Steampunk

Steampunk-ul este un sub-gen al SF-ului / istoriei alternative / fictiunii speculative care s-a evidentiat in anii ’80. In principal, literatura steampunk trateaza ere sau lumi unde puterea aburului este inca folosita pe scara larga – de obicei secolul 19, epoca victoriana britanica – incluzind importante elemente SF sau Fantasy. Scrierile steampunk prezinta deseori tehnologii anacronice sau inovatii viitoare asa cum ar fi fost anticipate de oamenii epocii victoriene; cu alte cuvinte, SF din perpectiva victoriana, inclusiv aspecte legate de moda, cultura, arthitectura, tehnologii, etc. Tehnologia steampunk poate include masini fictionale, sau tehnologii reale, dar dezvoltate mult mai devreme, intr-o istorie alternativa.

Scrierile steampunk includ istorii alternative ce exploreaza “calea ce nu a fost urmata” pentru tehnologii precum dirijabilele, computerele analogice ori mecanice.

Steampunk-ul este deseori asociat cu cyberpunk-ul, cele doua genuri influentindu-se reciproc. In afara de nivelul tehnologiei si baza acesteia, marea diferenta este ca steampunk-ul tinde sa fie mai putin distopic decit cyberpunkul.

In timp ce mare parte a scrierilor steampunk se refera la o perioada istorica, lucrarile mai recente sint adesea plasate in lumi fantasy cu putine relatii fata de orice epoca. Steampunk-ul “istoric” tinde sa prezinte locuri si/sau persoane reale intr-o istorie alternativa cu tehnologii diferite. Din anii ’90, steampunk-ul s-a dezvoltat dincolo de lucrari plasate in epoci istorice usor de recunoscut, incluzind lucrari plasate in lumi complet imaginare unde tehnologiile bazate pe puterea aburului sau arcurilor sint prevalente.Steampunk-ul “fantasy” (precum Perdido Street Station sau seria Jackelian a lui Stephen Hunt) pe de alta parte, prezinta lumi complet imaginare, deseori populate de creaturi fantastice co-existind cu tehnologii anacronice ori specifice epocii victoriene.

Intre steampunk-ul “istoric” si cel “fantasy” exista o alta varietate ce se petrece intr-un viitor ipotetic unde tehnologiile si estetica tip steampunk sint dominante.

Dupa parerea mea, in antologia Steampunk: A doua revolutie avem cam din fiecare fel, si fiecare povestire are elemente steampunk (in cantitati mai mari sau mai mici).

Sursa: aici.

 

24 Comments

  1. Daca ăsta s-a vrut un raspuns la afirmații de genul “unele povestiri nu prea sînt steampunk” poate era bine să fii puțin mai concret, mergînd chiar pînă la exemplificări. De pildă în povestirile (lui) x, y, z avem steampunk istoric, în v, w avem steampunk fantasy… Că așa, e frumos ce zici tu, dar mi-e teamă că lumea tot nelămurită va rămîne.
    Băi, e greu cu chestiile astea de import. Dacă v-ați fi limitat la sefeul ăla cu nave și roboți inventat de români… alta ar fi fost situația.

  2. Am terminat de citit Steampunk – A doua revolutie; cel mai mult mi-a placut Plimbarea de dimineata a domnisoarei Vu a Ioanei Visan. Povestirea lui Michael Haulica a avut ceva al ei, mi-ar placea sa citesc candva romanul, dar sa fie mai steampunk. Cand am inceput sa citesc povestirea lui Oliviu Craznic – Ultima clepsidra – am crezut ca asta este povestirea; din pacate n-a fost, cam prea ermetica pentru gusturile mele – probabil mult mai multe pagini ar schimba lucrul asta, “setup-ul” este interesant si cred ca are potential.

  3. ..si concluzia: mi-as fi dorit ca antologia sa vina cu un steampunk mai “in your face”, dar a fost o lectura placuta, luata ca intreg. Sper ca a treia revolutie sa repare si neajunsul asta, inceputul a fost facut. 🙂

  4. In general, definitia este corecta. Singurul punct in care opiniile noastre difera este cel legat de incadrarea lui Mieville in cadrul acestui curent. Am fost tentat, la un moment dat, sa cred si eu acelasi lucru ca si Aspoiu, dar persoane mai avizate mi-au demonstrat ca Mieville (dupa cum se defineste singur) este autor de weird fiction. Ca atare, fantasy ce se incadreaza in steampunk trebuie sa respecte, totusi, o oarecare doza de credibilitate tehnica. La urma urmei, tehnologia victoriana se caracteriza nu numai prin folosirea aburului, ci si printr-o meticulozitate mecanica deosebita. Oricum, diferentele de opinie in ceea ce priveste definirea steampunkului nu afecteaza opinia buna despre antologie.

  5. Pînă la urmă sîntem lipiți de perioada victoriană? O poveste despre Heron și motorul lui cu aburi n-ar mai fi steampunk? Fantasy-ul încadrat în steampunk ar trebui să respecte credibilitatea tehnică, dar steampunkul încadrat în fantasy? Știu că pare că ne învîrtim în jurul cozii, dar eu cred că ar trebui să ne ferim să definim steampunkul foarte rigid. Mai zicea cineva că musai să aibă ca personaje personalități ale epocii victoriene (fie ele și Al.I. Cuza). O fi? N-o fi? Și dacă în povestea steampunk (care respectă decorurile și recuzita) este vorba doar despre Gică sau John? Mai este ea steampunk?

  6. Wyndup Girl a lui Bacigalupi este considerata Steampunk desi se petrece in viitor, in Tailanda. Nici o treaba cu epoca victoriana sau vreo calitate victoriana a societatii. In urma epuizarii tuturor celorlalte resurse de combustibil, singura forma inca accesibila este cea a tehnologiei cu abur. Dincolo de asta, cutting edge genetics si bioinginerie. Nu prea vezi asa ceva in epoca victoriana.

    Perdido a lui Mieville ESTE New Weird, dar asta inseamna printre altele si ca este un CROSS GENRE. Dintre genurile pe care le incruciseaza, unul este Steampunk.

    In ultimii ani, Steampunkul a inceput sa iasa din matca si sa-si largeasca aria. Este folosit in special prin incrucisare cu alte subgenuri sau genuri pentru a crea hibrizi. IN cazul in care elementele si ideile Steampunk sint predominante, putem spune ca si povestea este steampunk. Cum este in cazul lui Bacigalupi, unde societatea si stilul de viata se bazeaza doar pe tehnologie cu aburi si pe simpla mecanica, iar nu pe un model de societate victorian.

    Multa lume se uita doar dupa decorul victorian sau personaje stil victoriene si daca nu le gaseste crede ca nu are steampunk. Ori acea epoca a fost folosita initial doar pentru faptul ca istoric atunci s-a inventat motorul cu aburi. Nici un alt motiv. Daca poti crea o premiza valida in care sa muti motorul cu aburi intr-o alta epoca, este la fel de steampunk ca si o poveste victoriana.

  7. Nu am cautat justificari pentru texte, departe de mine un astfel de gind – din aceasta cauza lipsesc exemplificarile. In plus de asta, lectura este un proces atit de subiectiv incit clasificarile astea minutioase nu au nici un rost.
    Ce am vrut sa spun e ca, acolo unde s-a spus ca unele texte nu prea sint steampunk, am impresia ca s-a pornit de la definitie prea restrinsa. Personal, cred ca granitele dintre genuri (si mai ales sub-genuri) sint tot mai difuze. Cred ca o carte New Weird poate fi in acelasi timp si steampunk, la fel cum o carte SF poate fi si Horror – depinde de cititor ce “vede” in ea si ce elemente au lasat cea mai puternica impresie asupra cititorului. Si mai cred ca o carte in care zece texte sint scrise dupa reteta, in aceeasi perioada, cu aceleasi tehnologii etc, risca sa devina plictisitoare, spre deosebire de ce avem in volumul de fata.
    Legat de steampunk “in your face”… sa nu uitam ca sintem la prima abordare. Prea multa recuzita steampunk pusa in text in mod ostentativ, de dragul recuzitei poate lucra impotriva celorlalte elemente ce formeaza un text bun. In sfirsit, “a treia revolutie” trebuie sa stea la dospit o vreme.

  8. Aspoiu, atunci trebuia sa fii tu mai clar. Daca definitiile te nemultumeau, ai avut ocazia ca editor de antologie sa dai tu o definitie a ta si sa prezinti textele respective ca argumente.

    Pana la urma, problema asta se pune gresit, nu e vorba de povestiri care sunt sau nu sunt steampunk, ci despre parerea lui Adrian Craciun despre steampunk, cu care suntem sau nu de acord.

  9. @rreugen
    Lectura proces subiectiv = definitii relative. I’m not going there.
    Iar daca textele nu erau “destul de” steampunk pentru mine, nu apareau in carte.
    Nu stiu de ce am impresia ca ne ‘incalzim’ intr-o discutie asupra unui aspect fuzzy, fata de care subiectivismul este imposibil de evitat, si minor pina la urma.
    Asa cum am spus si la radio, tema steampunk a fost o intimplare, iar obiectivul a fost sa oferim o lectura placuta (nu importuri, impuneri, revolutii sau alte chestii programatice).

  10. Costi are dreptate, primeaza nivelul tehnic (respectiv motoare cu aburi), nu epoca victoriana. Insa nu cred ca e cazul sa aceptam o racheta cosmica actionata de un motor cu aburi (pentru ca asa ceva nu poate functiona). Oricum, a fost un experiment interesant. La urma urmei, oricine are dreptul sa fie carcotas, daca intentia e buna. Si mai bine o critica bine intentionata, decat laude lipsite de competenta. Daca obiectivul a fost o lectura placuta, a fost indeplinit cu succes – si asta conteaza. Restul…

  11. @liviu radu
    Restul… e “abureala”? 😀

  12. Adrian, e o discutie care se poarta sub imperiul parerilor subiective. Te sperie sau te supara? Lasa-te de meseriile care au legatura cu creatia/arta.

    Tu esti acum intr-o pozitie speciala, deoarece e cartea ta, e copilul tau, si trebuie sa suporti straini care vin la tine si-ti spun ca ai un copil care nu e suficient de destept, e molau, se balbaie, e urat, si probabil si gay.

    Cine nu e artist, crede ca exagerez cu aceasta comparatie… De aia nu intelege lumea cat de grele sunt meseriile acestea. Si sigur ca Liviu Radu are dreptate cand spune ca fiecare are dreptul sa carcoteasca atat timp cat intentia este buna, asta e ideea. Numai ca foarte putini au o intentie artistica, putini au ca interes progresul artistic. In general se discuta sub imperiul a “ia sa zic eu ceva de bine” sau “ia sa zic ceva de rau,” dar o mana sau un ghiont de ajutor mai rar apar in discursurile online.

    E chiar asa o problema cat abur e si cat nu e… o fi. Pentru mine o problema mai grava si care merita discutata deoarece vorbeste despre piata autohtona, este ca in ultimele mele doua calatorii la Bucuresti m-am plimbat prin toate librariile de le-am vazut (Dalles, Carturesti, Humanitas, tarabe din Universitate pana in Herastrau, etc) si cartea ta nu era expusa nicaieri. In Piatra-Neamt nici nu poate fi vorba sa o gasesc. Cum ar trebui sa cred ca e cartea asta orice fel de “eveniment” daca nu e tratata ca atare? Sau e un eveniment intim… Ma rog, asta nu e treaba ta, Adrian, dar sa stii ca e ca si cum ti-ai fi pregatit copilul de olimpiada si nu l-a trimis scoala la concurs… Ma insel eu si se gaseste cartea in librarii?

  13. @aspoiu

    “proces subiectiv = definitii relative. I’m not going there.”

    Nu, nu, o iei pe cai gresite… Repet, daca te bagi in treaba cu “creatia,” atunci amice, you ARE going there. In procesul subiectiv care incepe cu un creator si se termina cu un evaluator, si care se numeste arta…

  14. Chestia cu librariile o bagasem in articolul pe care il scriam, de aia am si intarziat sa-l scriu, am mai ajuns o data in Buc si am luat-o iar prin librarii. Pe de alta parte ma gandesc ca le-oi fi ratat eu, daca a trimis editura numai un exemplar-doua si nu erau chiar cand am fost eu? Sa vezi ce mi-a iau peste bot ca nu m-am uitat cum trebuie, poate scot aia din articol 😛

  15. @rreugen
    Treaba cu librariile merita atentie, dar cred ca Horia e mai in masura sa spune ce si cum – e biznisul lui. Din cite stiu eu, cartea e in citeva librarii, inclusiv Humanitas.
    Legat de creatie, in cazul asta creatorii sint autorii. Mie imi place sa cred ca am jucat un rol de catalizator in constructia asta.. Iar despre caile alese, prefer sa fac propriile greseli decit greselile altora. 😀

  16. Ok, nice to know – e ca un mic interviu, dar o sa elaborez despre lucrurile astea in articol. Si o sa mai trec maine prin Humanitas in Piatra o data… sa intreb poate au avut-o 🙂

  17. @rreugen- intra pe blogul lui Horia si ai un link acolo la un interviu in care spune si despre distributie, daca nu fa o comanda pe urmatoarea adresa http://www.millenniumpress.ro/comenzi.html
    Daca esti rabdator vino atunci pe 25-29 mai la Bookfest si sigur o vei gasi la standul Millennium Books unde te voi astepta sa te intilnesc in carne si oase. Ce oferta alegi? 🙂

  18. @rreugen: De regula, dureaza cam trei-patru saptamini din momentul aparitiei unei carti pina in momentul in care ea ajunge in toate librariile in care o distribuim. Care tarabisti iau cartea… e greu de spus. Cartea a ajuns mai intii in reteaua Librarium (Timisoara, Cluj, Iasi), apoi in librariile independente cu care lucram. La Humanitas am trimis deja, probabil va ajunge si in Piatra (desi tu ai luat-o deja, ai fost printre primii). Chiar asa, sa-mi spui daca ne gasesti cartile acolo! Recunosc, la capitolul distributie in librarii stam destul de slab… Insa cartea e de gasit in librariile online, ceea ce e cel mai important.

  19. Nu sunt expert, dar eu nu pot disocia stilul steampunk de victorianism. Daca nu se desprinde un feeling de Anglia XIX, sau macar ceva p-acolo, mie nu imi pare steampunk.
    Wikipedia: Works of steampunk often feature anachronistic technology or futuristic innovations as Victorians may have envisioned them; in other words, based on a Victorian perspective on fashion, culture, architectural style, art, etc.

    Nota bene: Antologia, tare buna. Chiar daca nu a mers strict pe steampunkul stiut de mine, decat la cateva povestiri. N-am obiectii, doar ma bagam si eu in vorba cu o opinie.

  20. @voicunike:
    Multumesc, eu am deja cartea, am comandat-o online; am si citit-o, de altfel.

    @Bear

    Da, in privinta celor de la Humanitas o sa vad azi-maine, ei chiar daca nu au cartea in librarie dar au parteneriat cu editura sunt foarte amabili si aduc cartea in o zi doua. Mi-ar fi placut sa fie expusa, stii, si sa vad afise cu ea cum au alte carti (mai ales ca are coperta spectaculoasa). Dar daca se gaseste in librarii e bine 🙂

  21. in legatura cu librariile, la Librarium in Cluj eu am vazut antologia expusa pe raftul de catre strada. erau 3-4 volume, ocupau un raft intreg:) si strada Eroilor, unde e libraria e una din cele mai circulate din oras.

  22. @Robert
    Din acelasi loc am luat si eu ‘definitia’. E drept, traducerea e destul de aproximativa, facuta la miezul noptii si fara ‘revizie’. Nu uita ca vorbim de steampunk romanesc, adica cu mai putina aroma englezeasca si fara Victoria. 😀

    @Ioan
    Bun asa. 🙂

    @rreugen
    Sincer, nu le-am numarat… undeva intre 20 si 25, cred…

  23. Pingback: Romanian anthology Steampunk: The Second Revolution reviewed « The World SF Blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu