The Strain – Guillermo del Toro, Chuck Hogan

teh strain2Nu stiu altii cum sunt, insa eu ma asteptam la ceva mai de soi cand am pus mina pe cartea asta. Poate o fi si din cauza promovarii excesive de care a avut parte prin blogosfera si pe net in general. Surpriza! Din pacate nimic nu este ceea ce pare pina nu te convingi cu ochii tai, situatie ce se potriveste de minune si cazului de fata. Bine, acum sa fiu sincer e si o chestie de gusturi ca eu nu ma omor dupa vampiri in general si poate de aici si slaba legatura pe care am dezvoltat-o cu subiectul romanului The Strain. Sau poate nu.

Ideea ca vampirismul s-ar transmite si cu ajutorul unor paraziti inzestrati cu o serie de caracteristici morfologice unice nu este deloc rea, insa povestea in sine nu sparge niciun canon. Plus ca debutul abunda in descrieri plicticoase si cam dese asa ca pina sa porneasca actiunea propriu-zisa mai poti face linistit  doua ture prin parc. Si uite asa m-am luptat eu cu romanul timp de vreo doua saptamani. Greu, greu de tot l-am parcurs. Totusi exista si cateva momente cat de cat dozate in care tensiunea atinge cote mai ridicate si se mai atenueaza un pic din impresia initiala. Si nu stiu de ce, dar povestea fostului profesor Abraham Setrakian, avand in dotare si ceva origini romanesti (cum altfel!?) devenit din nevoie vanator de vampiri a reusit sa-mi trezeasca un pic interesul. Mai ales cand sunt prezentate in flashback-uri o serie de intamplari din viata acestuia ce i-au marcat in mod definitiv si irevocabil  evolutia ulterioara si intregul destin zbuciumat de care va avea acesta parte. Si e surprinzator (sau nu)   pentru ca altor cititori tocmai aceste flashback-uri nu li s-au parut prea la locul lor. Dar sa revenim.

Intr-o saptamana Manhattan-ul va fi ras de pe fata pamantului. Nu chiar literalmente, dar pe aproape. Intr-o luna intregul continent American se poate confrunta cu aceeasi soarta. In doua luni intreaga lume.Singurii care se opun raspandirii virusului vampiresc sunt un epidemiolog si colega sa, meditati si supravegheati indeaproape de mai cunoscatorul  si experimentatul Abraham Setrakian. Si daca avem in vedere ca aparitia vampirului raspunzator pentru aceasta infectie este legata de o o conspiratie mult mai elaborata si in acelasi timp prezenta lui pe taramul american este o amenintare pentru ceilalti sugatori de singe varstnici, putem trage concluzia ca este un subiect urmeaza sa se dezvolte mult mai mult.  Si zic asta pentru ca The Strain este doar primul volum din ceea ce se anunta a fi o trilogie.  Din acest motiv si finalul romanului este astfel realizat incat chiar daca nu ai sti ca urmeaza si al doilea volum tot ti-ai da seama ca povestea nu s-a incheiat aici. Doar ca din pacate eu nu mai sunt curios deloc de ce se va intampla in continuare.

Se pare ca Chuck Hogan ar mai fi scris niste carti, insa eu nu pot spune ca am devenit deodata un fan infocat si m-as fi facut curios de ce comori ascunse se gasesc in paginile semnate de el. Desi poate gresesc un pic pentru ca pina la urma nu este in totalitatea cartea lui, insa tot mai bine vizionez un episod din Blade ca am impresia ca sunt mai castigat si nu pierd oricum mare lucru.  Personajele nu ar fi rau construite, dar  nici nu m-am omorat dupa ele. Parca cam multe elemente lasa impresia de scenariu de film, lucru care nu ma mira tinand cont si de statutul lui Guillermo.

Intr-o alta ordine de idei eu am citit varianta originala a volumului asa ca nu am idee despre traducerea celor de la Litera.  Pacat ca nu este chiar ce se vrea si ca asemeni lui Boneshaker imi lasa impresia ca este o carte mediocra umflata excesiv de media si blogurile de profil. Si cam asta  e tot. Pam pam.

16 Comments

  1. Sunt carti pe care pui mina si le citesti sau pur si simplu le arunci cumva uitate in biblioteca urmind ca undeva cindva sa le citesti,sau unele sa nu-ti placa desi reclama facuta o prezinta drept o carte super misto.Exista o vorba veche romana gusturile nu se discuta!
    Mie unul chiar mi-a placut foarte mult mai ales ca acesti vampiri descrisi in carte difera foarte mult de modelul vechi ca sa zic asa si sunt altfel decit iti imaginai vreodata.
    Cred ca ai patit cum am patit si eu cu Blestemul nobilului Foul care nu mi-a placut de nici o culoare,iar lui Bebe ii place peste masura.
    Eu recomand Molima fie ce-o fi si va asigur ca va va tine in priza,parol!

  2. Pe aceeasi linie, o recenzie la trilogia Cercului de Dekker ar fi binevenita.

  3. Daca vorbim de “Lord Foul’s Bane” a lui Stephen R. Donaldson, nici mie nu mi-a placut. Donaldson mi-a fost recomandat de unul dintre grupurile mele de scriitori ca fiind al doilea scriitor de fantasy ca importanta dupa Tolkien, dar mie cartea asta mi s-a parut doar o copie mult, mult mai slaba.@voicunike

    In ce priveste The Strain, dupa recenzia asta probabil ca o s-o mai amin. Un an sau doi.

  4. Da’ stiu ca ai timp de pierdut, kyo… 😀

  5. Apropo de Boshaker…tocmai a castigat premiul Locus pentru cel mai bun roman SF..bine, categorie din care au lipsit totusi Mieville si Bacigalupi..totusi e incredibil pentru ca celelalte 4 nominalizari sunt mult, mult peste..Galileo’s Dream rocks!

  6. @Assassin

    pe mine nu prea ma tenteaza. am altele “usurele” in asteptare 😀

    @GalileoOnline

    tie ti s-a parut o lectura de vacanta excelenta …mie nu prea :D… cum am spus mai bine vedeam toate filmele Blade pentru ca chiar daca intriga nu te da peste cap totusi Wesley Snipes are ceva carisma si puncteaza victorios la capitolul entertainment…

    si nu am mai spus, dar finalul tras de par si prelungit in care ditamai vampirul de sute de ani(unul din taticii lor…deci da…) fuge de un batranel sciatic si cu alte probleme de santate si tot bate in retragere… e cam foarte penil…

    @Costi

    Nu am citit Lord Foul’s Bane si nu ma simt nici aici tentat 😀

    @rreugen

    de fapt nu au fost chiar doua saptamani, iese mai putin..un pic 😀

    @masterofdoom

    da, multumesc ca mi-ai spus. am postat si eu…am vrut sa mai adaug in post niste ‘Wtfk”-uri, dar m-am abtinut :D…daca si ala e roman de Locus inseamna ca cititorii revistei inghit orice…reclama sa fie..

  7. @kyodnb
    Nu stiu daca e chiar asa. Eu sunt un cititor al revistei. Si nu am inghitit romanul. 🙂 Iar cand am votat chiar am stat putin, m-am gandit si le-am comparat. Poate reclama sa te faca sa citesti romanul. Dar nu cred ca mai rezista dupa. In plus, oare e cazul sa avem o parere asa de proasta despre cititorii Locus? Unii dintre ei citesc SF dinainte sa ne nastem noi. Cred ca mai mult e legat de gusturi, de background. Probabil Boneshaker place americanilor.

  8. masterofdoom :

    @kyodnb
    Si nu am inghitit romanul. :)

    in sfarsit… cineva care-mi da dreptate 😀

    nu stiu daca mai sunt asa multi…generatiile se mai si schimba 🙂 oricum, orice carte de Jules Verne ii da clasa … eu nu am observat descrieri amanuntite, teorii ametitoare…doar chestii succinte, abia creionate, un inceput de idee aici, altul dincolo…si adunate cu o idee de poveste nemuritoare a iesit o supa călâie…dar daca lor li se pare fierbinte asta e…cum premiul e deja dat comentariile nu prea isi mai au rostul 🙁

  9. de ce? se desfinteaza internetul? 😀

  10. Revenind la cartea căreia i se face recenzia aici, am ajuns şi eu la jumătate şi mi se pare cretină de-a binelea. Hai să trec cu vederea greşelile penibile legate de România, că de, nu suntem buricul lumii (deşi o minimală documentare se putea face). Dar chiar şi aşa personajele sunt construite minunat de prost, unele dintre reacţiile lor sunt absolut tembele şi neplauzibile iar combinaţia dintre ideea că vampirismul este un virus şi lupta străveche dintre anumiţi vampiri nu funcţionează. NU merge să-mi zici că vampirismul se transmite prin virus dar că vampirul nu poate trece o apă curgătoare fără ajutorul unei fiinţe umane care să-l poftească. Sunt lucruri diferite, e ori aşa, ori aşa.Pe scurt, un miş-maş comercial care nu-i face nicio cinste lui Del Toro.
    Ce diferenţă faţă de Peter Watts în “Blindsight”, care găseşte explicaţii ştiinţifice pentru vulnerabilităţile vampirilor (omul îşi propune o ipoteză ştiinţifică şi se menţine în domeniul ştiinţei, fără să mai calce prin supranatural).

  11. Eu nu vad de ce ar trece cineva cu vederea greselile legate de Romania cand exista internetul, plus dictionare si programe de traducere gratis pe net (nu obtii traduceri literare, dar pentru documentare sunt eficiente).

    Cu virusul ala al vampirismului… eu nu sunt doctor, as ca nu sunt sigur, dar cred ca una e sa iei o raceala de pe Lumea Asta (curge nasul, rosu in gat, ochi lacrimosi) si alta e sa iei ceva de pe Lumea Cealalta (apetit pentru sange, alergie la ape curgatoare). De aia trebuie mereu sa ne documentam unde mergem in vacanta … (ha ha, I should write a story!)

  12. Pe Watts l-a interesat sa scrie ceva misto, nu ceva care sa se vinda. Iar partea cu vampirii e doar secundara. Sint multe alte chestii care sa-ti crape capul.

  13. Păi tocmai asta e mişto, că partea cu vampirii fiind secundară, o idee printre multe altele, este totuşi pusă la punct în toate amănuntele; simţi că Watts a muncit la backgroundul cărţii cel puţin la fel de mult ca la partea de povestire, acţiune, dialog. Şi, terminând-o de citit recent, când am dat peste ghiveciul băieţilor ăstora doi, m-am enervat la culme. Problema nefiind că e comercială, ci că e scrisă fără atenţie la detalii, în bătaie de joc faţă de inteligenţa cititorului.

  14. dreamingjewel :
    Problema nefiind că e comercială, ci că e scrisă fără atenţie la detalii, în bătaie de joc faţă de inteligenţa cititorului.

    La “Molima” lui del Toro mă refeream şi nu la “Blindsight” a lui Watts, în caz că nu se înţelege. Oboseala, scuze!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu