SF-ul în secolul XXI: Final de sondaj

Statistici? Din nou!?

Voturi Facebook Voturi Goodreads Recenzii Goodreads Nota medie Goodreads Produsul lor
Citadela de Fier de Adrian Buzdugan

2

1

0

0.00

0

Îmblânzitorul Apelor de A.R. Deleanu

10

2

21

4.48

94

Skipper de Interzonă de Sebastian A. Corn

2

1

0

0.00

0

Hârtiile Masculului de Silviu Gherman

0

0

3

2.67

8

Amendamentul Dawson de Ciprian Mitoceanu

2

0

5

4.20

21

În Sângele Tatălui de Ciprian Mitoceanu

1

0

0

0.00

0

Anul Terminal de Florin Pîtea

82

4

10

4.30

43

Armata Moliilor de Liviu Radu

4

2

7

4.29

30

Vînzoleli Nocturne de Liviu Radu

1

0

4

3.25

13

Apocalipsa după Ceaușescu de Sergiu Someșan

1

0

3

4.00

12

Taxidermie de Narcisa Stoica

3

1

8

4.38

35

Dacic Parc de Bogdan Teodorescu

0

0

0

0.00

0

Contesa Aneke de Anna Vary

1

0

25

4.08

102

Rezultate interesante

A trecut o săptămână de când am lansat sondajele pe Facebook şi Goodreads despre romanul favorit de SFF scris de un autor român din 2012 şi cred că ne putem opri aici cu ele.

Vreau să spun de la început că aceste sondaje nu au fost făcute pentru a stabili un clasament al celor mai apreciate cărţi de SF din 2012, ci pentru a vedea daca nu se pot trage nişte concluzii interesante, atât de către noi, cititorii de SF cât şi, sper eu, de către alte părţi implicate în acest fenomen, în legătură cu relaţia dintre fani, cărţi şi reţele de socializare.

La sondajul de pe pagina noastră de Facebook au răspuns 108 oameni şi numărul de voturi arată aşa:

  • Citadela de Fier de Adrian Buzdugan       2
  • Îmblânzitorul Apelor de A.R. Deleanu     10
  • Skipper de Interzonă de Sebastian A. Corn           2
  • Hârtiile Masculului de Silviu Gherman     0
  • Amendamentul Dawson de Ciprian Mitoceanu  2
  • În Sângele Tatălui de Ciprian Mitoceanu                1
  • Anul Terminal de Florin Pîtea      82
  • Armata Moliilor de Liviu Radu     4
  • Vînzoleli Nocturne de Liviu Radu               1
  • Apocalipsa după Ceaușescu de Sergiu Someșan 1
  • Taxidermie de Narcisa Stoica      3
  • Dacic Parc de Bogdan Teodorescu            0
  • Contesa Aneke de Anna Vary     1

Ceva clar nu merge în lumea SFF românească

O să încep cu numărul celor care au votat – 108. Şi dacă considerăm că toţi cei care au votat au fost dintre cei care au dat like paginii CititorSF (ceea ce nu este cazul; în plus avem şi câţiva utilizatori care au votat mai multe cărţi), tot au fost doar 25% care au putut să dea un răspuns cu privire la cartea favorită. Din ceea ce am aflat de la ceilalţi, pur şi simplu nu au citi niciun roman dintre cele 13.

„N-am citit niciuna dintre cele nominalizate, așa ca nu pot vota.”

„Din păcate nu pot vota ca nu am citit nimic până acum.”

„…și eu sunt în aceeași situație.”

„Si eu mă abțin… nu numai ca n-am citit nici unul dintre romanele de pe lista, de câteva nici n-am auzit vreodată!”

Şi dacă aceste cărţi nu ajung pe noptierele nici măcar a celor foarte pasionaţi de SF (mă refer la cei care citesc Cititor SF), atunci nu ai cum să ajungi să te scurgi afară şi să fii citit de un public mult mai mare, public care de fapt asigură succesul material al unui scriitor de SF din străinătate.

Facebooks vs. Goodreads

Interesant este că atât raportul dintre cei care au dat like paginii de Facebook şi cei care s-au înscris în grupul Goodreads (407/42), cât şi raportul dintre cei care au votat pe Facebook şi pe Goodreads (108/11), este aproximativ acelaşi. Însă dacă mă gândesc să Facebook-ul are peste un miliard de utilizatori, iar Goodreads “doar” 16 milioane, eu sunt foarte mulţumit atât de numărul celor care s-au înscris în grupul Goodreads al CititorSF, cât şi de cel al celor care au votat. Şi sper să mai crească pentru că Goodreads oferă o mult mai bună experienţă cititorilor decât Facebook-ul.

„Die Fälscher”

În continuare vreau să vorbesc despre votul multiplu, care a declanşat proteste.

„…sondajul de pe FB unde votează fiecare cu cîte romane vrea. ceea ce e aiurea, pentru că unele romane iau puncte mai multe decît dacă ar lua în cazul în care votul s-ar da pentru un singur roman. ăla favorit. deci deja avem un clasament fals. de-asta trebuie un regulament de vot.”

De la bun început intenţia a fost să se voteze doar o singură carte, cartea favorită şi trebuie să recunosc că am crezut greşit că sondajul de pe Facebook permite doar un singur vot. Din această cauză nu am subliniat pe Facebook (doar în articol), faptul că trebuie să se voteze un singur roman. Însă unii votanţi au simţit nevoia să-şi dea votul mai multor cărţi şi acest lucru pe mine unul nu mă deranjează deloc. Faptul că au citit mai multe cărţi şi că doresc să sprijine aceste cărţi este un lucru lăudabil şi cred că ajută aceste romane mult mai mult decât un eventual loc în clasament.

„…așa am gândit si eu. Ca mai important decât sa avem un câștigător, e sa atragem atenția asupra unor cărţi care merită încercate”.

Potenţa sondajelor de pe Facebook

Aş vrea să vă mai dau câteva date tehnice cu privire la aceste sondaje. Facebook-ul a retras sondajele de pe paginile utilizatorilor individuali şi le-a lăsat doar pentru Grupuri sau Pagini, cum este cea pentru CititorSF. Sondajele utilizatorilor permiteau anumite restricţii, dar din păcate sondajele de pe Pagini dau posibilitatea oricui să voteze, inclusiv a celor care nu au dat like Paginii. Ar fi fost bine să se poată restricţiona accesul la cei care au dat like Paginii CititorSF dar sondajul nu permite nici un fel configurare (sunt curios câţi dintre voi aţi fi dispuşi să vă instalaţi în viitor pe Facebook o aplicaţie specială pentru sondaje?). Mai mult, a trebuit să bifez opţiunea care permite adăugarea de către oricine a altor cărţi, pentru că s-au putut introduce iniţial doar 10 romane, iar pe restul le-am adăugat ulterior. Mult  mai corect a fost sondajul Goodreads, care nu permite decât celor înscrişi în Grupul CititorSF să voteze. În acest sens au fost date ca şi exemplu premiile Galileo:

„…unde votează doar cei care s-au abonat la revistă (plus redactorii-șefi de la revistele F&SF – cel puțin li se solicită votul), asta înseamnă că există o adresă de mail unică, o identitate precisă.”

Însă cred că există totuşi un motiv destul de clar pentru care în străinătate revistele de ficţiune organizează doar concursuri interne, unde participă numai lucrările de ficţiune publicate în revista respectivă, iar premii gen Galileo sunt organizate de reviste gen Locus.

Un scriitor popular

În privinţa rezultatelor, după cum se vede Anul Terminal se detaşează clar de restul cărţilor. Asta pentru că Florin Pîtea a făcut reclamă sondajului pe pagina proprie de Facebook şi a îndemna lumea să-şi exprime părerile (însă fără să amintească de Anul Terminal). Şi lumea a votat şi a arătat încă o dată că Florin Pîtea este extrem de iubit şi apreciat, ca şi om, scriitor şi dascăl. Şi în plus este foarte activ pe Facebook, de departe cel mai prezent pe Facebook dintre toţi scriitori nominalizaţi. Încă o dovadă a ceea ce înseamnă o prezenţă online activă pentru un scriitor şi bravo lui Florin Pîtea pentru că a reuşit să se adapteze atât de bine vremurilor. Vă daţi seama câte voturi ar fi avut dacă chiar ar fi îndemnat lumea să voteze Anul Terminal, cum se întâmplă la premiile Hugo. Şi cât de uşor îi este unui scriitor de SF cu prezenţă online serioasă să-şi îndemn fanii să-i nominalizeze lucrările, chiar în condiţiile achitării unei taxe. Anul Terminal are şi cele mai multe voturi pe Goodreads, dar faptul că doar unul dintre votaţi are cartea trecută printre cele citite, mă face să mă întreb dacă ceilalţi au citit cartea sau doar îl iubesc mult pe Florin Pîtea. Din păcate Facebook-ul nu ne oferă această posibilitate de verificare, dar şi dacă nu toţi care au votat Anul Terminal au şi citit cartea, rămâne faptul că Florin Pîtea este un scriitor extrem de popular.

Două cărţi interesante

Îmblânzitorul Apelor este cea mai echilibrată carte, clasându-se pe locul al doilea atât pe Facebook cât şi pe Goodreads, ceea ce mă intrigă şi mă face să vreau să o citesc neapărat. Mai mult, cartea lui A.R. Deleanu, are un excelent coeficient Goodreads (produsul dintre numărul notelor şi nota medie), coeficient care ne arată că Îmblânzitorul Apelor, nu numai că a fost citită de multă lume, dar aceştia au şi apreciat-o.

Un coeficient Goodreads mai mare decât cel al Îmblânzitorului Apelor, îl are doar Contesa Aneke. Faptul că romanul Annei Vary a avut doar un singur vot pe Facebook şi nici unul pe Goodreads, dar are cel  mai mare coeficient Goodreads, arată foarte clar că nu este o carte citită în fandom, dar este o carte populară în afara lui. La fel se întâmplă în toată lumea cu cărţile de acest gen, la care fanul “greu” strâmbă din nas, dar care sunt extrem de bine vândute.

Spune-mi că exişti pe Goodreads ca să-ţi spun cine eşti

Restul cărţilor au puţine voturi pe Facebook, iar pe Goodreads au mai obținut voturi Taxidermie, Armata moliilor, Skipper de Interzonă şi Citadela de Fier. Primele două un coeficient Goodreads destul de bun, ceea ce e încurajator, sunt cărţi destul de populare şi apreciate, numai că au nevoie de o mai mare vizibilitate. Din păcate, pe multe dintre celelalte cărţi eu le-am introdus în Goodreads cu ocazia sondajului şi nu am niciun fel de notă. Păcat, pentru că acest lucru dovedeşte fie nepăsare, fie rămânere în urma tehnologiei. Nu poţi pretinde să te mai citească lumea în secolul XXI când tu nu ai prezenţă consistentă pe reţele de socializare, iar cărţile tale nu există pe Goodreads (dar despre asta vom mai vorbi zilele următoare).

Câteva concluzii şi un „va urma”

Este clar că în acest moment Facebook-ul nu este locul ideal pentru efectuarea unor astfel de sondaje. Ben Ami are o propunere interesantă despre cum s-ar putea juriza nişte premii relevante de SFF, însă cred că în timp Goodreads va putea să realizeze multe dintre ideile anunţate acolo, pentru că pe această reţea de socializare se întâlnesc tocmai oamenii care chiar citesc cărţile.

Sondajul de pe Facebook oferă o privire asupra unora dintre caracteristicile fandomului românesc şi datorită acestui fapt, voi continua cu sondajele încă multe sâmbete de acum în colo, şi sper ca ele să ne reliefeze multe dintre preferinţele, nevoile şi dorinţele consumatorului român de science-fiction. Vor fi sondaje şi pe grupul nostru Goodreads, numai că acestea vor fi mai centrate pe cărţi, decât cele de pe Facebook. Pentru mine acest site a ajuns de neînlocuit în organizarea lecturilor mele şi a deciziilor pe care le iau cu privire la ce cărţi doresc să cumpăr şi să citesc. Dacă sunteţi pasionaţi de literatură, încercaţi Goodreads şi vă veţi găsi o familie de prieteni cu aceleaşi preferinţe ca şi voi, prieteni cu care puteţi discuta sau care vă pot recomanda cărţi. Şi dacă vă faceţi cont de Goodreads şi sunteţi pasionaţi de science-fiction, vă invităm să aderaţi şi la Grupul CititorSF. Vă aşteptăm cu drag.

Şi în final mulţumim atât celor care au votat, cât şi celor ar fi vrut să voteze, şi vă aşteptăm la următoarele sondaje.

31 Comments

  1. Foarte interesant. O să iau și eu cartea lui AR Deleanu. Din Contesa Aneke am citit puțin, dar e pentru adolescenți, sau așa ceva. Deci, n-am calificările.

  2. Mnezeule mare ce de c*** e sistemul Goodreads 🙁

  3. fara sa fiu rautacios eu mai remarc si altele din sondajul asta. atat pe facebook, cat si pe goodreads. si, ca sa fiu cumsecade, o sa zic doar ca-s departe de orice idee obiectiva (si asta fara sa citesc toate romanele). d-aia zic de criterii si standarde (nu acceptate, cat anuntate din vreme in locuri publice, on-line, desigur).
    iar criteriile si standardele respective trebuie sa respecte cateva idei de baza prin care acest areal sa creasca (dimensional, vanzari, adica!), intre care as remarca unul singur: fortarea cresterii plajei de cititori (sigur mai sunt, si va las pe voi sa le gasiti). e aiurea sa formulezi criterii care sa ingusteze arealul, dar si sa dai premii in sectiuni SF.. pe carti H. la o cometa nu admiri neaparat nucleul, nu? te uiti la toata poza.

  4. Vă mulţumesc pentru iniţiativă şi pentru apreciere. Am anunţat şi la Ţesătorul apariţia articolului dumneavoastră. http://tesatorul.blogspot.ro/2013/04/o-veste-imbucuratoare.html.

  5. interesante concluziile.

    probabil si faptul ca sunt si multe carti traduse a facut sa fie asa de putine voturi.

    si normal ca cititorul cumpara ce stie ca a avut succes la public.

    si poate fiindca au inceput sa mai apara si colectii noi, nici cititorii nu mai fac fata si cumpara sa citeasca mai cind au timp. ca nu oricine are timp sa parcurga 3 ,4 carti pe saptamana.

    si poate e si o problema la mentalitatea cititorului roman de sf, ca tot vorbim mereu doar de scriitori.

    nu e prea receptiv la scrierile autorilor autohtoni. 😀

    iar interesant este ca Sebastian A Corn- prima mea optiune pt lectura daca as fi avut ocazia-, nu prea a bifat voturi si Liviu Radu cu doua volume, deci nici el nu e prea popular.

    da, trebuie sa fii activ pe mai multe retele ca sa poti face fata. publicitatea e sufletul vanzarii.

    • Cititorul trebuie atras, trebuie facut receptiv. Daca nu ajunge nimeni sa citeasca cartile, toti cei implicati ar trebui sa se lase de meserie.

    • S-a discutat despre asta si la Final Frontier; intr-adevar unele concluzii sunt confirmate de sondajele prezentate aici; pe scurt: un autor cu prezență publică vinde mai mult decât dacă n-ar avea prezență publică. Tirajele în general mici, sub 1000 de ex. nu permit o evaluare statistică – pot fi cumparători la o ediție toți cititorii site-ului sau chiar niciunul. La astfel de tiraje nu prea contează câte cărți ai scos…
      Publicul dictează și citește ce îi place sau ce este la modă sau ce își permite să cumpere. Sunt mulți factori care intervin în decizia de achiziție iar satisfacția împărtășită de prieteni e un motiv puternic. Deci putem avea surpriza unui outsider care scrie plăcut, la modă, fără pretenții sofisticate de “SF” și totuși umflă potul, fără apel la rețele sociale.
      Ars amatoria, cine stă să asculte ce vrea cititorul, are de câștigat.

  6. Ideea de a citi romane intregi ale unor scriitori pe care nu i-am “testat” nu ma incanta. Prefer proza scurta cand vine vorba de experiemente de genul asta – adica, de exemplu, am cumparat toate antologiile de la Millennium, dar nu si romanele pe care le-au scos. Cu cateva exceptii, proza scurta a scriitorile din lista de mai sus nu m-a impresionat, asa ca sansele sa le citesc romanele sunt foarte scazute. Dupa cum bine remarca si Bogdan acum cateva zile, scriitorii romani concureaza, in lista mea de lecturi, cu intregul Amazon… si Amazon castiga.

  7. Sau pe modelul lui Chiang poate nu toti scriitori romani sunt buni sa si scrie romane. Insa sunt aproape de genial la proza scurta. 😀

    De ce nu i-ar urma exemplul scriitorului de mai sus si ar ramane doar la ea?

    zic si eu.

  8. La fel ca la Hugo-uri, cred ca puterea de mobilizare a autorilor (si implicit, rolul retelelor de socializare si prezenta online) si-a spus cuvintul. Cei mai vizibili iau premiile. Mai e un factor care conteaza, zic eu: e destul de devreme in 2013, iar unele carti (Taxidermia, Vinzolelile, A doua venire, Armata moliilor etc.) au iesit abia in noiembrie 2012 la sfirsit, inca n-au apucat sa aiba parte de suficient word-of-mouth… Mda, greu de gasit o solutie obiectiva pentru a obtine o ierarhie. Fie cai zice premiu, sondaj, clasament sau cum o fi.

  9. Pingback: Un sondaj cu premii Hugo | Galileo Online

  10. Băi, mi se pare ceva aiurea, ori la sondajele voastre, ori în altă parte. Cititorii par dezinteresați de cărțile oamenilor ăstora (un lucru descurajator la maxim pentru mine, ca scriitor) în timp ce în fandom se scrie despre ei de la bine în sus.

    Băi, sunt incredibil de puține reacții la cărțile astea. De ce dracu nu sunt interesați cititorii de ele? Deci jur, literatura sf românească e ceva unic. Aia din vest, de nișă, e alungată de critica literară deoarece e comercială. Asta de la noi e și nebăgată în seamă de critică, și necomercială. Ce motivație poți să ai ca scriitor, în condițiile astea? Sunt curios.

    • Eu am nevoie de niste lamuriri intai, ca sa pot comenta. Prin fandom intelegi Galileo, Nautilus, SRSFF si asa mai departe? Dupa ce reactii te uiti? Goodreads and recenzii pe bloguri non-fandom sau voturi in sondajul lui Tudor sau altceva?

      Asa, la modul general, daca nu ne referim la copiile dupa Twilight sau Harry Potter, mie nu mi se pare ca literatura anglo-americana e mai comerciala ca a noastra.

      • Intrebare suplimentara, asta doar pt curiozitatea mea: Cititor SF face parte din fandom sau nu?

        • Mă refer la revistele online, site-uri mai puțin. În general, locuri unde publică oameni implicați în creație de sf&f. Dar și site-ul vostru intru destul de des. Da, îl consider o parte din fandom. Toți suntem o parte din fandom, după părerea mea.

          Re – comercialitatea sf-ului vestic – Nu cred că e chiar cum zici tu, că doar tipurile alea de fsf sunt comerciale. Că autorii nu se îmbogățesc cu toții, e altceva. Dar sunt mulți A-listed în fsf, de la Scalzi la Gerrold, cred că sunt sute. Adică autori care fac profit pentru editurile lor. Orice autor care primește avans și pentru a doua carte, înseamnă că a făcut bani cu prima. Și dacă nu făcea bani cu primele, nu mai publica pe a treia deloc. Pe bune, e nasol în vest dacă te pune aghiuță și semnezi contract, iei avans 2000 de dolari, și după aia cartea ta nu se vinde suficient ca să recupereze editura avansu. Treci pe lista neagră, nu mai pupi avans, și găsești publisher pentru alt roman foarte greu. Iar fără avans, câștigul tău din carte va fi un multiplu generos al lui zero. Așa că mai toți scriitorii vestici pe care-i vezi pe rafturi sunt un filon sănătos al comerțului. Fac bani, și de aia dunt acolo. Bun, asta e ce am înțeles eu din ce am citit despre publicistica și editurile americane, poate mă înșel, și-mi cer scuze pentru tonul arogant pe care eu nu-l conștientizez, dar sunt asigurat de nevastă-mea că-l folosesc constant.

          • Parerea mea e ca oamenii aia implicati in SF se citesc ei intre ei. Din obligatie, din prietenie, din plictiseala, din placere… nu stiu. Eu, pentru ca nu ma prea simt parte a fandomului, citesc doar din placere (desi am destul de des mustrari de constiinta ca n-am citit cartile oamenilor cu care ies la bere). In orice caz, e un cerc destul de inchis in care sunt atat de laudate cartile astea. E diferenta intre o carte pe care o lauda fandomul romanesc, 5-10-15 oameni, si una pe care o lauda 500-1000-1500 de oameni din fandomul american. 15 oameni s-ar putea sa se insele (sau sa fie prieteni cu autorul), 1500 nu prea. Dupa care evident urmeaza filtrarea, pentru ca nici daca imi recomanda 1500 de oameni o serie space opera tot n-o s-o citesc 😛

            Cat priveste comercialul, eu ma gandeam la alt sens, ala negativ. Asa cum prezinti tu problema – da, ai dreptate, mai avem mult pana acolo. Banuiesc ca scriitorii romani scriu pentru ca le face placere… ca altfel, bani deloc, glorie putina… chiar nu pot sa-mi dau cu parerea, aspiratiile mele creative s-au oprit la blog 😀

            • Cred că ce vream să zic e că mi se pare ciudat că scriitorii și editorii de la noi care scriu despre fenomen sunt atât de diferiți în recomandările lor de interesele cititorilor. Pentru că aici e vorba chiar de o literatură “populară,” adică eu mă aștept ca vârfurile ei să fie chiar scriitori populari! Dar nu sunt. Deci e o fractură undeva, ceva e complet aiurea.

              Pe vremuri au existat și la noi scriitori de genre populari. Radu Tudoran, Leonida Neamțu.

      • @Jen

        Afara si un autor cu vanzari slabute ca si Adam Roberts, se vinde mult mai bine decat majoritatea scriitorilor de mainstream din Marea Britanie. SFF-ul este invidiat pentru vanzari de 95% din mainstream.

    • @Radu

      Dintre cei peste 300 de oameni care au vazut post-ul cu sondajul de azi nu au raspuns nici 10. Si tocmai am vrut sa fie ceva mai general, la care sa poata raspunde si cei care nu au citit nimic. Descurajator 🙁

  11. Poate parea o disculpare, am vazut linkul, dar nu l-am distribuit. Nu mi s-a parut corect fata de ceilalti autori care ori nu-l vazusera, ori chiar nu au cont pe Facebook. (Si cu pagina asta de Facebook e o intreaga poveste, in octombrie mi s-a spus, „Nu esti pe FB, nu existi!”. Am actionat in consecinta – desi am in continuare mari dubii in privinta acestui rationament, precum si a materializarii lui. Acum aflu ca trebuie sa exist si pe Goodreads… Multumiri, deloc ironice, pentru faptul c-ati avut bunavointa sa urcati „Citadela de fier” pe acest site, platforma, ce-o fi, n-are decat sa dovedeasca ca poate garanta o lectura placuta, dac-o tin curelele…).

    De curand am atins intr-un articol problema autopromovarii, pe care o consider o sabie cu doua taisuri. Ma gandesc adeseori cum s-ar incadra intr-o deontologie profesionala si care-i sunt limitele. Pana una – alta, e clar, eu fac parte din randul conservatorilor: daca o carte este buna, se va ridica si singura. Nu e musai s-o vezi tu urcand, s-o impingi tu sus, spre un loc care s-ar putea sa nu i se cuvina. Tu trebuie doar s-o scrii.

    Felicitari pentru initiativa! (Si iarasi nu sunt deloc ironic. Trebuie sa ai tupeu sa faci un „sondaj” in conditiile in care toate topurile s-au dovedit a fi discutabile, blamabile, inflamabile etc. din cauza orgoliilor artistice, ori a intereselor financiare puse in joc.)

    Cred ca o caut cu lumanarea… Incetez aici comentariul. O seara placuta va doresc tuturor!

    • Nu stiu daca o cauti cu lumanarea sau nu, dar eu sunt, in linii mari, de acord cu tine. Si mie mi s-ar parea incorect fata de restul sa castig doar pentru ca ei nu si-au putut trimite fanii… pentru mine personal o “victorie” de genul asta n-ar insemna nimic. De acord si cu promovarea excesiva – e o linie foarte subtire intre adecvat si enervant, si multi trec peste linia aia.

      Pe de alta parte, chiar nu cred ca o carte, cat o fi ea de buna, se va ridica singura. Nu inseamna ca FB si Goodreads sunt singurele metode de promovare din lume, dar fara promovare nu va afla nimeni despre capodopera cu pricina.

      • Grozav ar fi ca o carte foarte buna sa se intalneasca cu un redactor foarte bun la o editura de extrema vizibilitate, sa aiba distributie atat nationala, cat si internationala, sa aiba parte de promovare profesionala, de la reclame atractive pana la turnee de prezentare. In ultimii ani nu am cunostinta sa se fi intamplat asa ceva la noi. Adica mereu a lipsit cel putin un element din ecuatia castigatoare.
        Dar sa lasam reveriile, minimul pe care trebuie sa si-l doreasca un autor, dupa parerea mea, este larga distributie a cartii sale. Acest lucru mi se pare esential in lipsa celorlalti factori.
        Apoi, o mostra, doua, noua poate posta si el pe net…

    • Multumim pentru felicitari 🙂

      Si eu sunt de acord. De asta nu a fost niciun castigator. Insa Jen are dreptate. Fara prezenta online serioasa nu se mai poate, iar autopromovarea a exista intotdeauna doar ca pe alte medii. Pana si Martin scrie constant pe blog, ca sa nu mai vorbim de Scalzi sau Mira Grant. Scriu un articol pe aceasta tema de 2 saptamani si in fiecare zi mai creste putin. A devenit monstruos de mare 🙂

      • clar e ca nimeni care nu citeste cele 15-20 de carti romanesti n-ar trebui sa jurizeze. asta mie imi pare clar!

  12. De fapt uitasem, Amendamentul lui Dawson il citisem 😀

    si am mai citit unul din lista de mai sus. Intre timp.

  13. eu zic ca am votat deja 😀

  14. Pingback: Scriitori, editori, cititori şi maimuţe » Cititor SF

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu