„Cu ce ne ajută participarea la Eurocon?”

Horia Nicola Ursu se întreabă într-un editorial din Galileo – „Cu ce ne ajută participarea la Eurocon?”

Eu spun că nu ne ajută cu nimic. Nici ca şi fandom, nici ca şi participanţi individuali la fenomenul SF românesc. Sigur, în 1994, la Eurocon-ul de la Timişoara, am aflat pentru prima dată cu uimire că există aşa ceva ca şi un fandom, că şi alţi oameni citesc science-fiction sau că discuţiile despre cărţile şi autorii preferaţi sunt atât de interesante. Însă în 2013, din fericire, nu mai ai nevoie de convenţii ca să simţi că aparţii unei comunităţi, Internetul oferindu-ne posibilitatea să aparţinem nu numai unei comunităţi de români iubitori de SF, ci chiar uneia mondiale.

Cred că, în aceşti ani, Euroconul nu foloseşte la nimic, însă participarea la sau mai ales organizarea unei Convenţii Europene de Science-Fiction, poate să fie expresia sănătăţii unui fandom. Iar efectele unui fandom sănătos, a cărei homeostazii funcţionează la parametrii optimi, se văd în cadrul unei convenţii ca şi Euroconul, dar mai ales sunt reflectate la nivelulul succesului pe care o literatură speculativă îl are în străinătate. Nu este întâmplător faptul că Eurocon-urile din ultimii ani din Finlanda, Croaţia, Polonia, Suedia sau Ucraina se pot corela direct cu succesul unor scriitori ca şi Hannu Rajaniemi, Sofia Samatar, Zoran Zivkovic, Andrzej Sapkowski, Karin Tidbek sau soţii Dyachenko. Ceea ce se întâmplă cu literatura speculativă în aceste ţări este interesant şi plin de vitalitate, şi acest lucru se vede atât în cadrul Euroconului, cât şi la nivelul succesului la publicul propriu, dar mai ales la cel străin.

Aşa că, nu, nu cred că Euroconul ajută la ceva, el nu cauzează neapărat ceva bun să se întâmple, însă reflectă, este consecinţa, unui fandom plin de viaţă şi de vitalitate. Şi doar atunci când vom reuşi o participare adevărată sau chiar să-l organizăm încă o dată,  ne vom putea aştepta ca literatura speculativă românească să fie citită la ea în ţară şi să fie băgată în seamă în străinătate.

One Comment

  1. eh, asta am zis si eu… pana nu se organizeaza la noi n-o sa ne simtim ok. chiar daca in momentul ala… va iesi la iveala si ce e mai nasol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu