Hoțul de Moarte – Miloș Dumbraci

milos-dumbraci-hotulIncep articolul prin a aduce multumiri scriitorului pentru amabilitatea maxima de care a dat dovada si mi-a oferit copia necesara pentru a-i putea citi volumul, in ideea de a-mi impartasi gandurile despre povestirile ce mi-au placut. Si alte impresii, fara vreo restrictie whatsoever. Intr-un fel m-a si convins, indirect, ca se merita sa mai scriu cate un articol despre cartile ce mi-au placut, si nu numai. Pentru cei care stramba din nas cand afla ca e o carte data cadou ii asigur ca si in strainatate se procedeaza la fel. Si cititorii nu au vreo opreliste sa nu-si descarce nervii pentru timpul pierdut, daca este cazul.

Din ce observ eu Milos Dumbraci pare un scriitor ce si-a stabilit foarte bine directia textelor sale. Sunt povesti usor de digerat, dar nu lipsite de inteligenta, cu miza si idei originale, rasturnari de situatii si actiuni surprinzatoare, pe directie clasica, cu intrigi si planuri bine construite, ce reusesc sa fie transmise cu usurinta, si aici sunt sigur, pe intelesul oricarui cititor.

Volumul cuprinde o varietate interesanta de povestiri ce combina sf-ul old school cu cyberpunk, fantasy clasic sau dark fantasy, plusand chiar cu niscaiva suspans si horror. Vedeti voi, este aproape imposibil, asta e si parerea autorului – din feedback-ul strans de la cititori, si e cam adevarat-, sa nu va placa (macar) o povestire din acest volum.

Preferatele mele sunt cele din zona dark fantasy, fantasy si horror. Nu ca ar fi rele celelalte, dar sunt de parere ca luate un pic iar sub lupa ar iesi o treaba si mai buna decat variantele actuale. Am dezvoltat un pic subiectul si pe Goodreads, totul in masura bunului simt.

De ceva hopuri m-am lovit la unele dialoguri si parca, la fel, in unele cazuri. am trait cu impresia ca exista prea multe explicatii. As fi tentat sa zic ca trebuie gasit un echilibru intre cantitatea detaliilor oferite si modul in care scriitorul trebuie sa le aduca la cunostinta cititorului. Cel putin eu, personal, nu am nevoie de toate datele, sau cat mai multe, ci ma pot multumi si cu indicii vagi, idei sugerate, sau chiar jumatati de masura. Uneori mesajul transmis, intamplarea urmarita poate sa fie ceva banal, dar depinde si modul in care este construita si pusa pe roate, incarcatura literara a textului, viziunea, bogatia tehnologica, etc. Toate pot aduce un plus unui text cu o  idee simpla la baza.

Nu degeaba se spune ca a scrie povestiri este mai greu decat scrisul de romane. Trebuie sa gasesti echilibrul exact intre ce doresti sa o transmiti si ce trebuie cu adevarat sa zici, pentru ca cititorul sa fie prins de ideea textului tau. Oricum nu e neaparat un hop de netrecut.

Interesante sunt si micile descrieri de la inceputul fiecarei povestiri in care se rezuma rapid subiectul povestirii. E ceva mai rar intalnit in volumele de genul asta.

Impresia mea este ca exista o evolutie in bine a scriitorului, chiar daca nu sunt ordonate in mod cronologic, sau cel putin, diferentele sesizabile dintre texte imi dau certitudinea ca talentul exista.

Mi-au placut foarte mult povestirile din seria cu Samanul (una dintre ele chiar are ceva elemente Lovecraftiene-  haha, in sfarsit! m-a uns la suflet, nu alta ) ZMB, una dintre cele doua cu zembii, dark fantasy-ul Pieile de Fier, o surpriza deosebita, cu vanatori de zei si …Imparati Atotputernici si… lumi unice, cu o mitologie proprie. O bijuterie de imaginatie si executie, fara indoiala. Daca am fi avut vreun premiu (anual) serios ( ok, e greu sa-l faci – doar nu suntem germani! ) povestirea asta l-ar fi meritat cu prisosinta.

Ma rog, jocuri de imaginatie. Si nu ar fi singura de calibrul asta din colectie.

pozejohn

Sa nu uit de Dincolo, Bezna, horror-ul a la Flavius Ardelean ( e un compliment! – Flavius Ardelean fiind, pentru mine, la momentul de fata, cel mai in forma autor de horror si insolit de la noi, membru recent in Horror Writers Association) sau Poveste Amara de Foc si Para, fantasy-ul  feng shui cu Dragoni,  poveste de citit dintr-o suflare de te unge direct la suflet. – am impresia ca a fost scrisa pentru antologia despre dragoni ce auzisem ca era in plan, pe undeva, candva…

Oricum ramai uimit ca toti cantau prohodul sf-ului romanesc, dar se mai produc asemenea texte. Cu substanta. Idei. Originalitate…Si creativitate. Ma repet cumva?!

Si toate astea din partea unui debutant!

Poate de asta are nevoie Sf-ul autohton. De o schimbare a mentalitatii. De un scriitor dispus sa-si comenteze volumul oriunde, cu oricine. Sa-si expuna gusturile literare. Sa te faca curios sa-i cumperi cartea. Traim in epoca Goodreads, unde citesti volumul in engleza si postezi impresiile si maine te poti trezi cu un comentariu de la autor sau poate cu un simplu like. Ce poate fi mai sublim pentru un cititor, decat atat? Vorbesc de o anumita deschidere spre cei ce-ti cumpara cartea, o anumita cultura de a te populariza si tu insuti printre cititori (si nu neaparat fani- ca impresiile pot fi si negative) ce le cam lipseste scriitorilor romani (nu doar de sf) cu shtate vechi. E o chestie generala, la nivel de societate, vezi ca la fel procedau si antrenorii echipei nationale, de pina acum. Secretomanie maxima. Cine ma critica, out din sala. Interzis! Si nu numai. E doar un exemplu, insa atat de raspindit la nivelul societatii romanesti.

Revenind.

Chiar daca am amintit doar de o parte din povestiri, nici restul nu sunt de lepadat. Am bifat ce mi-a placut mie, mai mult.

Per total mi se pare un volum de povestiri excelent si este cu atat mai surprinzator cu cat sunt cuprinse povestirile din anul de debut al scriitorului. Nu stiu in ce directie o va apuca cu romanele si seriile ce sunt in plan, insa din punct de vedere al cadrului si ideilor expuse in povestiri, potential exista. Ramane doar la latitudinea scriitorului  (si a redactorului, nu?! ca de cele mai multe ori se uita si de el- si aratam cu degetul doar spre scriitori – it`s a team effort baby!) daca va reusi, sau nu, sa confirme.

4 Comments

  1. Mulțumesc, Bogdan, pentru recenzie! Și pt laude și pt observațiile cu minus, de care fii sigur că voi ține cont… Mă bucur de efectul pozitiv asupra unui cititor atât de avizat, căci tu citești masiv în engleză și eu asta am ca scop: simultaneitatea cu ‘afară’, fără a fi copie. Dacă te-am convins că există speranță, e bine: o să mă străduiesc în continuare să-i prind din urmă:)

  2. Pingback: Recenzie Cititor SF « Miloș Dumbraci

  3. Pingback: Hoțul de Moarte -teasere, fragment și recenzii « Miloș Dumbraci

  4. Pingback: La mulţi ani, Miloş Dumbraci! – Millennium Newsblog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu