noastre trebuie sa fie intocmai cu cele ale unui critic literar? Se facea referire mai ales la domnul Manolescu, a carei ultima lucrare printre altele a fost facuta “taitei” de alti specialisti din domeniu. Cine spune ca avem probleme atunci cand citim cate o carte la 2-3 zile? Sau poate chiar intr-un interval de timp mai mic? Daca Dan C. Mihăilescu, Omul care aduce cartea, de la Protv poate sa prezinte o carte pe zi, noi de ce nu am reusi sa atingem aceeasi performanta? Normal nu avem aceleasi studii dar din cate stiu eu un scriitor si o editura publica carti pentru cititori, si o eventuala parere, plus deschiderea unui topic pe subiectul romanului in cauza nu ar putea decat sa-l bucure pe scriitorul respectiv. Ne uneste acelasi lucru, in fond. Iubirea pentru carti.
Daca afara se poate fara scandal la noi unde e problema? Oare ? Tarele societatii romanesti si evolutia noastra in ultimii 20 de ani se oglindesc destul de bine si in viata noastra culturala. Uneori asemenea “cruciade’” cred eu ca nu ajuta pe nimeni. Nu ii iau apararea sau incerc sa o conving pe LuciaT sa revina asupra situatiei, pentru ca ea a decis deja, insa e trist ce se intampla.
Ca sa nu las loc suspiciunilor eu intotdeauna am prezentat, dupa modelul care se practica si in “afara”, cartile primite. Acolo e o adevarata nebunie si lucrurile se petrec la o cu totul alta scara si dupa alte viziuni.
Pina una-alta eu va urez un weekend placut si un sfarsit de saptamana tihnit.
SF-ul romanesc este cel mai maret, valoros, inaltator, extraordinar intre SF-urile acestei galaxii. Scriitorii romani sint cei mai mari, tari si talentati, asta in mod neconditionat. La fel de neconditionat operele lor sint cele mai superbe, mirobolante, minunate. Dragi tovarasi si pretini in ale SF-ului, va urez un 2010 si mai mirobolant, cu cit mai multe realizari si succesuri! Uraaa, uraaa, uraaa!!!
Daca tin eu bine minte, prima oara cand am intrat in contact cu opera scriitorului Clive Barker a fost prin volumul aparut in cadrul colectiei Nautilus a editurii Nemira, Cartile Insangerate. Se pare ca seria Cartilor insangerate, asa zisele Books of blood nu a fost tradusa la noi in intregime si mie unul, chiar imi pare nespus de rau ca nu m-am putut bucura si de restul povestirilor.
Multumesc lui Mircea Pricajan pentru amabilitatea de a-mi fi completat galeria.
Recent Comments