Cititor SF

Mi-a apărut o recenzie în Galileo Online despre o nouă excelentă apariţie marca Alastair Reynolds.

Roman

• Among Others, Jo Walton (Tor)
• Embassytown, China Miéville (Macmillan (UK); Del Rey; Subterranean Press)
• Firebird, Jack McDevitt (Ace Books)
• God’s War, Kameron Hurley (Night Shade Books)
• Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti, Genevieve Valentine (Prime Books)
• The Kingdom of Gods, N.K. Jemisin (Orbit US; Orbit UK) Read more…

Dacă la categoria roman pot spune că, după ce am citit 30 dintre cărţile SFF apărute în 2011, am o idee destul de bună despre starea genului în anul respectiv, când vine vorba de proza scurtă am o nemulţumire perpetuă legată de ce şi de cât am citit. Din păcate formele sub care apar povestirile şi nuvele sunt atât de diverse şi de multe, încât e aproape imposibil să citeşti mai mult de o fracţiune din ceea ce s-a scris într-un an. Din această cauză mă bazez în lecturile mele pe recomandările specialiştilor Locus în proza scurtă (Gardener Dozois, Rich Horton şi Lois Tilton). Datorită lor şi a altora, deschiderea Kindle-ului în prima zi a fiecărei luni (când îmi sosesc pentru numai vreo 25 Roni: Asimovs, F&SF, Clarkesworld şi Lightspeed) nu se însoţeşte de anxietatea citirii a zeci de povestiri ci de nerăbdarea parcurgerii a celor mai bune dintre ele.

Voi enumera mai jos doar nominalizările mele la Hugo şi încă câteva povestiri care mi-au plăcut mult. Nu are rost să descriu tot ceea ce am citit sau vreau să citesc din 2011; pentru o privire exhaustivă asupra anului 2011 în proza scurtă avem norocul să putem parcurge Locus Recommending Reading List dar mai ales să putem citi antologiile celor 3 muşchetari: Dozois, Strahan şi Horton. Read more…

Mi-a apărut o nouă recenzie în Galileo Online despre o carte care, cu siguranţă, nu va lipsi de pe buletinul meu de nominalizări la premiul Hugo din 2013.

Înainte să încep enumerarea cărţilor din 2011, o să spun cu o mică poveste. În 2010, în preajma termenului limită de înscriere ca şi Supporting Member la WorldCon-ul din Australia, am realizat, nu numai că am citit aproape toate cărţile nominalizate, ci şi că acestea mi-au plăcut. Acest lucru combinat cu fascinaţia pe care o am de mic pentru premiul Hugo (de când am învăţat pe de rost lista câştigătorilor de pe ultimele pagini ale cărţii „Un caz de conştiinţă” de James Blish, apărută la editura Cristian prin 91, cred; o mai ţineţi minte?) m-a determinat cu 3 zile înainte de expirarea termenului să-mi iau inima în dinţi, să-mi plătesc taxa şi pentru prima şi, credeam eu, singura dată, să votez. Şi ce să vezi?! Câştigătorea pentru cel mai bun roman nu era doar o singură carte, ci erau două! Şi erau exact romanele pe care eu le-am pus pe locul 1 şi 2! Scriitorul bifat pe buletinul meu în dreptul locului 1 a câştigat premiul Hugo numai pentru că un cititor din România s-a hotărât în ultimul moment să voteze şi el. How cool was that?! Cum aş fi putut după chestia asta să nu mă înscriu şi în anul următor? Plus că taxa nu e aşa de fioroasă – 50$. Iar în aceşti bani intră mai multe buletine informative, programul oficial al WorldCon-ului şi, cel mai grozav, un pachet electronic cu toate cărţile, povestirile şi celelalte materiale nominalizate.

Cu siguranţă că premiul Hugo nu reflectă cele mai bune cărţi de SFF apărute în anul respectiv. Dar e o ocazie minunată pentru a discuta despre starea ficţiunii speculative, despre cele mai bune romane ale anului versus cele nominalizate şi de a promova cărţi poate mai puţin cunoscute. Asta voi încerca şi eu să fac mai jos prin enumerarea cărţilor pe care le-am nominalizat, dar şi a altora apărute în 2011. Să creez discuţii despre ceea ce iubim cu toţii, cartea SFF. Nu este o listă a celor mai bune sau mai proaste cărţi ale anului. Este doar o listă a cărţilor care mie mi-au plăcut, mai mult sau mai puţin. (link-urile sunt de la recenziile mele din Galieo Online sau CititorSF iar SF=science fiction, F=fantasy, D=debut, YA=Young Adult, C=colecţie de autor sau antologie)

NOMINALIZĂRILE MELE LA PREMIUL HUGO PENTRU CEL MAI BUN ROMAN

1. China Mieville – Embassytown (SF) - pentru mine cea mai bună carte a anului, o formidabilă creaţie literară şi un motiv de mândrie pentru literatura SF în general.
2. Greg Egan – The Clockwork Rocket (SF) - un univers complet nou locuit de extratereştrii fascinanţi, în care viteza luminii nu e constantă şi finită.
3. James E. Corey – Leviathan Wakes (SF) – un roman care nu are cum să nu placă nici unui iubitor al poveştilor clasice din SF (recenzie în curând).
4. Adam Roberts – By Light Alone (SF) - poate cea mai bună carte a lui Adam Roberts de până acum, un fascinant exerciţiu mental despre ceea ce ar însemna eradicarea foametei din lume.
5. Jo Walton – Among Others (F) – un fantasy povestit prin vocea jurnalului unei adolescente îndrăgostite de romanele science-fiction, cea mai nostalgică şi mai tandră carte a anului.

Read more…

Dacă e marţi atunci e o nouă recenzie în Galileo Online despre Nights of Villjamur, un epic fantasy cu un puternic parfum de New Weird.

S-a anunţat câştigătorul premiului Crawford pentru debut în fantasy – Genevieve Valentine cu Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti, o fascinantă poveste steampunk ce se petrece în lumea circului.

Celelalte excelente nominalizări au fost: Read more…

Astăzi mi-a apărut o nouă recenzie în Galileo Online despre cea mai frumoasă carte din 2011 – The Tiger’s Wife de Tea Obreht.

Nominalizările British Science Fiction Association pentru cel mai bun roman:

Cyber Circus by Kim Lakin-Smith (Newcon Press)

Embassytown by China Mieville (Macmillan) (recenzie în Galileo si CititorSF)

The Islanders by Christopher Priest (Gollancz) (recenzie în Galileo)

By Light Alone by Adam Roberts (Gollancz) (recenzie în Galileo)

Osama by Lavie Tidhar (PS Publishing)

Nu-mi vine să cred cât de bine arată lista de nominalizări; Read more…

Astăzi mi-a apărut o nouă recenzie în Galileo Online despre una dintre cele mai bune cărţi din 2011 – The Clockwork Rocket de Greg Egan.

O întreagă furtună a fost stârnită pe bloguri de recenzia extrem de negativă făcută cărţii Theft of Swords de Michael J. Sullivan şi apărută în Strange Horizons. Unii sunt de părere că ceea ce scrie Liz Burke e aproape o dovadă de ură la adresa cărţii şi a autorului. Alţii aplaudă recenzia şi spun că avem nevoie de mai multe recenzii negative. Eu unul, nu o sa înţeleg niciodată cum poate cineva să citească o carte pe care apoi să o calce în picioare. E, ori o dovadă de masochism să termini o carte care te chinuie în halul acesta, când sunt atâtea altele pe lumea asta, ori o dovadă de sadism să vrei să o citeşti pe toată numai pentru ca apoi să o poţi distruge într-o recenzie.

Deşi câteodată, când vreau să fiu convins să nu citesc o anumită carte, caut şi eu aceste recenzii extrem de negative. Read more…