Swords & dark magic – Jonathan Strahan & Lou Anders

SwordsDarkMagic_FrontCoverAntologia de fata, inchinata marelui Robert E. Howard (cel mai de seama si totodata si  initiatorului de necontestat al curentului de fata), Fritz Leiber si Michael Moorcock (scriitor ce a reiventat si slefuit genul cu personajul sau albinos) debuteaza cu un cuvant inainte din partea autorilor sai in care acestia traseaza si diseca istoria curentului Swords & sorcery. Curent ce se concentreaza mai ales asupra bataliilor si demonilor personali, asupra luptelor duse in camere secrete din temple misterioase, pe alei laturalnice din orase exotice sau in adancurile temnitelor si grotelor de nepatruns. Personajele deseori au o tinuta morala indoielnica, si nu in putine cazuri eroismul lipseste cu dezavarsire, acestia neincercand altceva decat sa-si salveze propria piele din vreo capcana in care au cazut chiar din vina si neglijenta lor.

Printre altele interesant este ca abia in 1961, intr-o scrisoare, Michael Moorcock a venit cu ideea botezarii curentului in epic fantasy, ironia sortii fiind ca pina la urma denumirea a fost acordata operei si directia pe care scria Tolkien si totodata celalalt revers al monedei fantasy. Ca sa va faceti o idee printre scriitorii noului val de Swords & sorcery, pentru ca in ultimii ani s-a observat o crestere semnificativa a acestora,  ar putea fi amintiti urmatorii, unii prezenti si in volumul de fata:  Steven Erikson, Joe Abercrombie, Scott Lynch, Tom Lyod, David Anthony Durham, Brian Ruckley, James Enge, Brent Weeks sau Patrick Rothfuss. Deci stati linistiti ca fanii genului au ce citi.

Goats of Glory Steven Erikson

De Erikson pina acum doar am incercat sa incep Gardens of the moons, dar debutul romanului mi s-a parut cam greoi si eu nu prea am mai avut rabdare asa ca am lasat-o repede din mina. Probabil o meteahna generala a autorului sau o slabiciune (cine stie?!), pentru ca nici povestirea de fata nu are parte de o deschidere prea abordabila. Insa intamplarea prin care trec o mina de soldati ce fug din calea unui  personaj de temut explica isteria legata de cartile autorului. Acestia se vad nevoiti a innopta intr-un conac ruinat unde vor avea placerea de a se confrunta cu niscaiva creaturi tenebroase. Actiune si singe cat cuprinde.

Tides Elba: A Tale of the Black CompanyGlen Cook

Alt scriitor apreciat de lume, dar cu un text fara sare si piper. Chiar ma asteptam la ceva mai de soi si nu la o povestire unde pe “n” pagini avem impresiile vajnicilor luptatori ai companiei legate de un joc de carti. Pina sa porneasca actiunea esti mai plictisit ca niciodata si mai ca-ti vine sa-ti iei campii nu altceva.

BloodsportGene Wolfe

O povestire marca Gene Wolfe strabatuta de aceleasi constructii contradictorii si invaluite in semnificatii cu dublu sens specifice autorului. O vreme m-am descurcat, dar totul pina la un punct cind am clacat si am votat pentru pas.

The Singing SpearJames Enge

Pina acum am mai citit o povestire de Enge si mi-a placut. Nici de aceasta data nu a dat gres.  Un creator de gadget-uri magice, Morlock the Maker pe numele sau adevarat Morlock Ambrose,  se vede nevoit sa intervina atunci cind o creatie de-a sa este folosita in scopuri malefice. Doar ca adevarul din spatele intamplarii este mult mai elaborat decat pare la prima vedere. Cred ca pina la urma o sa incerc sa dau si de romanul sau de debut,  Blood of Ambrose (Pyr, 2009)  unde Morlock the Maker fura de asemenea prim-planul.

A Wizard of WiscezanC.J. Cherryh

Doar un singur cuvant. Not.

A Rich Full Week K. J. Parker

De K. J. Parker si Folding Knife am cam auzit eu, dar nu am avut placerea pentru ca din ce am tras  concluzia romanul nu se afla in raza mea de interes. Si tot nu mi-am schimbat parerea dupa finalizarea textului, desi povestirea de fata e una cu adevarat speciala. Cum poti omori o creatura deja moarta? Oare preoti special antrenati pentru “jocuri” ale mintii si pentru alte incercari extreme ar trece de o asemenea incercare? Desi finalul m-a confuzionat un pic ramane unul din textele memorabile ale antologiei.

A Suitable Present for a Sorcerous PuppetGarth Nix

Nope. Nicio scinteie. Chiar nimic.

Red Pearls: An Elric StoryMichael Moorcock

Nici cu Elric nu m-am mai intalnit pina acum asa ca am asteptat cu sufletul la gura sa-mi fac o prima impresie. Povestirea nu e nici prea prea si nici foarte foarte.  As spune ca a fost chiar sub ce ma asteptam de la Moorcock care mi s-a parut ca in unele momente bate campii.  Adica nu sunt un fan al semireveriilor si imaginilor din trecut amestecate cu cele din prezent fara a se trasa o linie clara de demarcatie intre timpuri,  ca in rest nu as avea de ce sa ma plang. Intors in locuri demult uitate Elric trebuie sa se decida daca merita sa acorde ajutorului unei femei mai speciale, mai ales prin prisma arborelui genealogic, din trecutul sau are altceva mai bun de facut . Voi ce ziceti?

The Deification of Dal BamoreTim Lebbon

O alta povestire care mi-a placut foarte mult. Privita dintr-un anumit unghi mi-a adus aminte mai ales de lumea intunecata din Soparla din Ooze a lui Jay Lake, text din antologia publicata si la Millennium Press, New Weird. Actiunea este plasata in  Echo City, orasul despre care autorul va vorbi mai pe larg in viitorul roman Echo City Falls si in care magia neagra se imbina armonios cu suspansul si necunoscutul. Povestirea are parte de actiune cat cuprinde, de personaje surpriza si un final neasteptat. Din pacate pina in vara lui 2011, momentul in care se preconizeaza ca va aparea romanul, mai e timp de trecut. Dal Bamore este considerat un eretic pentru ca a descoperit cum sa  se foloseasca de vraji si incantatii magice interzise de lege, sfidand astfel clericii orasului. Si cum pacatele de acest gen (considerate capitale) se platesc scump,  avem privilegiul de-al insoti in drumul  sau (plin de pericole- mai ales pentru “escorta sa”-) spre locul crucificarii sale. Magnifique monsieurs!

Dark Times at the Midnight MarketRobert Silverberg

De universul Majipoor a lui Silverberg nu am auzit pina acum si sincer nici nu am fost dat pe spate de povestirea de fata plasata pe planeta cu pricina. Desi in trecut comertul cu potiuni si obiecte magice era la cautare, acum rar mai trece cate un musteriul pragul unui asemenea magazin. Se pare ca norocul le suride unor comercianti din acest cartier cand sunt angajati pentru a pregati o potiune prin care o domnita de vita nobila sa se indragosteasca neconditionat de fiul unui marchiz. O povestire citibila.

The Undefiled Greg Keyes

Nu, deloc. N-am inteles nimic din prima pagina asa ca nu mi-am batut capu`in continuare.

Hew the Tint MasterMichael Shea

Cum veni asa se du`…ne…parcursa.

In the StacksScott Lynch

Chiar nu ma asteptam ca Lynch sa ofere una dintre cele mai grozave povestiri ale antologiei, dar asa a fost.  Pentru a absolvi in anul superior elevii unei scoli de vrajitorie trebuie sa treaca de o proba de foc. Au de inapoiat in libraria universitatii  si de asezat exact la locul lor in raft cate un manuscris magic. O mare parte din farmecul povestirii este dat de libraria care s-a dezvoltat ca o entitate de sine statatoare, cu anotimpuri proprii, creaturi specifice si elemente de clima asemeni celor din lumea de afara. Ca idee pare ceva simplu, dar nu va lasati pacaliti pentru ca e genul de povestire care are toate sansele sa te sufoce pur simplu prin abordabilitate, dar in acelasi timp intregul rezultat te lasa total perplex. A nimerit-o rau Lynch. De data asta.

Two Lions, A Witch, and the War-RobeTanith Lee

O povestire fantastica venita parca din cartile copilariei. Doi eroi ce seamna leit isi vad destinele intrepatrunse si sunt siliti sa recupereze un “item” cu puteri magice sechestrat intr-o locatie mortala pentru multi alti vajnici aventurieri.

The Sea Troll’s DaughterCaitlin R Kiernan

O aventuriera ucide un troll ce teroriza un sat pescaresc, insa la sfarsitul zilei constata ca oamenii satului nu dau doi lei pe povestirea ei si nu  cred sub nicio forma ca ea ar fi fost in stare sa rapuna cu adevarat monstrul feroce.  Scrie interesant autoarea, insa parca nu si-a creionat o idee exacta pentru final. Oricum un text abordabil.

Thieves of DaringBill Willingham

O povestire clasica (si cam mediocra) de Dungeons & Dragons. O mina de hoti patrund pe domeniul unui vrajitor doar pentru a descoperi ca au fost atrasi intr-o cursa. Finalul e cam indecis si lasa loc la un “Loading the last checkpoint”.

The Fool Jobs Joe Abercrombie

Nerabdator am fost si sa i-au contact cu mister Abercrombie. Din pacate povestirea sa e una ce putea sa lipseasca foarte bine din antologie si nimeni nu avea ceva de obiectat. O mina de mercenari sunt acontati sa recupereze unobiect pretiosde provenienta is natura necunoscuta dintr-un satuc uitat de lume, dar destul de bine pazit. Mare lucru nu prea am inteles din ce au dialogat personajele, pentru ca  Abercombrie  s-a hotarat sa nu abordeze o engleza prea comuna. Si una peste alta povestirea chiar nu-mi spune nimic.

Care aveti coroclei la indemana si stiti ca sunteti pe aceiasi lungime de unda ca mine va recomand calduros antologia de fata. Si zic asta pentru ca in ciuda catorva texte slabe, celelalte sunt atat de bune incat sigur va vor convinge de talentul autorilor respectivi si de necesitatea de a le cauta romanele.

30 Comments

  1. “Cum poti omora” ar tre’sa fie “Cum poti omori”.

  2. Flavian Petraru

    Nu vreau sa fiu carcotas dar am remarcat si eu o mica greseala in text, redau portiunea cu pricina- “decida daca se merita sa acorde”. In loc de se merita, cum ai folosit in text, pune doar merita.

  3. Flavian Petraru

    In rest e o recenzie ok, ca si restul recenziilor pe care le-ai publicat. Sunt curios daca se ia in calcul traducerea si publicarea in romana a acestei antologii, ramane de vazut, desi nu cred.

  4. Ihhh! Ce coperta nasoala!

  5. oribila, intr-adevar. e principalul motiv care m-a determinat sa NU iau cartea. astept editia mass market.

  6. Foarte ciudata lumea asta a sff-ului. Se plang mereu ca nu sunt luati in serios de “criticii adevarati” dar isi inghesuie cativa dintre cei mai cunoscuti scriitori si editori intre coperti de astea…

    Am citit si eu primele doua povestiri din antologie si nu mi-au placut deloc (Erikson si Cook), ba chiar mi s-au parut banale. Eu chiar ma asteptam la altceva de la antologia asta, nu la povesti in care niste soldati omoara demoni intr-un castel parasit… Probabil ca nu sunt toate ca primele doua (chiar am vazut multe discutii despre povestirea lui Wolfe, dar sper sa o gasesc pe altundeva) dar eu nu ma risc – impresia mea a fost ca e vorba de o antologie scoasa ca sa profite de pe urma numelor din continut (Erikson, Cook, Lynch, Abercombrie, etc) si nu pentru calitatea literara a textelor. Sau pur si simplu nu e selectia pe gustul meu.

  7. Parker sau Lynch trebuia sa mai incerci…eu la antologie am avut varianta electronica 😀

    bani am dat (cu vreo 2 luni inainte) pe Chris Wooding si al lui “The Black Lung Captain” si chiar a fost aproape de ce am sperat…si destul de departe de blurb-ul usor Hollywodian.

    partea buna e ca dupa povestirea din antologia asta eu nu ma mai apropii de Abercombrie nici macar tradus 😀

  8. iiii…. black lung captain. e urmatoarea pe lista mea. si abia astept!

  9. Imi pare rau ca ma bag in seama offtopic, dar inceputul propozitiei “Nerabdator am fost si sa i-au contact cu…” nu contine o “liniuta” 😀 in plus?
    Si ca sa fiu si ontopic: multumesc pt recenzie.

  10. @kyodnb
    Dc ai impresia ca Abercrombie tradus in romaneste suna mai bine?

  11. Pingback: polimedia.us/fain/

  12. mda, inca un pic si ma trimiteti la coltul de rusine…nu ca m-as si duce…

    @Assassin

    pai tocmai.. am impresia ca nici in romana nu ar fi grozav.

  13. @kyodnb: tot n-ai inteles ce vrea sa zica. De ce crezi tu ca in original, in limba engleza cu un lexic de peste 600.000 cuvinte uzuale (o estimare conservativa), suna mai prost decat tradus, in limba romana cu un lexic de 100.0000 cuvinte uzuale (o estimare liberala)?

    Oricum ai traduce un text eng-rom ii restrangi intelesul pentru ca limba romana nu are atatea echivalente si sensuri ca limba engleza, deci trebuie sa modifici si sa adaptezi, schimband (chiar daca doar partial) intelesul.

    In concluzie, orice text scris in limba engleza va suna diferit, deci mai prost, in limba romana.

    Eu te sanctionez pentru faza cu Abercrombie in care citesti o povestire scurta mediocra si asta te convinge sa nu mai pui mana niciodata pe acel autor. Asta denota o remarcabila intelegere a felului in care intelegi tu procesul de scriere. Recunoaste ca nu vrei sa pui mana pe el, de-asta nu-l citesti, nu cauta scuze puerile.

    N-ai intalnit niciodata povestiri mediocre sau proaste de la autori pe care de obicei ii iubesti? Mie mi se intampla mereu – Reynolds, King, Dick, Clarke, Haldeman samd. Povestirea scurta nu e punctul forte al tuturor, iar sa taxezi pe cineva pe viata pentru un efort care ti-a luat 30min sa-l citesti mi se pare cretin, nu doar juvenil.

  14. Bai… Omul a scris in recenzie ca a avut probleme cu engleza folosita de scriitor:

    “Mare lucru nu prea am inteles din ce au dialogat personajele, pentru ca Abercombrie s-a hotarat sa nu abordeze o engleza prea comuna.”

    Dupa care, a opinat ca nici daca scriitorul ar fi tradus, deci daca ar intelege mai bine ce vrea sa zica, el nu ar fi atras de ce scrie:

    “eu nu ma mai apropii de Abercombrie nici macar tradus ”

    Ce e ilogic si unde zice ca traducerea ar fi mai buna decat originalul, eu nu stiu.

  15. @rreugen: imi stiu semantica foarte bine, iar expresia “nici macar [daca]” denota o situatie vast imbunatatita fata de cea comparata, in cazul asta inseamnand ca traducerea ar fi superioara originalului.

    Iar ““eu nu ma mai apropii de Abercombrie nici macar tradus” implica ca refuza orice Abercrombie, indiferent de modul in care e scris, ceea ce e un pacat pentru ca Abercrombie scrie foarte bine, cel putin asa cred eu dupa ce-am terminat Best Served Cold si inceput prima carte din trilogia First Law.

    @kyodnb: ai citit Shakespeare in original sau l-ai aruncat deoparte pentru ca “s-a hotarat sa nu abordeze o engleza prea comuna” si opera lui “chiar nu-ti spune nimic”?

  16. Hai sa nu ne ambalam pentru Abercrombie sau altii. Sint o gramada de scriitori out there care au produs tone de carti – nu avem timpul fizic necesar sa cititm (in general vorbind) tot. Poate nici jumatate, poate nici 10%. Fiecare e liber sa citeasca ce vrea in timpul lui liber.
    Pe partea aia cu ‘nu ma mai ating de el doar dupa un text scurt’… cum am zis mai sus – fiecare cum simte. Am avut si eu caz cu un scriitor roman (nu spui cine) care m-a dezamagit complet. Dupa primul text (laudat) am zis ca-l evit, dupa al doilea am zis ca nu mai ating nimic… zilele astea m-am lovit de o traducere a dinsului (colectie de povestiri ale unui autor strain foarte apreciat pentru literatura produsa)… dupa vreo 50 de pagini nu am mai rezistat. Praf l-a facut pe scriitorul ala vestit! Pacat de efortul editurii. Acum nu mai ating nici ce scrie, nici ce traduce.

  17. @Cristi

    Probabil am eu o problema de logica atunci 🙂

  18. Pingback: Galileo Online » Intermeci (6)

  19. @Cristi
    nu ma apuc sa mai explic iar fiecare nuanta din vorbele mele sau sa justific alegerile pe care le fac pentru ca nu prea e cazul.

    si nici nu mai corectez ce am gresit gramatical sau ortografic…pina la urma nu semnez niciun stat de plata nicaieri. mai mananca omu litere sau mai pune liniute in plus…se intampla peste tot.

  20. @kyodnb

    nu pot decat sa te sustin, oricat ai scrie de bine tot scapa mici prostioare de-astea. fara un proofreader e greu sa gasesti tot si sa corectezi.

    @Cristi – nu are nici un sens ce spui. “Lipsa dorintei de-al citi pe Abercrombie ca indicator al idioteniei” ar putea insa sa fie buna pt uncyclopedia.

  21. @Adina: de unde ai scos citatul ala? Eu NU am spus asta si NU apreciez rastalmacirea cuvintelor mele.

    Tot ce am zis este ca mi se pare stupid sa citesti un text de 30pg de la un autor si sa-i judeci intreaga opera prin asta (“partea buna e ca dupa povestirea din antologia asta eu nu ma mai apropii de Abercombrie nici macar tradus”).

    Niciun autor nu scrie intotdeauna perfect, iar atunci cand el e laudat de mai toti in domeniul care-ti place tie, iar tu dai de pamant cu el/respingi/ignori complet din cauza unui text de 30pg, si nu pentru cartile care l-au facut faimos, esti penibil de superficial.

    N-o sa adorm plangand in perna diseara pentru ca kyodnb nu-l citeste pe X sau pe Y, dar modul in care decide asupra cartilor mi se pare o alegere proasta care-i poate dauna numai lui pentru ca poate rata unele carti mirifice din cauza asta.

  22. Cristi :

    N-o sa adorm plangand in perna diseara pentru ca kyodnb nu-l citeste pe X sau pe Y…

    😀 😀 😀 haha, tare!

    pina la urma se mai razgandeste omu`… asa ca cine stie?…mi-o face “curaj” candva si de Amberc 😛

  23. @Adina
    bine, poate mie imi scapa una, doua, trei in plus fata de restu`, dar daca nu sunt prea mari… oricum merci pt sprijin! 😉

  24. @kyo: important e ca recunosti 😀
    @cristi: de fapt, noi stim sigur ca acuma nu dormi si perna ti-e uda si ca-ti repeti intr-una: kyo tre’ sa-l citeasca pe abercombie, kyo tre’ sa-l citeasca pe abercrombie… 😀

  25. @Bear: ma cunosti prea bine 😀

  26. Aspoiu :
    Am avut si eu caz cu un scriitor roman (nu spui cine) care m-a dezamagit complet. Dupa primul text (laudat) am zis ca-l evit, dupa al doilea am zis ca nu mai ating nimic… zilele astea m-am lovit de o traducere a dinsului (colectie de povestiri ale unui autor strain foarte apreciat pentru literatura produsa)… dupa vreo 50 de pagini nu am mai rezistat. Praf l-a facut pe scriitorul ala vestit! Pacat de efortul editurii. Acum nu mai ating nici ce scrie, nici ce traduce.

    zi-mi ca nu e vorba de regii nisipurilor/zburatorii noptii de GRRM!

  27. @ Vlad- Cine este? Spune-mi! 😀

  28. pai nu stiu. intreaba-l pe aspoiu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu