Guest post: Costi Gurgu – Ghidul scriitorului universal

costi gurgu***

Recent, s-au inmultit discutiile in blogosfera romaneasca despre necesitatea, ori inutilitatea, unor cursuri de scris pentru scriitorul comercial (din literatura de gen, sau nu). Unii (Michael Haulica) au argumentat pro, altii (Victor Martin) au desfiintat ideea cu superioritate.

Personal, am facut cunostiinta cu acest tip de cursuri inca din Anglia. In Canada am constatat ca exista numeroase asemenea cursuri la absolut toate universitatile si colegiile (independente de universitati), marea majoritate pentru mainstream comercial, foarte putine pentru literatura de gen (SF, F, de dragoste, etc). In State, numarul lor este de citeva zeci de ori mai mare. Nu stiu cum sta situatia in restul Europei, ori in alta parte a lumii, dar in lumea anglo-saxona se pune mare pret pe scoala de scris.

Banuiesc ca pina la urma necesitatea unor asemenea studii in Romania se va hotari de catre piata profesionista (agenti si editori). De pilda, in Statele Unite se spune ca 75% din absolventii celor doua ateliere Clarion devin scriitori profesionisti. Nu doar faptul ca acestia invata sa scrie mai bine, dar in urma cursului, fostii studenti/viitorii scriitori capata si respectul pietei, editorii tinzind sa le acorde o atentie sporita. Ce inseamna asta? Inseamna ca odata ce ai trecut prin Clarion, editorii iti stiu numele si povestirile trimise de tine la reviste vor trece direct din gramada mare (slush pile), din care se selecteaza numai 10% de catre cititori angajati de revista cu norma la ora pentru a fi citite de editori, in teancul textelor finaliste de pe mesele editorilor revistei. Adica, li s-au inmultit sansele de publicare cu 90%! E cam ca atunci cind ai absolvit Harvard si vei fi intotdeauna cel anagajat in concurenta cu absolventii de la universitatile din Texas, Arizona si altele asemenea.

De curind am citit cartea Ninei Munteanu:  The Fiction Writer ­— Get Published, Write Now!. Aceasta este un manual de scris care poate fi studiat de catre doritori acasa, in liniste, ori poate servi drept ghid si manual in clasa pentru viitorii instructori/profesori de scris.fiction writer_nm

Nina Munteanu este scriitor canadian, publicat in numeroase reviste din America de Nord, cu trei romane la activ, dintre care ultimul este ­Darwin’s Paradox. Printre altele, preda cursuri de scris la diverse colegii din America de Nord si Europa si scrie recenzii pentru reviste precum “New York Review of Science Fiction”  si “Strange Horizons”.

Pina in vara asta nu stiam prea multe despre Nina. Ii citisem doua povestiri in niste reviste de gen din Canada (On Spec si Neo-opsis) si o vazusem pe listele de nominalizari la premiile Aurora. Povestirile erau foarte bine scrise, dar cum eram proaspat sosit in Canada si aveam mult de recuperat, cartile Ninei nu erau pe lista mea de prioritati.

In vara, la Worldcon-ul din Montreal, m-am reintilnit cu Calin Giurgiu. Una dintre ideile lui era sa vada citi romani participa la eveniment. Eram deja patru, fiecare dintre noi fiind prezent cu sotiile. I-am spus ca urmeaza sa participe numai pentru o zi si Claudiu Murgan, ceea ce insemna cinci romani, iar el mi-a zis ca in final s-ar putea sa fim chiar sase. Apoi mi-a aratat pe lista participantilor la unul dintre panel-uri numele Ninei Munteanu. “Nume romanesc, nu? Nu poate sa fie altceva!” Ha!

Intrucit preferintele noastre in privinta panel-urilor variau foarte mult (intr-atit de mult, incit n-am avut decit un singur panel in comun si ala pentru ca el nu avea unde sa se mai duca la ora aia!), am decis sa ne intilnim in fiecare zi la amiaza, intr-un anumit loc si sa mergem impreuna la masa. Dupa atitia ani era pacat ca nici macar prinzurile sa nu le luam impreuna.

Cind m-am intors la ora prinzului, Calin era in discutii aprinse cu cineva care mi se parea cunoscut. O mai vazusem intr-o poza, undeva, n-as fi putut spune cu siguranta unde. Era bineinteles Nina Munteanu, pe care Calin se pare ca o racolase pentru un prinz din tirgul de carte al conventiei. Nina s-a dovedit foarte volubila, cu o fire vesela si foarte curioasa sa afle cit mai multe despre fandomul romanesc. I-ar place sa stie mai multe despre ce se intimpla in Romania si eventual sa se implice in viata fandomului, dar nu vorbeste nici macar un cuvint in romaneste, fiind nascuta in Quebec, dintr-un parinte roman si altul canadian de limba engleza. Intre franceza de la scoala si engleza din casa, nici o sansa sa mai invete si ceva romaneste.

A treia zi dimineata (era a treia zi a unei conventii de cinci zile) m-am dus la tirg direct la standul editurii EDGE Publications si am incercat sa cumpar romanul Darwin’s Paradox. Era singurul titlu epuizat din cele aproximativ patruzeci cu care se prezentasera!

Ulterior am facut schimb de carti cu Nina — The Fiction Writer contra Ages of Wonder.

The Fiction Writer ­— Get Published, Write Now! este o carte de how to despre scris. Contine absolut tot ce poate interesa un scriitor, ori un individ care ar vrea sa fie scriitor, despre meseria scrisului comercial. Cind spun absolut tot, nu exagerez. Am sa insir numai citeva dintre aspectele majore pe care aceasta carte le acopera, ca sa va faceti o idee:

Despre inceput (al povestirii ori al romanului); Despre personaje carismatice; Despre dialog; Despre descrieri si sfirsit; Locatii memorabile; Calatoria eroului; Roman versus povestire; Metafora; Arhitectura extraterestra — construind lumi pornind de la scene extraterestre; Despre gen literar si dincolo de el; Despre plot; Nu spune, arata; Despre sex si senzualitate; Despre stil; Despre vocile din capul tau; Despre limbaj; Despre cercetari si ce inseamna sa-ti faci temele ca scriitor; Rescrieri, editari, planificarea romanului si synopsis; Despre scrisori catre editori; Despre refuzurile editorilor si multe altele.

De asemenea, nu exagerez nici cind spun ca subiectele acoperite ii intereseaza atit pe incepatori, cit si pe cei avansati. Fiecare subiect este tratat de la un nivel de incepator absolut, apoi este dezvoltat pina la un nivel foarte avansat.

Cum este posibil acest lucru intr-o carte de doar 260 de pagini? Ei bine, Nina Munteanu a folosit ca material bibliografic peste o suta de carti despre scris, ale unor nume importante atit din science fiction si fantasy, cit si din mainstream ori alte genuri. Pentru fiecare dintre subiectele abordate in cartea sa, exista carti care se concentreaza doar asupra respectivului subiect. Carti care exploreaza toate posibilitatile acelui subiect, pina la ultima sa consecinta.

Nina reuseste sa sintetizeze toate aceste carti si sa dezvolte o structura care sa acopere toate aspectele scrisului comercial, indiferent de gen. O structura care ar putea fi folosita pentru organizarea unei intregi scoli de scris de trei ani. M-am uitat pe programele unor scoli de scris cu renume din Toronto, si nici una nu acopera in trei ani cit acopera Nina in cartea sa. Bineinteles ca intr-o clasa de scris nu se preda doar teorie. O buna parte din activitate este acoperita de latura practica (scris, citit, analizat si comentat). De aceea si concentratia mica a aspectului teoretic.

In cadrul structurii, fiecare subiect este sintetizat din acele carti care-l trateaza sub toate aspectele, The Fiction Writer prezentind doar esenta sa, explicind-ul in primul rind pentru incepatori, apoi acoperind rind pe rind toate aspectele necesare unui scriitor avansat. Daca unul dintre subiecte i se pare cititorului foarte important, ori interesant, ori acesta stie/crede ca acel subiect este un punct sensibil in pregatirea sa ca scriitor, la sfirsitul fiecarui capitol este lista de referinte bibliografice. Cititorul poate procura chiar sursa si poate studia subiectul in profunzime.

De aceea, The Fiction Writer este o carte de referinta atit pentru scriitori, cit si pentru educatori. Este o carte scrisa simplu si la obiect, cu mult umor (dupa cum se poate vedea inca din titlu), sintetizind intreaga materie a scrisului comercial. Daca vreti teorii literare ori analiza de scoli literare si curente, atunci trebuie sa va cautati o alta sursa. The Fiction Writer este conceputa special pentru cei care nu absolvit filologia si care vor sa invete sa scrie, ori sa scrie mai bine, si/sau care vor sa fie in cunostinta de cauza asupra tuturor aspectelor legate de scriitura si publicare.

Costi Gurgu este scriitor, graphic designer si  membru fondator al grupului Kult. Pentru romanul “Retetarium” a cistigat premiul Vladimir Colin in 2008. Ultimul sau text publicat  este povestirea “Angels and Moths” din antologia Ages of Wonder, Daw Books  (2009), editori, Julie E. Czerneda & Rob St. Martin.

49 Comments

  1. Afterword:
    Cum sarmele netului se incinsesera datorita dezbaterilor furtunoase privitoare la oportunitatea unor cursuri in mestesugul scrisului, noi considerandu-ne doar admiratori amatori ai cartilor, am cerut parerea unui profesionist in domeniu. Costi Gurgu, o voce cunoscuta si recunoscuta in fictiunea romaneasca (recunoastere dublata de vasta sa experienta multiculturala), ne-a raspuns foarte prompt si cu multa amabilitate.
    Mii de multumiri! (si la mai multe guestposturi ;))

  2. Multumesc si eu. Mi-a facut mare placere. Doar o mica rectificare—”Ages of Wonder” a aparut in 2009 (povestirea doar mi-a fost cumparata in 2008).

    Si am dezvoltat un aspect acoperit in “The Fiction Writer” si pe care-l consider neglijat in Romania, pe blogul meu. Poate fi ca o completare a acestui post.

  3. Am corectat, merci!

  4. Nu am sustinut nimic cu ‘superioritate’, ci argumentat, cu mult calm. Eu le doresc mult succes celor care pot face, in Romania, ceea ce au facut anglo-saxonii, dar consider ca nu avem conditii social-politice si, in consecinta, economice, pentru astfel de ‘scoli’. Dumneata vorbesti despre ‘lumea noua’; ai uitat traiul de acasa. In Anglia si America, se poate vinde orice; chiar si sfaturi. Cunosc si eu o profesoara de engleza care, luand de ici si de colo, a publicat la o editura engleza o carte de sfaturi pentru cei ce vor sa se faca scriitori; cartea s-a vandut ‘la blana’, lucru deloc neglijabil pentru o craioveanca.

  5. Foarte interesanta cartea. Multumesc de recomandare, Costi.
    @Victor Martin: nu exista nici urma de argument in “masina de speriat scriitori”. Mai mult – unde mintiti? Aici sau pe srsff, unde spuneti “eu doar mi-am exprimat o parere”?

  6. @Victor MARTIN
    Am avut rabdarea (prea multa) sa va citesc articolele, dar acum m-am convins ca dumneavoastra le stiti pe toate prea bine, indiferent de subiect. Fie ca vorbim de carti, vinzari, targuri, anglo-saxoni, japonezi, viata in Anglia sau America, pinguini, alieni, cyberpunk, new-weird, dumneavoastra deja le stiti. Pentru ca sinteti un roman deja destept fara macar sa atingeti chestiile respective, singura explicatie e ca auziti voci care va spun intr-o fractiune de secunda tot ce aveti nevoie sa stiti. Nu stiu daca e o voce divina sau poate alienii v-au rapit si v-au implantat un supercomputer a-toate-stiutor care comunica telepatic cu gazda – asta ramane de cercetat pentru viitoarele generatii de savanti, probabil o sa va taie capul si sa-l conserve asteptand momentul cand stiinta o sa fie destul de avansata ca sa va inteleaga.
    Ziceti ca la anglo-saxoni se vinde orice?! De ce nu vindeti si dumneavoastra atunci?

  7. @Victor Martin: Tot respectul pentru doamna profesoara de engleza. In momentul in care un autor reuseste sa-si vinda cartea unei edituri merita respectul nostru, al scriitorilor. Daca reuseste sa-si vinda cartea ulterior si publicului, atunci tot respectul si admiratia. A se observa ca am folosit numai termenul de “vinzare”, iar nu ” a scris o carte buna”. Pentru ca acest al doilea aspect ii priveste pe criticii literari, nu pe noi. Iar termenul de “vinzare” ne indica faptul ca si scrisul este o meserie ca oricare alta pentru cei care o pot face profesionist. Cei care se refera la scris ca la un hobby, probabil ca nu vor sa devina profesionisti.
    Asa ca, domnule Martin, eu vad argumentul dumneavoastra ca pe unul pro scoala de scris, profesionalizarea scrisului in Romania, iar nu ca pe unul contra.

    @Eddie: imi pare bine ca ti-a trezis interesul. Sper sa-l trezeasca si celor care ar putea sa puna pe picioare o clasa/atelier de scris in Romania.

  8. Vand carti in lumea anglo-saxona, dar la ‘anglo-saxoni’ de origine romana. Un traducator roman a incercat sa-mi traduca romanul ‘Partidul de export’, dar s-a lasat pagubas. Cartea e greu de tradus, din trei motive: cantitatea de 600 de pagini, stilul si sintaxa. Traducatorii romani talmacesc cu mare greutate si din engleza in romana, chiar romanele usurele. Numai un traducator de limba engleza nativ si indragostit de literatura SF romaneasca ne poate promova in lumea lor. Acesta nu exista. Pana la vanzarea de romane SF pe piata libera, puteti sa va vindeti si voi colectia de discuri de plastic sau altceva la Londra; englezii sunt colectionari mai inraiti decat flamanzii.
    In ceea ce priveste infiintarea acelor scoli de SF in Romania, eu nu am nimic impotriva. Cei care citesc articolele mele se agata de stil si uita ideea. Ideea e ca Romania nu mai are bani nici de pensii sau preventia bolilor. Ca sa devii un bun scriitor SF, trebuie sa te ocoleasca virusul AH1N1 si sa te lase sa scrii.

  9. @Victor Martin
    ba, as zice ca virusachele asta sfios e un bun motiv sa chiulesti de la serviciu si, cu doua paracetamoale-n nas, sa te-asezi pe scris acasa la tine. 😀

  10. Da, dar virusat sau nu, nu poti sti unde te apuca inspiratia.

  11. @Victor Martin
    Cred că scriitorul de pe la noi se bazează şi-aşa prea mult pe inspiraţie. Numai pe ea, vreau să zic.

  12. …si cam putin pe ‘traspiratie’. Sau deloc…

  13. @aspoiu
    nu ma refer doar la transpiratie, ci si la metoda.

  14. pai si la aia ma gandeam, prin extensie. metoda presupune un pic de studiu, adica ‘transpiratie’, zic io.

  15. dar transpiratia nu presupune neaparat metoda, la asta ma refeream eu. multi transpira pe textele lor…

  16. (limba aia e transpirata sau metodica?)

  17. pai ia-o cum vrei 😀

  18. io prefer sa n-o iau, multumesc.

  19. Ia-o macar ca o gluma proasta. De, nu ma pricep asa bine ca aia cu probabilitatile.

  20. bine, hai c-o iau, nu pînje.
    🙂

  21. observ ca a stii sa scrii si a vinde ceva carti (chiar nu conteaza despre ce anume) sunt chestiuni sinonime pe aici, de parca traim intr-o lume al carui combustibil, dar si metoda suprema de evaluare, ba chiar tabula rasa… e banul.
    d-aia a murit Shakespeare miliardar, mama masii de treaba, abia acum mi-am dat seama!
    o fi calatorit in timp si o fi absolvit scoala asta de smenari si pilosi cu nume atat de expresiv inca de pe vremea lui. sau poate ca se tineau cursuri inca de pe vremea lui.
    A clarion is a type of trumpet used in the Middle Ages.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Clarion
    hai ca sunteti misto!, cum zicea maestrul Bufnila.
    eu as adauga ca si… glazurati (desi ar merge si perciunati, chit ca dand o raita pe web vroiam sa mai folosesc niste expresii de pe aici: http://www.miresici.ro/ )

  22. ‘Selectiv’ ca intotdeauna. Mai sint ceva completari:
    Clarion (journal), a literary arts journal
    Clarion (newspaper), a defunct British newspaper
    The Clarion Writers Workshop, a science fiction and fantasy workshop based in San Diego, CA
    The Clarion West Writers Workshop, a science fiction and fantasy workshop based in Seattle, Wa
    The Clarion Ledger, the largest daily newspaper in the US state of Mississippi
    Inca ceva: daca esti pasionat de nunti si mirese, te rog sa-ti manifesti aceasta latura a personalitatii tale in alte parti.

  23. hai ca ai priceput si ideea. cat se poate de LA OBIECT. dar daca si pe la voi marmotele invelesc ciocolata, e bine ca aduci aminte si dai si exemple.

  24. Ia uite ce mesaj de CACAT pune el aici. Adica, daca ai ceva cu faptul ca trebuie sa scrii pe bani, iti poti exprima parerea fara sa jignesti, dar asta e pus pe harta si insulte din prima. Lasind la o parte ca e prost de pute…
    Shakespeare chiar a ajuns destul de instarit ca scriitor pentru vremea aia. In al doilea rind, el a trait numai din scris. Tot ce scria ii era platit si chiar lucra foarte multe piese la comanda, cu plata in avans si restul dupa punerea in scena, exact ca in contractele moderne. Si cistiga frumusel in a doua parte a carierei sale.
    Daca n-ar fi scris pe bani (banul i-a guvernat inteaga viata, trebuind sa plateasca chiria si masa, apoi trupa de actori, etc) probabil ca ar fi fost un alt poet uitat de istorie, pentru ca in primul rind nu ar fi scris multe din piesele pentru care i s-a dat comanda, iar in al doilea rind pentru ca ar fi trebuit sa munceasca altceva ca sa cistige bani si n-ar mai fi avut timp si resurse sa scrie cit a scris. Plus, ca amator n-ar fi avut parte de critica celorlalti scriitori ai vremii si a criticilor literari si de teatru. Dar in fine, cu cine sa discuti.
    Te bagi in cocina, te maninca porcii. Cu unul ca asta nu ajungi niciodata la nici o concluzie de bun simt, discutia se va continua la infinit, din ce in ce mai jignitoare.
    Da’ nu-i bai, pentru ca asa o sa avem pereche 😀

  25. greu sa scrii ceva in preajma unui caruia ii put pana si cuvintele.
    sa te faci sanatos, nene, nu mai trage de gratii ca te tin astia acolo pana le dovedesti ca nu mai iei de buna biblia wiki.

  26. A şti să scrii şi a vinde nu sunt automat sinonime. Pe de altă parte, dacă pui semnul egal, întotdeauna, între succesul comercial şi lipsa de valoare, cum fac unii snobi literari, o să ajungi, din eroare în eroare, la ideea că a nu vinde=a avea talent cu carul. Şi atunci o să scrii toată viaţa pentru sertar: ce confirmare mai mare ai putea avea că eşti un geniu?

    În altă ordine de idei, să-mi moară calu ce m-aduse-aci, dacă mai bagă cineva linkuri de-a-n pixulea către siteuri cu miresuci şi alte dihănii îl propun eu pentru banare, fix pe baza acestui motiv!

  27. Tentativele tale incoerente nu stiu daca se califica drept ‘scris’. Si iar vii cu ‘adevaruri’ din astea de roman paranormal deja destept. De ar fi asa, Wiki macar are coerenta, chit ca Shakespeare nu s-a cunoscut personal cu ei ca sa le spuna secretele sale, asa cum ti le-a spus tie.

  28. tu nu stii nimic, de fapt, dar profiti de fiecare ocazie ca sa dovedesti asta.

  29. Asa e, mintzesc poporu’ cu cititoru’!
    Hai ca m-am plictisit…

  30. daca te plictiseai nu dovedeai ca am dreptate. faceai ceva.
    in sfarsit, altceva!

  31. abia ai sa-ti cumperi cartile, chit ca doar le rasfoiesti.
    ia-te de mana cu Patea si faceti-va un bine, reciproc!

  32. De fapt nu am ban-i de carti. D-aia umblu cu miloaga la Ursu 😉
    Da’ pentru tine fac rost daca vrei. Doar spune.

  33. cand iti vine vremea o sa-ti spun, da’ mai bine iti dedic povestea aia.
    o sa fi celebru daca imi iese.

  34. doar celebru?? eu vreau si bogat!

  35. da’ ştiu că vă plictisiţi, nenicule! :))

  36. Deci DA bai! Chiar ma miram ca nu l-ai ‘teleportat’ pe Pitea mai repede. Fiecare cu obsesiile sale. Invidia roade…

  37. *Jen isi ia punga de popcorn*

  38. bai, de ce ati tacut, ca abia incepuse sa devina interesant. jen, mai aduc o galetzica de popcorn? vrei si o cola? 🙂

  39. prefer pepsi, da’ nu vezi c-a plecat distractia? aspoiule, trebuie sa terminam mai repede cu srsff-ul…

  40. Pai da, ca le-am promis si lor un ‘bairam’, sa nu se simta discriminati 😀

  41. I can’t wait. Bairamul, adica.

  42. si ramele se viseaza fluturi.

  43. co rect ura:

    si ramele viseaza fluturi.

  44. Nu stiam ca te pricepi la scrabble. Baiat kult.

  45. acum stii, wiki-google-boy!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu