Cititor SF

"un lagăr de concentrare infinit"

Incep prin a observa ca editorialul cu pricina se numeste “Literatura si noile medii”. Deci “literatura”, nu altceva.

Se pare ca domnul Truta este ingrijorat deoarece ” Orice prostie scrisă de cineva pe noile medii poate supravieţui şi va supravieţui obligatoriu oricărei catastrofe.”.  In primul rind din punct de vedere tehnic, nu prea cred ca este valabila afirmatia. Orice catastrofa care poate distruge o carte de hartie poate la fel de bine sa distruga si mediile la care face referire autorul. Plus alte ‘catastrofe’ specifice mediilor respective. Legat de pret, nu stiu cit de ieftine sint pentru altii, dar de dragul comparatiei, cred ca mediile respective sint mai scumpe decit un pix si un caiet.

In continuare autorul se (ne) intreaba daca volumele tiparite pe hirtie mai au rost.  Au si nu prea. In mod clar cartile tiparite au reprezentat pentru o perioada indelungata literatura (si multe alte lucruri bune), insa lucrurile se schimba. La fel cum scrisorile au fost inlocuite de telefon si e-mail, la fel cum banii se hartie sint inlocuiti de carduri. Cartile de hirtie nu vor dispare, insa incet dar sigur vor deveni mai mult obiecte de colectie, in acelasi fel in care manuscrisele originale sau cartile caligrafiate artistic au devenit obiecte (nu literatura) dupa Gutenberg. Sint convins ca si in acele vremuri existau oameni de bine ingrijorati de soarta cartilor scrise manual sau de faptul ca masele vor avea acces mai mult, mai ieftin si mai rapid la carti (cultura, informatie, cunostiinte).

Mi-e greu sa vad legatura intre carti ca literatura si diveritele platforme gen wordpress sau facebook. Pentru mine in mod clar acele chestii sint doar pentru comunicare, in nici un caz nu vor naste literatura. Degenerarea limbajului scris nu cred ca are legatura cu mediile, multi dintre cei ce folosesc jargonul (care a exista dintotdeauna, insa adaptat vremurilor), il folosesc in primul rind in comunicarea orala. Multi vorbesc o romana de balta, si dupa cum o vorbesc asa o si scriu. E este clar ca in scris sint mult mai vizibile carentele de exprimare si de gramatica, dar aceastea exista cu sau fara bloguri, cu sau fara asa numitele retele de socializare. In definitiv, acestea sint doar instrumente, si dupa regula cunoscuta: “crap in, crap out”. Asadar, crap-ul exista oricum, inainte de fi scris. Read more…

Dragi sefisti,

Postul anterior a fost bazat in mod clar pe informatie neverificata si evident, eronata. Imi asum integral responsabilitatea si prezint scuze publice Societatii Romane de SF si F, precum si cititorilor nostri pentru situatia creata. Da, Antologia “Alte Tarmuri”, are ISBN.
Totodata imi cer scuze colegilor de blog, in special lui DreamingJewel pentru aceeasi situatie.

Cu aceasta ocazie (nasoala) confirmam ca pentru aceasta editie a Premiilor CititorSF vor fi eligibile numai textele publicate in 2009 pe suport inregistrat ISBN sau ISSN. Acest criteriu o sa fie aplicat pentru toate editiile viitoare.

Aspoiu

SF-ul romanesc este cel mai maret, valoros, inaltator, extraordinar intre SF-urile acestei galaxii. Scriitorii romani sint cei mai mari, tari si talentati, asta in mod neconditionat. La fel de neconditionat operele lor sint cele mai superbe, mirobolante, minunate. Dragi tovarasi si pretini in ale SF-ului, va urez un 2010 si mai mirobolant, cu cit mai multe realizari si succesuri! Uraaa, uraaa, uraaa!!!

Revenind la normal, pentru mine contactul cu SF-ul romanesc este o sursa neintrerupta de surprize. Unele au fost placute, alte insa… Inca de anul trecut cind am fost asa de “invidios” si am spus la modul destul de finut ca “Razboiul Reginelor” este un terci (lucru mai apoi oarecum confirmat de recenzia lui “Torquemada”) incepuse sa pluteasca asa prin aer o fel de putoare specifica, confirmata mai apoi de acelasi personaj cu barba prin, citat aproximativ, “laudele in public, pe scena cu reflectoare si fanfare, criticile undeva intr-un colt retras, pe intuneric si fara martori, urmate obligatoriu de scuze (petru ca ti-ai permis), sau si mai bine, tine-le pentru tine”. De ce? Parafrazindu-l pe maestrul Toma Caragiu, pentru ca “asa-i in fandom”, in cel romanesc. Read more…

Ieri am reusit sa ridic si eu de la posta primul volum, lansat recent la targul de carte Gaudeamus, si aparut sub egida SRSFF. De altfel acesta este si prima aparitie  din colectia, ce se doreste a fi cat mai longeviva, Survol.

Este vorba de antologia “Alte tarmuri”  care cuprinde urmatorii autori si povestiri :

Silviu Genescu – Titanic
Liviu Radu – Ari
Sebastian A. Corn – A şaptea zi a vînătorului
Cristian M. Teodorescu – Big Bing, Larissa şi Moartea Domnului Teodorescu
George Lazăr – Switch
Balin Feri – Restricţia
Marian Truţă – A doua venire
Danut Ungureanu – Ultimul mesaj e veşnicia

Cartea este deschisa de o mica cuvantare a lui Cristian Tamas intitulata sugestiv ”Nevoia de Povestire”.

Mai jos aveti si doua poze. Una cu autograful surpriza al domnului Marian Truta si alta cu volumul in sine. Alegerea editurii a fost foarte reusita, cartea aratand mult mai bine de cum se prezinta in poza. Imaginile sunt un pic intunecate pentru ca nu sunt realizate la lumina zilei si se mai pierde un pic din calitate cum am spus mai sus.

Multumesc societatii si reprezentantilor sai pentru amabilitate si promptitudine.

Vedere din fata + cotor

Read more…

Daca tin eu bine minte, prima oara cand am intrat in contact cu opera scriitorului Clive Barker a fost prin volumul aparut in cadrul colectiei Nautilus a editurii Nemira, Cartile Insangerate. Se pare ca seria Cartilor insangerate, asa zisele Books of blood nu a fost tradusa la noi in intregime si mie unul, chiar imi pare nespus de rau ca nu m-am putut bucura si de restul povestirilor.

Este clar inca din start ca nu am cum sa neg ca nu mi-au placut romane din opera lui Stephen King. Talismanul, IT, sau Apocalipsul m-au tinut treaz nopti la randul si pe deasupra si cu sufletul la gura oferindu-mi ore de destindere si analiza psihologica cum numai King poate sa-ti ofere. Si totusi impactul pe care l-au avut asupra mea Cartile insangerate, cred ca rar va mai fi egalat vreodata de o colectie de povestiri horror apartinand aceluiasi autor. Din ce am observat si la Clive Barker poti intalni in destule texte ale volumului aceiasi tenacitate pentru studiul si analiza psihicului uman comuna lui King, psihic supus deseori unor incercari extreme, parerea mea find ca acesta i-a luat fata lui King (cel putin in volumul de fata) cu o serie de atribute cheie. As numi trei aspecte care le consider ca fiind mai importante si anume, originalitatea, diversitatea si amprenta de horror absolut ce marcheaza povestirile sale, lasand impresia pregnanta ca poate fi considerat un demn succesor al ideii lovecraftiene de insolit si macabru.

Sa nu ma intelegeti gresit, si pe Stephen King l-am recitit intotdeauna cu placere, insa Barker reuseste sa-si expuna ideile terifiante in cateva pagini, strangandu-le parca ca intr-o menghina la maxim, pe cand King se intinde la aceeiasi idee pe cel putin doua volume. Nu o sa stau acum sa-mi arunc ochii pe povestirile Cartilor Insangerate pentru ca, sincer, pentru unele chiar nu am nevoie. Cel putin la cinci dintre ele, acum la ani (lumina) buni dupa ce am lecturat volum, le tin bine minte. Si Talismanul mi-a placut foatre mult, insa in afara de o idee vaga a intrigii nu tin minte mare lucru. Si au mai fost 3 volume! Read more…

Daca tot a fost ieri Sanctuarul Sf a lui Bebe, astazi, in cadrul aceluiasi serial, va prezentam* Leul din Nemea in varianta (sf) de vara. Multumesc lui Mircea Pricajan pentru amabilitatea de a-mi fi completat galeria.

Si nu va speriati. Sunteti in siguranta, cititorii de sf nu intra in meniu. De restu lumii nu bag mina-n foc

(*post dupa o idee voicunike)

Read more…

Ca sa nu stau sa trimit iar mail-uri tuturor editurilor lansez acum invitatia ca cei doritori sa aiba un banner la noi pe site (inclusiv pe perioada targului de carte) ne pot trimite pe adresa de mail a blogului si noi il vom urca in spatiul dedicat promovarii, fara vreo doleanta sau pretentie de vreo culoare.

Ca sa nu existe anumite impresii precizez ca tot ce exista pe blog nu a conditionat niciodata relatia noastra cu vreo editura si in afara de seturile de carti primite de mine, in momentele afisate, nu a existat si probabil nici nu va fi vreodata vreun castig material sau vreo doleanta care sa conditioneze anumite postari sau situatii promotionale.

Oferta este deschisa tuturor fara discriminari.

Întrucât în josul unul anunţ cultural a ajuns să se desfăşoare o discuţie care nu avea nicio legătură nici cu cultura, nici cu bunele maniere şi pentru că acest gen de tensiuni a devenit din ce în ce mai frecvent în ultimele săptămâni, entitatea colectivă numită “Cititor SF” a decis următoarele:

-         Le adresăm comentatorilor de pe acest blog rugămintea să nu mai recurgă pe viitor la insulte şi atacuri la persoană şi să nu confunde dreptul la liberă exprimare cu dreptul – discutabil – de a jigni interlocutorii.

-         Punctele de vedere diferite cu privire la valoarea unei cărţi sau a unui autor sunt în continuare bine-venite dar ele trebuie să ia forma unui dialog civilizat, cu argumente.

-         În cazul în care cineva nu poate respecta această regulă simplă, în primă instanţă comentariile sale injurioase vor fi şterse, fiind menţinute numai acelea care se pot încadra într-o discuţie politicoasă.

-         Dacă persoana în cauză persistă, va primi avertisment şi, dacă o ţine tot aşa, cu regret va trebui să recurgem la banarea pentru un anumit interval de timp, în speranţa că o tură de stat pe margine va fi suficientă. Noi sperăm să nu ajungem aici.

Fireşte, aceste reguli sunt valabile şi pentru autorii blogului.

Am fi putut să introducem moderarea comentariilor dar preferăm să lăsăm discuţiile libere, ca şi până acum, şi să facem apel la înţelegerea comentatorilor. Mai ales că, în majoritatea lor, au demonstrat că ştiu cum să reacţioneze în contact cu opinia adversă.

Nu dorim trafic bazat pe scandal şi credem că nici cititorii blogului nu doresc asta. O atmosferă în permanenţă tensionată nu serveşte nimănui. Ca oameni care se declară iubitori de cărţi ar trebui să fim capabili de discuţii mai elegante şi mai articulate decât aceia care consideră că “intelectual” e o insultă. Altfel înseamnă că am citit cu toţii degeaba, pentru că nu suntem cu nimic mai buni.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă promitem pe viitor mai multe discuţii despre cărţi şi mai puţine certuri.

Later update: board-ul blogului a hotarat, intr-un procentaj majoritar, ca postul de fata sa fie inchis comentariilor ulterioare considerandu-se ca nu mai poate evolua constructiv pentru cititorii blogului si interesele lor.

***

Am ajuns la concluzia ca nu a fost frumos din partea noastra sa ne conversam prin mail-uri. Asa ca iata anuntul.

Vineri, 15 mai,ora 18.oo, cenaclul de filosofie “Constantin Noica” va gazdui la Casa Lovinescu urmatoarea conferinta, “Literatura fantasy — povestea unei idei“.

Pentru mulţi, literatura fantasy este un gen pe val, care se adresează, în primul rând, copiilor. Cei care au explorat, însă, operele lui J.R.R. Tolkien şi-au format o altă idee despre ceea ce îşi propune un roman fantasy. În spatele Pământului de Mijloc se află un filolog care a construit, de la zero, un univers nou, de sine stătător şi foarte convingător, iar modelul său a avut, în ultimele decenii, mulţi continuatori.

Pământul de mijloc nu este doar istoria şi mitologia sa, este şi etica, filosofia şi teologia care ţin elementele la un loc. Dihotomia bine-rău poate părea simplistă, victoria binelui asupra răului poate fi previzibilă, însă acestea îşi găsesc explicaţii adânci în filosofia de fond a literaturii fantasy.

Conferinţa îşi propune să arunce o lumină nouă asupra acestui substrat, răspunzând unor întrebări precum: ce este literatura fantasy? Care sunt legăturile dintre literatura fantasy şi science fiction? Genul fantasy porneşte de la Tolkien? Opoziţia dintre bine şi rău are un caracter maniheic? Eterna întoarcere spre vremuri apuse implică o ideologie conservatoare? Cătălin Sturza vă propune o discuţie care porneşte de la teza sa de doctorat, dedicată literaturii SF şi Fantasy româneşti, şi de la o serie de ateliere pe care le-a susţinut în ultimii ani, despre literatura fantasy pentru tineri adulţi.

Catalin Sturza (n.1980) este doctorand (in faza finala) in Litere, cu o cercetare pe literatura fantastica romaneasca. De asemenea este cunoscut pentru o intensa activitate ca jurnalist si eseist in presa culturala a ultimilor 7 ani, fiind in acest moment redactor al revistei Cultura, colaborator Hotnews si realizator al unei emisiuni la Radio Romania Cultural.

Cu multumiri  lui Vlad Puescu pentru semnalare.

Anuntata de mai mult de o luna, mult-asteptata relansare a cenaclului ProspectArt a avut loc azi (30.04.2009) la Observatorul Astronomic… in aceeasi sala neincalzita si pe aceleasi scaune obosite pe care le stiam si de la intalnirile altui cenaclu, de acum cativa ani, dar asta e, nu ne plangem (prea mult).

Initiativa ca atare e foarte buna (desi neinteresanta pentru mine, care n-am avut niciodata inclinatii literare): n-ar strica un cenaclu in care autorii (incepatori sau veterani) sa isi citeasca textele si sa auda critici pertinente.

Din pacate problemele actuale erau evidente de la intrarea in sala: numarul persoanelor sub 35 de ani era de fix 4 (ni s-a mai alaturat si al 5-lea dupa o vreme). Nu ca ar fi ceva rau in a discuta texte la orice varsta, dar impresia de reuniune de liceu nu e ceea ce astepti de la un cenaclu. Sunt convinsa ca povestile despre conventiile de acum 30 de ani sunt palpitante pentru cei care au participat la ele, dar pentru niste persoane care nici nu erau nascute pe vremea aia… nu prea.

O alta initiativa buna, dar esuata, a fost partea de prezentari. Mare parte dintre cei prezenti se cunosteau intre ei, dar nou-venitii (chiar daca erau in minoritate) nu stiau pe aproape nimeni. Din pacate, prezentarile au fost unite cu sugestiile pentru viitorul intalnirilor, asa ca am auzit numele intreg al unui singur participant si multe pareri din partea unor “necunoscuti”. Poate data viitoare ar trebui sa venim cu name tags cu numele si adresa blogului/ocupatia/volumele publicate.

Partea buna e ca organizatorii stiu ce trebuie: sa atraga mai multi tineri. Din pacate, inca n-au descoperit cum, iar discutiile pe aceasta tema nu au fost tocmai fructuoase. Invitatul de onoare, Cristian Tudor Popescu, ne-a spus de la inceput ca el nu foloseste calculatorul, daramite internetul… asa ca ce-ar putea sa creada un tanar auzind asta? “Eu n-am nimic in comun cu cenaclul, daca fostul lui presedinte, autor si iubitor de SF, nici nu vrea sa auda de internet.” (internetul care n-ar prea fi existat fara scriitorii de SF, in general!!) Sau, particularizand la persoana mea: “Eu, care lucrez pe internet si ma folosesc de internet si in munca offline, si care pe deasupra mai petrec si cateva ore pe zi omorand monstri virtuali, ce sa caut la un cenaclu unde toate lucrurile astea sunt considerate rele/inferioare/etc?”

Nu e dracul asa de negru si nu toata lumea prezenta impartaseste parerile lui CTP, dar sugestiile cum ca atragerea tinerilor ar trebui se sa faca pe bloguri n-au fost acceptate entuziast. Da, e mult mai placut sa discuti fata in fata cu cineva, mai ales daca va despart doua sticle de bere. Dar adevarul e ca eu, cel putin, am cunoscut absolut toate persoanele din sala respectiva prin intermediul internetului – si pe cei mai tineri, si pe veterani. N-o sa ma lansez acum in rememorari inutile despre ce a insemnat pentru un fan SF care nu mai avea ce citi faptul ca a descoperit intr-un final internetul si resursele lui… probabil majoritatea avem cate o poveste asemanatoare. Dar strict din punct de vedere al comunicarii, internetul a ajutat comunitatea SF din Romania, nicidecum a impiedicat-o cumva sa se dezvolte. Pe acest blog suntem oameni din 3 orase din 2 tari diferite – cum am fi putut sa ne cunoastem fara internet?

(Si, dupa cum am spus mai sus, dupa comunicarea fata in fata nici macar nu ne-am spus toti numele.)

Din fericire, a doua parte a intalnirii, cea de cenaclu propriu-zis, a adus doua povestiri care mi-au placut mai mult decat ma asteptam (de Liviu Radu si Cristian Mihail Teodorescu). Despre asta nu o sa imi mai dau cu parerea, pentru ca, dupa cum am spus, ideea de cenaclu nu-mi spune nimic si (defect personal?) nu pot sa ma concentrez la texte citite cu voce tare. Se pare ca nu sunt singura cu aceasta problema, asa ca se cauta solutii

E de apreciat totusi ca discutiile ulterioare au fost civilizate si constructive si fara egouri umflate… dar nu pot sa nu ma intreb cum ar fi decurs aceeasi intalnire daca “taberele” ar fi fost egale. Cum ar percepe un licean criticile cuiva care ar putea sa ii fie tata (sau profesor), cum ar percepe un autor cu n volume publicate critici venind din partea unui “neavizat”? Ramane de vazut, daca o sa se intample.

Oricum, un lucru e clar: ca sa vina tineri la cenaclu trebuie: a) sa afle de el; b) sa fie atrasi de ceva. In momentul de fata mai e de lucru la ambele puncte.

(P.S. Eu o sa fiu plecata pana marti, asa ca o sa pot raspunde la orice eventual comentariu de-abia atunci.)

Later update (kyodnb)

Conform blogului cultural sf au participat:

Cristian Tudor Popescu, Ion Hobana, Roberto Quaglia, preşedintele Societăţii Europene de Science Fiction, criticii literari Bianca Burţa Cernat şi Paul Cernat, Michael Hăulică, soţii Doina Hanu şi Lucian Hanu –binecunoscuţi editori şi publicişti, actualmente proprietari ai librăriei Nautilus din Bucureşti, Dănuţ Ungureanu, Sebastian A.Corn, Liviu Radu, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Dumitru Claudiu Stătescu, Feri Balin, regizorul şi autorul Cristian Lăzărescu, graficianul Ionuţ Bănuţă, fanii Dragoş C. Butuzea, Cristian Tamaş, Sorin Camner, Bebe Ionescu, Nicolae Voicu (Voicunike), Tiberiu Ţică, Cristina Ghidoveanu, CapricornK13, Dreaming Jewel, Jen, Adi Segal, Daniel Manole, Gabriel Vâlsan.

Eu am incercat sa ajung la timp acasa sa arunc o privire pe internet, insa din motive neimpartasite, transmisia nu a functionat.

Later update: alaturi de discutia initiata pe blogul tusei Vero, la care avem pingback-ul, a reactionat si Jewel pe Bibiblioteca Babel cu articolul impricinat.

Si acum explicatia… De astazi e oficial. Jen s-a alaturat echipei noastre si in scurt timp vom avea parte si de postari cu impresiile ei despre volumele citite. Sa-i uram bun venit !

Ah, si da…Acolo in spate, va vad… Nu stati degeaba, faceti valul!