Contagious – Scott Sigler (Una rece)

contagious2De ce am mai adaugat si expresia “una rece”? E simplu. Pentru ca volumul doi din serie, Contagious, nu se ridica nici pe departe la nivelul predecesorului sau. Acum, privind in urma, imi dau seama ca este destul de greu sa cumperi o serie a carei volume sunt total inegale din punct de vedere al valorii. Sau cel putin al impresiei pe care o lasa asupra unui cititor, pentru ca la urma urmei nu sunt in masura sa judec cu precizie de metronom, avand la baza anumite constante studiate, adevarata valoare a volumelor. Nici pe departe. Pot doar sa-mi detaliez in amanunt impresia lasata de romane. Din pacate pentru autor, atitudinea mea fata de el, dupa cartea de fata, s-a schimbat radical.

Era limpede ca povestea din Infected se va putea continua cu usurinta, insa din cate am observat Scott Sigler a fost coplesit de miza. Poate ca nici nu si-a ales prea bine forma de expunere, cititorul primind in Infected un volum aproape exclusiv concentrat pe persoana intai, mai precis fostul jucator de fotbal american Perry Dawsey (personaj fictiv, evident). In fine, nu vreau sa mai vorbesc de prima carte ,pentru ca deja am facut-o. Si mai ales la superlativ. Asta doar pentru ca intr-adevar merita.

Din pacate nu e si cazul acum. Dezamagire crunta. Pur simplu miza nu e de ajuns si ar fi trebuit compensata iar cu o serie de intamplari, nu neaparat extraordinare, dar la un nivel mai intens. A fost aproape un chin sa termin volumul si, ca sa puna capac, autorul mai lasa loc la o a treia continuare.

Cadrul este cam acelasi. Daca in primul volum invazia extraterestrilor este evitata si Perry adus pe linia de plutire, in aceasta continuare ni se aduce la cunostinta ca invadatorii nu au renuntat nicio secunda la planurile lor de a subjuga rasa umana. Si daca in primul volum infectia pe care acestia o dezvoltasera nu putea fi transmisa de la un individ la altul, ei bine, acum se poate. Si, teoretic, ar fi trebuit sa iasa ceva show. Scene mai interesante sunt, insa uneori autorul se arunca in niste detalieri cu specific genetic si viral mult prea amanuntite. Actiunea nu este previzibila, insa nici macar acest lucru nu ajuta cartea pentru ca tot plictisit m-am simtit. Si cum spuneam, noua reteta este pregatita si lansata in sanul unei Americi nestiutoare de pericolul cu care se confrunta, acela de a fi transformata in sclava unei rase mult mai avansate tehnologic si mai capabile ca cea umana. Sau cel putin acestea sunt premizele, pentru ca realitatea din teren se loveste intotdeauna de elemente neprevazute. Exista o echipa de cercetatori, un regiment special de forte armate, agenti operativi CiA, acelasi insistent si maniac Perry, care se straduiesc sa dovedeasca exact contrariul celor enuntate mai sus. Si culmea e ca mai si reusesc. Desi doar pentru moment. Ei, posibil spoiler, dar nu cred ca plange cineva din asta.

Ei bine, eu am uitat repede autorul si cartea pentru ca am dat de una calda intre timp. Dar despre asta intr-un episod urmator. Va las doar cu numele romanului si al autorului. Jonathan Maberry, Patient Zero. Un volum funktastic!

5 Comments

  1. hehe, jonathan maberry e şi pe lista lecturilor mele din viitorul foarte apropiat, cu ‘ghost road blues’, primul din trilogia ‘pine deep’, pentru care a şi luat stoker-ul în 2007 la roman de debut. dar şi ‘pacient zero’ mi-a atras atenţia. aştept să-ţi citesc impresiile. 🙂

  2. kyo, sarumina! si mie mi-a placut Infected si Contagious era pe lista de achizitii. l-am degradat 🙂

  3. Mie mi-a placut Contagious. A fost la fel de buna sau de rea ca si Infected. Cred ca tie ti-a placut prea mult prima parte, din motive subiective, apoi ai ramas dezamagit de a doua parte din cauza asteptarilor ridicate. Daca accepti ca nici una dintre carti nu este exceptionala, dar sint acceptabile si fun, atunci te poti bucura de toata seria.

  4. Abia asteptam recenzia asta sa stiu daca sa ma apuc sau nu de carte. O sa o pun pe lista de citit. Sa mai scot si volumul asta din biblioteca …

  5. @Mircea Pricajan

    vad ca la ghost road blues parerile sunt impartite, dar daca a luat si stokeru tre sa fie ceva de capul lui :D..si eu abia astept sa scriu despre maiberii 🙂

    @Siderite

    pai fun rau a fost primul volum…acum parca prea predictibil totul si cam neinteresant..da, eu unul am sperat ca o sa ma distrez :)) si nu prea a fost sa fie…

    @Spadez

    pai ia sa cercetezi si tu sa fii in tema si sa confirmi sau sa infirmi spusele mele.. 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu