Aseara mi s-a adus la cunostinta existenta a doua texte cu ceva samanta de science fiction in constructie. Este vorba de Zborul cantalogului si Racla lu’ Caracla, lucrari semnate de Adrian Buzdugan (prezent cu texte in publicatia online Nautilus – Rotoghila, Zantiacii, Capela excomunicaţilor, Soarele răsare-n asfinţit -, revista Helion, etc.)
Nu va speriati, textele nu sunt foarte intinse asa ca se citesc rapid, Racla lu`Caracla este chiar foarte scurta, insa spatiul folosit este arhisuficient pentru ca scriitorul sa-si transmita mesajul.
Ambele sunt strabatute de situatii si experiente caracteristice zilelor noastre si proprii societatii romanesti, autorul aratand cu degetul si parodiind numeroase tare ale sistemului dar si mentalitatea autohtona; texte sunt presarate cu reflectii filosofice (nu neaparat agresive si prea detaliate) si doze concentrate de satira si haz de necaz.
Nu mi se intampla des si nu prea gust povestirile cu o constructie similara celor de mai sus, insa de aceasta data situatiile prezentate chiar au reusit sa-mi smulga cateva zimbete. Aveti mai jos citeva propozitii cu rol de teaser, doar cat sa va faceti o idee si poate, de ce nu, sa va convinga sa cititi in intregime textele.
Scobeam nişte fluiere şi mă gândeam la ale mele, când Landru Cabestan m-a sunat şi mi-a zis că centrala nucleară e închisă din motive de securitate. L-am întrebat dacă se impunea şi prezenţa mea, dar răspunsul a constat în nişte pârâituri şi-atât.
Când ne-am întors, oraşul intra în carantină. Generatorul de abur explodase, sărise capacul superior şi se dislocaseră structurile de suspensie ale barelor de control special. Pe scurt, un dezastru!(…)
.. Dar momentele de acalmie s-au frânt repede, serverele au picat unul după altul, apoi sateliţii… sau invers.
Cursele cu ATV-uri au prins şi ele un timp, atât cât s-a mai găsit benzină şi motorină la pompă.
Zile în şir am stat ca-n concediu, la televizor.
Mă gândesc să alipesc şi Africa. Dar asta la modul serios! S-o trag puţin mai în sus, spre bătrânul continent. Foştii preşedinţi de pe-acolo au fost de-acord, în plus, se va dezvolta şi turismul. Mi-au trimis chiar un pachet cu bunătăţuri tradiţionale, pliante şi vor să fac lobby pentru sloganul: „Înapoi, la origini!”.
Ca să păstrez pământul cucerit, trebuie să ţin oamenii ocupaţi! Savanţii, în loc să mai stea degeaba şi să se chiorască la stele, sunt prinşi acum în chestia asta cu Africa… Şomerii vor dispărea! Ei vor fi gardienii bine plătiţi ai noilor închisori necesare, iar pensionarii, LA MUNCĂ!
2 comments
1 ping
voicunike
29 September, 2009 at 20:49 (UTC 3)
Deci (“e pur si muove’) lucrurile se misca,avem scriitori romani tineri ,haideti sa-i promovam si sa-i citim! Asa cum am mai zis sunt extrem de talentati iar geniul nu le lipseste,se pare ca in sfirsit si-au gasit calea spre culmi.
kyodnb
29 September, 2009 at 22:01 (UTC 3)
Poet trebuia sa te faci Voicule..frangeai sigur multe inimi
Cititor SF » Capela Excomunicaţilor de Adrian Buzdugan
19 November, 2010 at 23:34 (UTC 3)
[...] Despre doua din povestirile autorului am mai scris si eu aici. [...]