The Painted Man – Peter V. Brett

The Painted Man sau, cum a fost el intitulat in State, The Warded Man, reprezinta romanul de debut al scriitorului Peter V. Brett. Ideea din spatele romanului nu este una inovatoare, insa scriitura se detaseaza net de alte debuturi recente. Lumea medievala a lui Brett nu are nimic deosebit in timpul zilei fata de modelul tipic de fantasy intalnit in majoritatea cartilor de profil. Lucrurile se schimba radical odata cu lasarea intunericului, cand demoni infometati incep sa bantuie suprafata pamantului. Si tinand cont ca omenirea este organizata intr-un fel de orase-state, aflate la departare de cateva zile unul de altul, va puteti da seama foarte usor ca situatia este destul de complexa.

Cea mai eficienta aparare, si cam singura care nu s-a pierdut in negura vremilor, o reprezinta gravarea unor incantatii (wards) in jurul locatiei fiecaruia, in urma carora se activeaza o bariera invizibila si, de cele mai multe ori, de netrecut de catre bestiile  noptii. Nu e invincibila totusi, pentru ca demonii o incearca cu stoicism  in speranta ca vor gasi o bresa pe unde sa poata patrunda in interior. Si ca lucrurile sa devina si mai interesante, demonii nu sunt toti la fel, ci au abilitati si infatisari diferite: unii scuipa foc, altii zboara, altii se gasesc doar in zona desertului sau a lacurilor, pe scurt un adevarat izvor de informatii si bucurii pentru cititor. De fapt denumirea pe care am folosit-o pentru a descrie aceste creaturi nu este tocmai cea corecta, autorul botezandu-i mai inspirat, corelings, dupa locul de unde apar la lasarea intunericului din maruntaiele pamanului, locul numit The Core.

Romanul urmareste destinul a 3 personaje, Arlen, un baiat dintr-un satuc izolat, dornic sa devina Mesager, Leesha, o tanara timida cu reale aptitudini de tamaduitoare si Rojer, atras de, dar si cu inclinatie spre arta divertismentului. Mesagerii sunt cei ce se ocupa cu livrarea corespondentei intre orase, asigurand astfel transmiterea stirilor si a informatiilor de orice fel. Ei nu circula singuri ci insotiti de un Jongleur, un membru al Ghildei de divertisment, special antrenat in destinderea si ridicarea moralului populatiei locale.

De departe mi-a placut cel mai mult povestea lui Arlen, ce viseaza cu infrigurare sa lupte si sa starpeasca orice picior de coreling de pe fata planetei. Din pacate pentru el, increderea in oameni se dovedeste un dezavantaj si il tradeaza la un moment dat, insa doar pentru a renaste apoi mai puternic si mai hotarat ca niciodata. Avand in vedere ca figura lui Arlen ocupa si cel mai mult spatiu al romanului, cred ca celelalte doua puteau fi trecute usor cu vederea. Cu toate astea, la final, intregesc si ele lumea lui Brett si il ajuta in a descrie cu lux de amanunte si particularitatile celorlalte doua Ghilde si in a oferi cititorului o mai buna si mai bogata perspectiva asupra societatii construite. Trebuie sa recunosc ca este intr-adevar genul de personaj complex pentru care nu-ti ajunge un singur volum in care sa-i prezinti evolutia, existand resurse nenumarate de dezvoltare ulterioara. Spun asta pentru ca aceasta prima parte se concentreaza asupra copilariei si uceniciei lui Arlen, plus ceva situatii cu aroma de teaser despre ce se va putea intampla in volumele viitoare.

Peter V. Brett nu a venit cu o reteta noua sau cu lucruri nemaintalnite, dar prin introducerea realista a  personajelor in peisaj,  prin fiorii strecurati  in inima cititorului la fiecare atac al corelings-ilor, sau creionarea cu succes a unui univers credibil in care personajele se desfasoara natural a obtinut un roman solid si bine pus la punct, pe gustul  cititorului de fantasy obisnuit. Mai pe scurt, lucrurile elementare le face bine si cum trebuie, aspect mai rar intalnit la un debutant.  Si, tinand cont ca romanul l-am citit in maxim 3 zile – mai mult a durat sa scriu despre el –  si sunt curios si in privinta celui de-al doilea volum din serie, va las pe voi sa trageti concluziile de rigoare.

Overall, with superb characterization, suspenseful action and accomplished writing, “The Painted Man” is a very assured debut that will make its way onto many Best of 2008 lists. Highly, highly recommended…

Fantasy Book Critic

4 Comments

  1. pe mine unul m-ai convins..insa am o intrebare..fantasy sau SF gen Dying Earth?..am citit pe undeva ca ar fi o serie ce se petrece de fapt intr-un viitor post apocaliptic ca si Book of the New Sun sau Psalms of Isaak

  2. mmm…hard to tell 😀 totusi eu zic ca e fantasy 100%

    exista un moment in istorie in care omenirea ajunsa intr-un varf al tehnologiei si condusa de un Deliverer a respins invazia demonilor si i-a batut de i-au uscat…dar acum la mii de ani distanta cunostintele s-au pierdut si au mai ramas doar franturi de magie si ruinele vechilor asezari. dar autorul nu a descris orase in ruina…ci dimpotriva..acestea s-au inchis devenind orase stat pseudosubordonate unei puteri mai vaste, dar asupra careia nu se insista… cand zic ruine ma refer la vechi conace, case de nobili, etc…

    tin sa-i multumesc lui jewel ca m-a convins (fara sa vrea 🙂 ) sa abordez cartea 😉

  3. @kyo
    Ba asta am încercat tot timpul, să te conving că e mişto, da m-am prefăcut în mod diabolic că nu vreau să te conving, că începuseşi să faci mofturi dinainte să pui mâna pe ea. Muahahahaha!

    @ masterofdoom
    Deocamdată – după primele două romane – fantasy, dar există într-adevăr premisele s-o vireze către sci-fantasy sau cum se cheamă ce a scris Wolfe, dacă omenirea va redescoperi vechile tehnologii. Dacă autorul va urma sau nu acest curs încă nu pot să spun, adică nu mi se pare clar.

  4. Pingback: Peter V. Brett – The Desert Spear » Cititor SF

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu