Despre Lagoon şi cărţile audio

Lagoon audioMi-a apărut ieri în Galileo recenzia ultimului roman al scriitoarei de origine nigeriană – Nnedi Okorafor. În articol vorbesc şi despre faptul „că am ascultat Lagoon sub formă de carte-audio, narată de doi actori africani minunaţi, care m-au făcut să trăiesc cu adevărat în Lagos, pe plajele lui, prin cartierele lui, în casele şi familiile care îi dau viaţă şi care m-au transformat (aşa cum au făcut şi extratereştrii) pentru câteva ore într-un lagosian”.

Lagoon este unul dintre cele mai bune exemple ale faptului că audierea unei cărţi este o experienţă literară la fel de grozavă ca şi lectura clasică. Şi, până la urmă, povestea spusă reprezintă de fapt clasicul şi lectura noul. Nimeni nu contestă calităţile unei lecturi, dar creierele noastre sunt un receptor perfect nu pentru literele scrise, ci pentru vocea unui narator, voce care timp de multe mii de ani a fost singura modalitate prin care omul a avut acces la poveşti. Încercaţi să fiţi deschişi tuturor căilor prin care puteţi absorbi poveşti pentru că senzaţiile şi trăirile pe care vi le vor produce cărţile audio sunt cum nu se poate de diferite de ceea ce simţi când lecturaţi clasic. Vă propun un exercițiu – încercaţi să audiaţi o carte pe care deja aţi citit-o şi veţi vedea că vi se vor deschide alte căi de percepere şi de înţelegere, iar unele adâncimi (mai ales în cărţile într-o altă limbă decât cea maternă) se vor releva abia după ascultarea cuvintelor spuse.

audiobooks2Şi ce poate fi mai fascinant decât să ascultăm o poveste spusă chiar de autorul ei ca: Beloved narată de Toni Morrison, A Elbereth Gilthoniel de J.R.R. Tolkien, Povestirile lui Harlan Ellison, Furie de Shalman Rushdie, Papagalul lui Flaubert de Julien Barnes, Vânătorul de Zmeie de Khaled Hosseini, An Appetite for Wonder de Richard Dawkins, Poveste pentru timpul prezent de Ruth Ozeki, Oceanul de la capătul aleii de Neil Gaiman, De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri de Neagu Djuvara sau Întâmplări cu şi fără Arpagic de Ana Blandiana.

Mai mult, există naratori atât de pricepuţi, încât scot la iveală mult mai multe ascunzişuri dintr-un text decât am putea noi, cititorii obişnuiţi, să obţinem chiar prin mai multe lecturi succesive. Câteva exemple ar fi: Shakespeare în interpretarea lui Ian McKellen, Poveste de Crăciun narată de Patrick Stewart, Povestirile lui Oscar Wilde în interpretarea lui Stephen Fry, Aventurile lui Sherlock Holmes povestite de Derek Jacobi, Lolita narată de Jeremy Irons, The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy de  Douglas Adams povestită de Stephen Fry, Moştenitoarea tărâmului pierdut de Kiran Desai narată de Meera Simhan, Dickens, The War of the Worlds, Dracula sau Frankenstein narate de Simon Vance, Copiii lui Hurin de J.R.R. Tolkien narată de Christopher Lee, I Am Legend în interpretarea lui Robertson Dean, seria Revelation Space narată de John Lee, Dune de Scott Brick & Company sau seria The Culture de Peter Kenny. Sau dacă vreţi cărţi în româneşte: Crai de curte veche narată de Andrei Pleşu, La ţigănci povestită de Victor Rebengiuc, Metamorfoza narată de Răzvan Vasilescu sau Căldură mare şi Două loturi povestite de Marin Moraru.

Audio-BooksŞi dacă tot am intrat puţin cu cărţile audio în neuroştiinţă, mai ţineţi minte cele două articole în care vorbeam despre faptul că lectura în limba maternă se face cu altă parte a creierului decât cea într-o limbă străină, că ceea ce înţelegem dintr-un text diferă în funcţie de limba în care-l citim şi, s-ar părea, că lectura în limba maternă oferă de fapt o mai mare apropiere de vorbele autorului decât dacă l-am fi citit în limba originală? A mai apărut un studiu interesant care demonstrează că şi deciziile pe care le luam pot fi influenţate de folosirea limbii materne sau a limbii străine. La fel se pare că se întâmplă şi cu lectura. Dacă citim într-o limbă străină (chiar dacă o ştim la perfecţie) folosim conexiuni neuronale mai noi, apelăm la alte raţionamente şi sentimente, decât dacă citim în limba maternă care se află conectată la legături neuronale mai vechi, formate în primii ani de viaţă.

Recomandarea mea ar fi să vă folosiţi cât mai mult din creier şi să lecturaţi în toate formele, fie ele cărţi în limba română, cărţi în limbi străine sau cărţi audio, pentru că ar fi chiar păcat să nu profităm de toate experienţele pe care ni le oferă cele 100 de miliarde de neuroni şi cele 1000 de trilioane de conexiuni neuronale pe care le deţinem fiecare.

6 Comments

  1. Eu am încercat de câteva ori să ascult fragmente de cărți audio, dar nu am avut niciodată răbdare de ele. Mă plictisesc după vreo 10 min. 🙂
    de obicei citesc mai repede în gând și cred că de asta nu mă pot adapta la ritmul mai încet din formatul audio. plus că dacă citesc pot să mai fac pauze să mă gândesc la ce-am citit sau să recitesc paragrafe, într-o carte audio e mult prea complicat să faci asta, trebuie să cauți mereu butonul de play.

    • Cartile audio se pot ascultat la viteze mai mari, fie ca le asculti pe playerul de la Audible, fie pe cel mai bun player de carti – Smart Audio Book Player. Eu de obicei le ascult la viteze de 1.2-1.5 ori mai mari decat originalul, fara ca vitezele mai mari sa faca cartea enervanta la ascultat.

      • De ce zici ca e mai bun Smart Audio Player ca Audible?

        • Audible este o aplicatie care isi face decent treaba, dar eu folosesc de cele mai multe ori SABP (chiar şi atunci când ascult carti cumparate de pe Audible, de multe ori le care le dau jos in ITunes apoi le ascult in SABP).

          SABP este dupa parerea mea bine peste Audible pentru ca:
          – organizeaza biblioteca mult mai intuitiv
          – arata in ecranul de play foarte clar atat cat s-a scurs din carte cat si din capitol
          – poate sari inainte sau inapoi cu 10s sau 1min
          – permite schimbarea vitezei vocii cu 0.1 intre 0.5-2.5
          – sare in urma cand reiei ascultarea dupa o pauza functie de cat de mare a fost pauza.

  2. ascult audiobooks de vreo 15 ani, sunt senzationale, mai ales ca iti permit sa “citesti” carti in timp ce faci altceva (tren, avion, masina, sala, bicicleta, etc).

    pentru cei care nu sunt confortabili cu torrentele, recomand calduros serviciul Audible al lui Amazon, unde te poti abona la un audiobook pe luna pentru 14.95USD pe luna (prima luna e gratuita, apoi urmatoarele doua sunt la jumatate de pret).

    btw, pe langa audiobookurile narate de autori (precum Neil Gaiman, care-si lectureaza toate cartile – by far cel mai bun mod posibil de a intra in universul lui Gaiman) mai exista si o categorie de full cast audiobook, un fel de dramatizare cu actori pentru fiecare rol si cu un povestitor pentru celelalte parti (este remarcabila productia BBC a seriei His Dark Materials a lui Phil Pullman, unde autorul are si rol de narator; de asemenea, dramatizarea cu full cast a cartii Jocul lui Ender – cu scenariu scris de O. S. Card – este un must pentru fanii seriei).

    in fine, pentru cei care vor sa experimenteze cu formatul dar care nu sunt inca siguri daca o sa fie pe gustul lor sau nu, mai exista si versiunea de audiobooks serializate sub forma de podcast de pe podiobooks.com, unde cartile sunt lansate (gratuit) pe bucati, in episoade saptamanale (de obicei in lectura autorului, cel mai titrat autor fiind Scott Sigler, care a ajuns best seller author in urma succesului imens al cartilor sale lansate serializat, in format podcast)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu