Recenzii postdoctorale: 3 revelaţii

Liu Cixin – The Three-Body Problem (Three Body #1) (traducerea Ken Liu)

Tor Books, 2014, 400 pag

The Three-Body ProblemNiciodată nu am înţeles ce înseamnă specificul naţional al science-fiction-ului. Literatura science-fiction s-a născut în momentul în care omul a început să-şi pună întrebări în legătură cu ştiinţa şi tehnologia, şi cu felul în care acestea te fac să priveşti în viitor fie cu teamă, fie cu speranţă. Aceste întrebări au produs geneza acestei subgen literar şi operele lui Shelley, Wells sau Verne. Science-fiction-ul s-a născut şi s-a dezvoltat în Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii pentru că aceste ţări au fost în fruntea descoperirilor ştiinţifice şi ale dezvoltărilor tehnologice. Însă atât ştiinţa, cât şi tehnologia sunt aceleaşi pentru fiecare ţară de pe Pământ indiferent dacă vorbim de China, Brazilia sau Finlanda, astfel că fiecare scriitor de science-fiction, indiferent de locul de unde scrie, va avea ca şi influenţe pe Wells, Clarke sau Le Guin, şi va folosi aceleaşi ustensile pentru a crea ficţiune. Există un fel de specific naţional dar el se referă în primul rând la anumite teme şi la lumea pe care autorul o creează. Liu Cixin este un scriitor chinez, care scrie science-fiction adevărat, adică foarte bine ancorat în operele de limbă engleză ale secolul XX. Ceea ce este inedit însă, este faptul că această carte se petrece în China, prima parte în timpul Revoluţiei Culturale, când după ce tânărul astrofizician Ye Wenjie asistă la uciderea tatălui ei chiar în amfiteatrul universităţii, aceasta ajunge în mijlocul unor evenimente de care nu va depinde doar viaţa ei, ci şi viitorul omenirii, iar a doua în viitorul apropiat, şi îl are ca personaj central pe omul de ştiinţă Wang Miao, care la cererea unei forţe de poliţie multinaţionale, infiltrează un club ştiinţific şi ajunge să joace obsedat un joc în care aceeaşi civilizaţie este creată şi distrusă la infinit în timp ce jucătorii încearcă să rezolve o problemă aparent fără răspuns: cum ar putea fi prezisă mişcarea a trei corpuri cereşti ce orbitează unul în jurul celorlalte. The Three-Body Problem este un roman extraordinar despre contactul cu ceva cu adevărat străin şi despre cât de traumatizantă va fi o posibilă viitoare interacţiune cu non-umanul, această temă fiind prezentată prin prisma uneia dintre cele mai riguroase şi complexe folosiri ale ştiinţei şi fizicii cuantice pe care am întâlnit-o în ultimii ani. Şi dacă ar fi fost doar atât romanul tot ar fi fost unul foarte bun, dar faptul că se petrece în China ultimilor 50 de ani, un loc exotic şi străin chiar şi pentru noi români, face The Three-Body Problem să fie poate cea mai interesantă apariţie în universul literaturii science-fiction din ultimii ani. Abia aştept să citesc şi celelalte două volume, mai ales că am auzit că ultimul va fi o nebunie de hardSF-space-opera.

With the scope of Dune and the commercial action of Independence Day, Three-Body Problem is the first chance for English-speaking readers to experience this multiple-award-winning phenomenon from China’s most beloved science fiction author, Liu Cixin.

Set against the backdrop of China’s Cultural Revolution, a secret military project sends signals into space to establish contact with aliens. An alien civilization on the brink of destruction captures the signal and plans to invade Earth. Meanwhile, on Earth, different camps start forming, planning to either welcome the superior beings and help them take over a world seen as corrupt, or to fight against the invasion. The result is a science fiction masterpiece of enormous scope and vision.

Becky Chambers –  The Long Way to a Small, Angry Planet

CreateSpace Independent Publishing Platform, 2014, 518 pag

The Long Way to a Small, Angry PlanetCea mai plăcută surpriză din 2014, The Long Way to a Small, Angry Planet este prima carte realizată cu ajutorul kickstarter pe care am citit-o până acum şi în ea ne sunt povestite aventurile navei Wayfarer al cărui echipaj se ocupă de crearea găurilor de vierme făcând posibil astfel transportul în interiorul Comunităţii Galactice. Povestea este extrem de simplă şi firul narativ aproape inexistent: Wayfarer trebuie să ajungă dintr-o parte în alta a Galaxiei, punctul terminus fiind centrul Căii Lactee, locuit de o civilizaţie ostilă şi locul unde nava trebuie să construiască o gaură de vierme, pentru a lega această civilizaţie cu restul Comunităţii Galactice. Însă ceea ce străluceşte în acest roman sunt personajele, care de care mai exotice, mai extraterestre şi mai interesante, de la Kizzy, o ingineră excentrică şi până la Dr. Chef, un medic extraterestru cu 6 membre, pasionat de prepararea mâncării. Multe alte lucruri sunt destul de inedite pentru science-fiction în general şi space-opera în special şi mi-au plăcut mult: faptul că nava nu deţine nici un fel de arme, că combustibilul este obţinut din alge crescute de un specialist în alge la bordul navei, legăturile interspecii foarte interesante şi bine realizate, faptul că fiecare specie are istoria ei sau multitudinea de teme serioase pe care autoarea le abordează în spatele acestor culturi exotice. Însă, în ciuda faptului că acest roman este o explorare a lumii actuale, de la relaţiile ţărilor din Uniunea Europeană şi până la relaţiile dintre persoanele de acelaşi sex, înainte de toate el este o lectură extraordinar de plăcută şi unul dintre cele mai încântătoare romane science-fiction pe care le-am citit în ultimii ani.

Somewhere within our crowded sky, a crew of wormhole builders hops from planet to planet, on their way to the job of a lifetime. To the galaxy at large, humanity is a minor species, and one patched-up construction vessel is a mere speck on the starchart. This is an everyday sort of ship, just trying to get from here to there.

But all voyages leave their mark, and even the most ordinary of people have stories worth telling. A young Martian woman, hoping the vastness of space will put some distance between herself and the life she‘s left behind. An alien pilot, navigating life without her own kind. A pacifist captain, awaiting the return of a loved one at war.

Set against a backdrop of curious cultures and distant worlds, this episodic tale weaves together the adventures of nine eclectic characters, each on a journey of their own.

Jennifer Marie Brissett – Elysium

Aqueduct Press, 2014, 208 pag

Elysium

Elysium a fost cu siguranţă cea mai mare surpriză a acestui sfârşit de an. Sunt 200 de pagini atât de perfecte încât cu greu poţi să crezi că te afli în faţa unui roman de debut. Povestea este atât de interesantă încât este păcat să vorbesc prea multe despre ea astfel că voi spune doar că în Elysium un program de calculator care a supravieţuit, dar nu în integritate, ceea ce pare a fi o apocalipsă, încearcă să tot recreeze doi oameni şi povestea lor de dragoste atât înainte, cât şi în timpul şi imediat după această apocalipsă. Suna ciudat, dar realizarea este extraordinară, dar iar poveştile lui Adrianne/Adrian şi Antoine/Antoinette şi combinaţiile dintre ei în toate formele şi relaţiile posibile (de la relaţia între persoane de acelaşi sex şi până la cea dintre tată şi fiică) sunt teribil de emoţionante. Elysium vă va încânta cu o poveste cum nu aţi mai citit până acum, despre ființe umane și dragoste, despre inteligenţă artificială şi invazie extraterestră, despre apocalipsă și realități alternative. Este atât de grozav faptul că literatura speculativă poate încă spune lucruri minunate, noi şi interesante despre ceea ce ne face umani, despre legăturile noastre cu ceilalți, despre dragoste și tot ceea ce rezultă din ea, de la legăturile create între doi oameni şi până la creaţiile artistice, cum este şi această carte.

A computer program etched into the atmosphere has a story to tell, the story of two people, of a city lost to chaos, of survival and love. The program’s data, however, has been corrupted. As the novel’s characters struggle to survive apocalypse, they are sustained and challenged by the demands of love in a shattered world both haunted and dangerous.

4 Comments

  1. Pingback: Premiile Kitschie 2015: nominalizări | Galileo Online

  2. Pingback: Gânduri de miercuri » Cititor SF

  3. Pingback: Nominalizările la premiile Nebula 2014 » Cititor SF

  4. Pingback: Premiile Kitschie 2015: cîștigătorii | Galileo Online

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu