Gânduri de miercuri

BSFA 2015

La fel ca în anii trecuţi, BSFA sunt primii care anunţă nominalizările pentru 2015. Pe Europe at Midnight şi Luna: New Moon le-am citit şi se află printre primele 10 cele mai bune romane din 2015, Mother of Eden este continuarea excelentului Dark Eden, de Glorious Angels m-am lăsat după primele 50 de pagini în ciuda faptului că sunt fan Justina Robson şi că această carte părea chiar pe gustul meu, iar The House of Shattered Wings aparţine unui subgen care nu prea mă pasionează – urban fantasy (în plus sunt înconjurat de oameni care trăiesc în realităţi în care îngerii sunt reali, astfel că n-am o curiozitate deosebită de a citi şi ficţiune ce tratează acestă temă).

==========

Ebook sales falling for the first time, finds new report

Sper ca editorii noştri să nu folosească astfel de ştiri aiuritoare pentru a justifica darea la o parte a cărţilor electronice. Cifrele sunt de la marile edituri şi sunt departe de a reflecta piaţa de carte electronică, care a explodat efectiv dacă ne uităm la editurile indie şi la titlurile autopublicate. În plus, lumea a cumpărat în 2015 mai puţine titluri electronice de la marile edituri și pentru că şi-au umplut deja cititoarele electronice cu cărți pe care nu au apucat încă să le citească.

==========

Gamut Magazine: Neo-noir, speculative, literary fiction – un proiect foarte interesant care se află la stadiul de Kickstarter.

==========

“On May 13, gaming is going to hell.”

==========

Bryan Singer (X-Men, Usual Suspects, Superman Returns) a confirmat faptul că în curând va începe filmările la 20.000 de leghe sub mări. Mi-aş dori ca mult mai multe romane ale lui Jules Verne să primească adaptări cinematografice demne de secolul XXI.

==========

Romanul lui Richard Morgan – Carbon alterat (publicat în România la editura Tritonic) va fi adaptat pentru televiziune de către Netflix, proaspăt lansat și în România.

==========

În ciuda faptului că Netflix România are mult mai puţine filme şi seriale decât variantă americană (să-mi fac abonament la un VPN de State nu-mi convine pentru că folosesc Chromecast), eu m-am abonat la acest canal la o zi de la lansare şi sunt extrem de mulţumit până acum. Netflix se luptă să schimbe legislaţia şi să poate difuza online filme şi seriale indiferent daca drepturile de transmisie prin cablu sunt cumpărate de alte posturi (de ex, în ciuda faptului că House of Cards este realizat de Netflix, el nu se poate vizionat pe Netflix România pentru că drepturile sunt cumpărate de ProTv). Sper să reușească cât mai repede și în același timp, să intre şi Amazon Prime în România în viitorul apropiat pentru a putea renunţa în totalitate de televiziunea prin cablu (sporturile care mă interesează, adică schiul, ciclismul, înotul, tenisul, le văd fără probleme în direct sau înregistrat cu Eurosport Player).

==========

În sfârşit vom avea parte de un nou serial Star Trek, sub comanda lui Bryan Fuller (Star Trek: Deep Space Nine, Star: Trek Voyager, Heroes, Hannibal, Pushing Daisies)!

==========

Best of Alastair Reynolds la Subterranean Press.

Best-AReynolds-cvr-NEW-1

==========

Cuprinsul antologiei The Best Science Fiction and Fantasy of the Year: Vol 10, realizată de Jonathan Strahan (16 din cei 28 de autori sunt femei):

  1. “City of Ash”, Paolo Bacigalupi
  2. “The Heart’s Filthy Lesson”, Elizabeth Bear
  3. “The Machine Starts”, Greg Bear
  4. “The Winter Wraith”, Jeffrey Ford
  5. “Black Dog”, Neil Gaiman
  6. “Jamaica Ginger”, Nalo Hopkinson & Nisi Shawl
  7. “Drones”, Simon Ings
  8. “Emergence”, Gwyneth Jones
  9. “Dancy vs. the Pterosaur”, Caitlin R. Kiernan
  10. “Another Word for World”, Anne Leckie
  11. “The Game of Smash and Recovery”, Kelly Link
  12. “The Pauper Prince and the Eucalyptus Jinn”, Usman T. Mailk
  13. “Botanica Veneris: Thirteen Papercuts by Ida Countess Rathangan”, Ian McDonald
  14. “Little Sisters”, Vonda McIntyre
  15. “Calved”, Sam J. Miller
  16. “Ghosts of Home”, Sam J. Miller
  17. “The Deepwater Bride”, Tamsyn Muir
  18. “The Empress in Her Glory”, Robert Reed
  19. “A Murmuration”, Alastair Reynolds
  20. “Oral Argument”, Kim Stanley Robinson
  21. “Water of Versailles”, Kelly Robson
  22. “Capitalism in the 22nd Century”, Geoff Ryman
  23. “The Karen Joy Fowler Book Club”, Nike Sulway
  24. “The Lily and the Horn”, Catherynne Valente
  25. “Blood, Ash, Braids”, Genevieve Valentine
  26. “Kaiju maximus®: ‘So Various, So Beautiful, So New’”, Kai Ashante Wilson
  27. “Hungry Daughters of Starving Mothers”, Alyssa Wong

==========

Pe Claire North şi Robert Jackson Bennett îi consider cei mai buni autori de literatură speculativă aflaţi în jurul vârstei de 30 de ani. The Sudden Appearance of Hope, noul roman al scriitoarei britanice, a primit o minunată copertă, iar sumarul este şi el pe măsură.

SAOH-large-600x925THE SUDDEN APPEARANCE OF HOPE (UK|US|ANZ) is the extraordinary tale of a girl with a very unique problem . . .

You might have met Hope Arden before. In fact, you might have met her a hundred times.

But there’s no way that you’ll remember who she is. Because Hope’s unique problem . . . is that she’s the girl the world forgets.

It all started when she was sixteen years old. A slow declining, a kind of isolation, one piece at a time. Her father forgetting to drive her to school. Her mother setting the table for three, not four. A teacher forgeting to chase her missing homework. A friend looking straight through her and seeing a stranger.

No matter what Hope does – the words she says, the people she hurts, the crimes she commits – you will never remember who she is. That makes her life tricky. But it also makes her dangerous.

THE SUDDEN APPEARANCE OF HOPE (UK|US|ANZ) is the tale of a girl no one remembers, but her story will stay with you for ever.

==========

Coperta şi sumarul romanului Luna: Wolf Moon, continuarea excelentului Luna: New Moon.

luna-wolf-moon-fullA Dragon is dead.

Corta Helio, one of the five family corporations that rule the Moon, has fallen. Its riches are divided up among its many enemies, its survivors scattered. Eighteen months have passed .

The remaining Helio children, Lucasinho and Luna, are under the protection of the powerful Asamoahs, while Robson, still reeling from witnessing his parent’s violent deaths, is now a ward—virtually a hostage—of Mackenzie Metals. And the last appointed heir, Lucas, has vanished of the surface of the moon.

Only Lady Sun, dowager of Taiyang, suspects that Lucas Corta is not dead, and more to the point—that he is still a major player in the game. After all, Lucas always was the Schemer, and even in death, he would go to any lengths to take back everything and build a new Corta Helio, more powerful than before. But Corta Helio needs allies, and to find them, the fleeing son undertakes an audacious, impossible journey—to Earth.

In an unstable lunar environment, the shifting loyalties and political machinations of each family reach the zenith of their most fertile plots as outright war erupts.

==========

Pentru cine dorește să confecționeze o carte de la 0:

15 Comments

  1. ”(16 din cei 28 de autori sunt femei)”, adică 57%, deși în SUA cumpărătorii de SF sunt 55% bărbați (subliniez: nu doar cititorii, ci cumpărătorii). Nu intru în dezbatere de p.c. întrucât nu mi se pare că sexul are vreo legătură cu nivelul calitativ al scrierii (autorul meu preferat de SFF e Ursula K. Le Guin), dar dacă ne uităm în perspectivă mi se pare un semnal comercial discret negativ despre SF. Ce vreau să spun? În piața totală de carte din SUA, bărbații sunt foarte mult în urma femeilor (37% față de 63), deci suprareprezentarea feminină față de publicul SF actual sugerează dorința de trecere spre alte publicuri decât cel clasic al acestei categorii (repet, încă majoritar masculin). Ceea ce implică ideea că acesta nu mai este satisfăcător comercial, deci probabil vânzările de SF au scăzut (vorbesc de adulți, nu young adult care este evident în explozie de câțiva ani, datorită măritișului cu Hollywood).

    • Am 3 intrebari: de unde e procentul de 55%, din ce an si ce inseamna “science fiction”, doar SF sau se refera la intreaga literatura speculativa, adica include si fantasy, steampunk, romance, YA si alte subgenuri unde publicul este majoritar feminin?

      Vanzarile Harry Potter, The Hunger Games, Twilight erau fabuloase cu mult inainte de maritisul cu Hollywood-ul; industria cinematografica a profitat de pe urma succesului literaturii pentru tineret si nu a fost generatoarea acestui succes.

      Si mai este un aspect. Daca doar 45% dintre cumparatorii de SF sunt femei, in ciuda faptului ca aproape 2/3 dintre cititorii de carte sunt femei, atunci s-ar putea ca problema sa nu fie deloc la preferinte, ci la ceea ce doreste si asteapta societatea. Adica nu e feminin ca o femeie sa citeasca o carte cu un robot pe coperta, la fel cum nu e masculin ca un barbat sa citeasca o carte pe care sunt afisati doi oameni imbratisati. Eu nu cred ca preferintele literare au legatura cu sexul cititorului, iar reprezentarea egala este pana la urma o trecere spre normalitate (ajutata si de faptul ca de cand se citeste electronic, lumea nu-si mai da seama daca un barbat citeste Twilight, si o femeie Revelation Space). Si la fel cred ca daca sunt mai multi scriitori de hardSF si mai multe scriitoare de romance, de exemplu, este tot pentru ca societatea le impune intr-o mare masura aceste directii.

  2. “Si la fel cred ca daca sunt mai multi scriitori de hardSF si mai multe scriitoare de romance, de exemplu, este tot pentru ca societatea le impune intr-o mare masura aceste directii.”

    Mai in gluma mai in serios dar motivul principal pentru situatia de sus e ca (luat ca grup statistic) femeile sant mult mai practice decat barbatii (cel putin aici in the US) si normal ca o sa publice in domeniul unde sant banii seriosi (romance, YA) si nu unde sant bani “peanuts” (marunti?)

    Realitatea notata in primul comentariu este ca azi banii masivi sant facuti de autoare si cititorii vast majoritari sant femei (exceptii ca fabrica de publicat Patterson la o parte) si o simpla verificare la top 10 la premiile goodreads din 2015 unde femeile autoare sant in majoritate in toate categoriile de fictiune in afara de sf unde e 2-8 F-B si horror unde e 5-5, cu F-B fiind 8-2 fictiune, 7-3 mysteries, 10-0 historical fiction, 7-3 fantasy, 10-0 romance, 10-0 debut, 9-1 YA fictiune, 9-1 YA sff, 5-4-1 in middle grade fictiune, cu 1 considerandu-se de sex ambiguu, arata asta clar.

    • Vrei sa spui ca romance-ul, YA-ul erau de succes inainte ca femeile sa publice in aceste subgenuri? 🙂 Cele mai de succes 2 carti de anul trecut sunt scrise de femei, iar una dintre ele este mainstream si cealalta crime. Cred ca lucrurile sunt mult mai complexe decat “femeile sunt practice, deci publica in domeniul unde sunt banii seriosi”.

      Statistica si cifrele pot fi extrem de inselatoare. Ce reflecta romanele nominalizate la premiile Goodreads? Faptul ca femeiele scriu mai mult, faptul ca femeile citesc mai mult, faptul ca femeile folosesc mai mult retelele de socializare sau faptul ca femeile au tendinta sa voteze online mai mult decat barbatii? Eu nu as trage asa de repede concluzia ca premiile Goodreads reflecta faptul ca majoritatea celor care publica sunt femei.

  3. 1. @Tudor. ”among the respondents who read science fiction, fifty-seven percent are male.” zice in 2014 un articol de pe site-ul SFWA; revista SF Lightspeed zice că are 59% cititori bărbați http://www.lightspeedmagazine.com/ls_docs/lightspeed_advertising_demographics.pdf dar nu-mi dau seama ce an. Evident, și ei și eu ne referim la SF strict, căci în fantasy, YA, etc. bărbații nu-s nici măcar o minoritate semnificativă. Vina e a mea că nu am spus clar: mă refer doar la SF. Apoi, am zis la fel de clar că nu deschid dezbatere de p.c., dar din păcate așa ai perceput-o, îmi asum eșecul de comunicare; eu remarcam un trend de piață și-i căutam explicații comerciale, nu politice. Normalitatea este ca un text să fie judecat după valoarea sa, nu sexul autorului, și aici cred că suntem de acord indiferent dincotro venim ca idei.
    @ Liviu. ai punctat mult mai clar și matematic cam ce am vrut eu să zic, mulțumesc.

    • “Normalitatea este ca un text să fie judecat după valoarea sa, nu sexul autorului”

      Din pacate nu putem judeca un text doar dupa valoarea sa, pentru ca traim intr-o lume in care sexul autorului conteaza foarte mult in tot ceea ce inseamna geneza textului, editarea si publicarea lui ulterioara. Am exemplificat acest lucru aici:
      http://www.cititorsf.ro/2015/12/16/ganduri-de-miercuri-31/

      • și nu numai sexul, ci și naționalitatea, de ex. la fix același nivel literar, automat un autor român de SF are doar x% șanse să fie apreciat față de unul american, inclusiv de cititorii români, nu mai vorbesc de cei de afară, iar x tinde să fie de o cifră, nu 2. Sau notorietatea deja existentă: un text submediocru al cuiva consacrat are de n ori mai multe șanse să fie publicat/apreciat decât un text excelent al cuiva ”no name”. Și tot așa. Deci nu doar sexismul e o barieră în literatură, ci și ”imperialismul” și gerontificarea, vorbește cu orice autor tânăr român de SF și vei vedea că gradul de frustrare e uriaș, chiar dacă sunt majoritar ”white male, educated, medium to high income”. Inegalitățile de șanse sunt multiple și puternice, într-adevăr în SF mai mult decât în mainstream, și nu se reduc la sexismul (in)voluntar.

        • Si de toate acestea eu tin cont atunci cand judec un text; daca autorul de la debut sau nu, daca e strain sau roman si daca e femeie sau barbat, pentru ca toate sunt definitorii in devenirea cartii pe care o lecturez.

          Iar sexismul e prima problema care trebuie corectata pentru ca afecteaza jumatate din populatia planetei si este inclusa in toate celelalte inegalitati.

        • Daca am continua sa-i fetisizam pe americani am putea, poate, sa descoperim ca ei habar n-au ca exista (in genere) si alte limbi in afara de engleza. In SF sau in orice alt domeniu. Si nu vorbesc despre mediul academic. Ia priviti la premiile Oscar si-o sa remarcati cu usurinta la ce ma gandesc. Asa si cu chestia asta… De ce mi-ar pasa mie ce sex are autorul? Daca citesc Atwood sau Martin? Ma intereseaza, strict, cat de bine scrie. Altfel, incep sa caut si alte amanunte total neinteresante, dar despre care Tudor pare extrem de influentat – culoarea pielii, preferintele sexuale si culoarea ochilor. Numai ca, de fapt, cel mai important element al unei carti este reprezentat de valoarea lui si de calitatile scriitoricesti ale celui care-a scris-o… Daca cartea e proasta, si-n genere trebuie sa recunosc ca marea majoritate a ceea ce se publica este de calitate indoielnica, poate autorul sa fie femeie, lezbiana si de culoare, are prea putina importanta. Si, amanunt de culoare – credeti ca mie mi-a pasat ca Lois McMaster Bujold e femeie cand am facut o pasiune pentru Vorkosigan?

          • Ma gandesc ca si americanii erau acuzati ca-i fetisizau pe finlandezi si suedezi, atunci cand cerea la inceputul secolul XX votul universal pentru femei. Dar pana la urma ce nevoie avem de implicarea femeilor in procesul electoral daca votul doar al barbatilor asigura o clasa politica de valoare? Si daca doar valoarea unei opere de arta conteaza, iar scriitorii de sex masculin pot sa ne asigure destule lecturi de valoare, atunci am putea sa interzicem prin lege publicarea femeilor, nu? Ca n-ar avea nicio importanta, din moment ce valoarea conteaza, iar aceasta ne-o poate oferi fara probleme doar jumatate din populatia Pamantului.

        • “Inegalitățile de șanse sunt multiple și puternice, într-adevăr în SF mai mult decât în mainstream” – asta poate fi probată în vreun fel? de ce mai mult în Sf decît în maistream? în primul rînd, dacă ai o povestire mainstream… zi-mi și mie unde ai putea s-o publlici. pentruuna sf există cîteba reviste totuși. și cum poate fi probată afirmația cealaltă: un text submediocru al cuiva consacrat are de n ori mai multe șanse să fie publicat/apreciat decât un text excelent al cuiva ”no name”? în afară de faptul că noi sîntem geniali și toți ceilalți sînt cel puțin 2 clase sub noi… și atunci orice text nepublicat este dovada faptului că textul excelent n-a avut nici o șansă în fața unor mediocrități ale celor consacrați. presupun că textele alea execelente au apărut pînă la urmă, chiar nu cred că un text excelent e refuzat de toți cei 4-5-7 redactori-șefi de reviste. dacă vorbim însă de cărți, aici ar fi o discuție. că e vorba de mulți bani investiți și de probabilitatea recuperării lor. ai cumpăra orice scris de George Martin și ai fi reticent în a alege în loc o carte a uni debutant despre care nu știi mai nimic?

          • 1. Voiam să spun că SF-ul e strict dominat de titanii (cum zice Nemira) din SUA, deci în plan mondial un autor român este anihilat ca șanse. E mai rău decât în mainstream pt că acolo deschiderea e mai mare spre alte limbi, plus că există mult mai multe edituri, implicit șanse. Precizez că mă refer la cărți și la piața mondială, nu la România (am pornit dezbaterea de la o antologie americană).
            2. mă refer strict la cărți, toată discuția a fost pe cărți. De ex. ”Robocalipsa” e slabă tare, dacă era scrisă de-un român nu o publica nimeni; ”Moștenirea Heorot” e slabă, dar e scrisă de Niven, deci apare. ”Furtună pe Windhaven” e slabă rău, dar îl are pe Martin pe copertă. Nu mă refeream la scriitorii români consacrați, ci la cei americani (toată discuția a pornit de la situația din SUA). La povestiri mie nu mi-a fost vreodată respinsă vreuna de nimeni nici în primă fază, deci nu am vreo frustrare de geniu neînțeles. Și și dacă mi-ar fi tot nu aș avea, ci aș presupune că nu e destul de bună, încă sau niciodată. Și dacă mi-ar zice doi trei redactori că nu e bine, m-aș lăsa de scris și gata, nu-s genul de geniu neînțeles (după cum cei cu care am colaborat știu).
            3. Da, am cumpărat orice scris de Martin și am regretat în 2 cazuri (cel de sus și ”Lumea de gheață și foc”). Am pățit asta și cu mai multe cărți de King. Am cumpărat și debutanți SF no name, dacă no name era în altă limbă decât română, unde am luat doar de la Millenium și Nemira pentru că simțeam că pentru necunoașterea autorului garantează seriozitatea ”firmei”. Dacă nici editura nu-mi spune nimic, mai cercetez înainte să cumpăr. Deci sunt o parte a problemei, ceea ce recunosc. La ei mă refer cu imperialismul și gerontificarea, la mitizarea unor americani. Da, e adevărat că ei vând cert, dar eu personal aș cumpăra cu entuziam cărți SF scrise de francezi, chinezi sau ruși, ca să încep cu cei mijlocii, dar și de polonezi de ex. Poate sunt eu atipic drept potențial client.
            4. pt Tudor: nu sunt în schimb parte a problemei și la sexism, cumpăr cărți SF (și-n general) indiferent de genul autorului și le apreciez (sau nu) la fel de indiferent de asta.

  4. Statisticile sant clare pentru USA – mai bine sau mai rau (eu personal zic ca e bine dar altii disagree) dar femeile domina banii si numarul titluri in mai toate categoriile de fictiune (nu urmaresc f. atent non-fictiune dar ultimul $10 Million oferta de publicare de memorii care a facut recent valva aici a fost pentru M. Kelly moderatorarea lui Fox si “bete-noire” recenta a lui Trump), exceptand sf (si fantasy daca nu incluzi contemporary or paranormal si doar te uiti la secondary world); traind in lume de bloguri sff poate nu apare asa, dar lumea sff si a blogurilor ei e ff. mica comparind cu lumea literara (adult sf cred ca e cam 5% azi si adult fantasy mai mult depinzand daca incluzi paranormal).

    Studentii de la facultati sant majoritate femei si asta e adevarat de vreo 35 ani (ultima statistica am vazut pentru admiterile 2014 era cam 57-43) si cititorii moderati/avizi de fictiune sant femei cu o majoritate covarsitoare care l-a facut pe celebrul autor Uk I MacEwan (Atonement) sa declare acum cativa ani destul de in serios “When women stop reading, the novel will be dead.” – cand femeile nu o sa mai citeasca, romanul o sa moara…

    Acum sant de acord ca sf e inca masculin dar personal nu cred ca asta o sa dureze prea mult (ori sf moare, ori prinde mai mult la femei) dar restul fictiunii nu este de departe cel putin in US-UK (nu urmaresc foarte atent Franta sau Japonia din punctul asta de vedere desi anecdotal din cartile recente care mi-au placut de acolo multe au fost scrise de femei, iar din Italia Elena Ferrante e acum foarte la moda aici in the US)

    • Crezi ca publicul masculin a migrat spre filme si jocuri pe calculator, acolo unde sunt majoritatea banilor si unde marea majoritate a ceea ce se creeaza e facut de barbati pentru barbati? Pare ca femeilor li s-au cedat cartile, pentru ca oricum banii si interesul se miscau in alte parti.

  5. Normalitatea nu prea mai exista pe la noi pe aici… oamenii se schimba intr-un mod cam urat. PS: Tare articolul!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu
    Ioana V