Asimov`s Science Fiction. Ianuarie 2009

ianuarie09Piesa de rezistenta a numarului de fata o constituie nuveleta “Lion Walk” de Mary Rosenblum. Si nu, nu e vorba de povestirea(excelenta de altfel)  intalnita in Nautilus, si apoi in Dozois-ul 3 la noi, scrisa de Benjamin Rosenbaum. O mica confuzie tot a fost pentru ceva timp in mintea mea, pina am cercetat si m-am edificat definitiv.

Totusi este piesa de rezistenta propusa de editori si nu si in realitate. Sau poate asa sunt scoase in evidenta nuveletele pe coperta. Desi eu as crede mai mult in autenticitatea primei variante ca doar si “Uncles Bones” e tot nuveleta. Ei bine, nu prea m-a impresionat. E o poveste cu usoare tente ecologice, cu o eroina careia ii place foarte mult ceea ce face si nu se da in laturi sa mai sara peste principii atunci cind situatia o cere. Ne gasim intr-un viitor in care Statele Unite fura caimacul turismului european, prin rezervatiile populate de animale rezultate in urma clonarii sau manipularii genetice. Intr-o asemenea rezervatie au loc o serie de atacuri mortale ale leilor asupra unor tineri care nu aveau ce cauta in interiorul perimetrului foarte strict securizat. Pina la final misterul se evapora si aflam exact motivatiile si cei implicate in spatele acestor atrocitati. Este un text fara vreo idee neaparat inovatoare, scris bine nu zic nu, si cu destule pagini (cam multe) pina la punctul culminant. Cred ca multi nu ar avea rabdare sa-l duca pina la capat. Autoare nu s-a zgarcit deloc cu scrisul, desi se putea renunta la unele paragrafe fara vreo jena.

Larry Niven in “Pasing Perry crater base, time uncertain” ofera cu generozitate o mostra a talentului sau intr-o singura pagina de Asimov`s. Un text in care extraterestrii trec pe linga Luna si constata ca oamenii au lasat in urma o baza spatiala parasita. Asa da..

Will McIntosh in “Bridesicle” abordeaza o premisa interesanta. Ce s-ar intampla daca oamenii ar putea fi criogenati sute de ani pentru a fi treziti apoi si aruncati direct intr-o altfel de  realitate. Pe linga faptul ca nu foarte multi isi permit sa le ofere la loc o viata normala, acestia intai trebuie sa faca fata unui serviciu de matrimoniale. Ideea mi s-a parut deosebita si cel putin jumatate din povestire are un tonus intrigant, care te tine atent si conectat la evolutia lui. Spre final parca scriitorul nu s-a hotarat exact ce sa ne ofere si se mai slabeste usor-usor ritmul. Ideea nu a fost rea, dar se putea si un final mai bun.

Five thousand light years from birdland” de Robert R. Chase are un singur punct forte. Este vorba de o rasa hibrida, pe jumatate pasare, jumatate fiinta bipeda, construita cu atentie si originalitate. Povestea cam scartaie si nu prezinta prea mult interes, incercarea da descifra textele din pasareasca extraterestra si imaginile astfel oferite furind in mod cert prim-planul. Parca chiar nu-ti mai pasa prea tare sa afli daca alien-ul Scree`ata`ata`ert`eu`ert`whoo`eta-tatatik`ka`eet si asa mai departe pentru o jumatate de pagina scrisa ( prescurtat Screet), spune adevarul sau nu. Necunoscutele din textele pe care  acesta le pune la indemana traducatorilor si oamenilor de cultura de pe Pamant au fost  cu mult mai mobilizatoare si mai apetisante pentru minte.

E. Salih, un londonez finantist, isi face debutul in Asimov`s cu “Messiah Excelsa” un text presarat, cel putin in debut, de cuvinte la care ar fi trebuit sa folosesc din plin dictionarul. Hempen sails ( pinze de ceva..), bonhomie, padana plain, sartorial pomp, statuesque dandizettes si lista se intinde. La unele pot banui intelesul, dar altele ma cam bagau in ceata. Singurul text de pina acum  la care am zis pas…

Urmeaza veterana Nancy Kress cu o povestire centrata pe drama unei femei saturata de casnicia sa de treizeci si sase de ani propunandu-si sa divorteze in paginile textului “Unintended behavior“. Autoarea prezinta cu lux de amanunte  trairile si  zbuciumul sufletesc al doamnei, condimentand cadrul cu o explozie tehnologica inca neatinsa de om la momentul de fata. Totul este computerizat, frigiderul e programat sa te anunte ce mai trebuie cumparat, masinile din bucatarie functioneaza pe acelasi principiu al oferirii serviciilor integrale cind in casa isi fac aparitia daunatorii, si pina chiar si cainilor li s-a oferit sansa ca prin montarea unor dispozitive sa-si poata impartasi gandurile cu stapanii. Annie Skepford are un asemenea caine de companie, Wulf oferit cadou de sotul sau si dotat cu gadget-ul de mai sus Intrebarea care se pune este, acum ca emitatorul reda sentimentele patrupedului fata de situatia de fata, cui va ramane el fidel? Femeii care l-a hranit zilnic sau celui care l-a cumparat si l-a adus in casa. Am spus acest lucru pentru ca in mod normal sotul nu primeste prea bine vestea (chiar daca o si insela) si se foloseste din plin de accesul sau nelimitat la masinariile din casa, terorizandu-si fara pic de remuscare sotia, doar doar s-ar razgandi.

Finalul revistei este mai putin science-fiction si mai mult horror (iuhuu!!). Damien Broderick debutant in 1984 in Asimov`s, este prezent cu textul “Uncle Bones“, exact “Unchiul oase si ulcele“, si in care ne ofera o viziune aparte asupra celor reinviati. Astfel multa lume a reusit ca prin manipularea nanotehnologiga (intervine aici si variabila grosimii portofelului) sa fie readusa la viata. Totusi trebuie sa mai fi inca viu inainte ca tehnologia reinvierii sa-ti fie implementata in organism, altfel ramai mort ca scandura. Sa fii un mort-viu, si aici nu vorbim de zombie pentru ca nevoia de singe si matze, si singe, nu exista deloc, are un singur impediment. De fapt doua daca il trecem si pe cel ca esti mort de-a binelea. Ei bine duhnesti (evident, nu?) in asa hal de lumea fuge de tine nu cand te vede, ci cand iti percepe odoarea absolut sublima a organismului.

Jim are o mama inimoasa, un tata picat la datorie si un unchi care aproape a dat coltul, dar armata l-a considerat prea valoros si l-a repus iar pe picioare “revitalizandu-l”. Este o poveste care m-a prins, ce se concentreaza asupra dramei pe care o traieste baiatul terorizat de colegii de scoala pentru ca are un unchi care face parte dintre “Puturosi”. La un moment dat, simti ca parca povestea se lungeste, insa totul este justificat de finalul mai luminos ca soarele intr-o zi caniculara si destul de (pre)vizibil de la o distanta de cativa kilometri buni. Dar ramane o pata de culoare intre multe texte scortoase si (probabil), cu mai multe pretentii.

4 Comments

  1. Corect. Ai pus punctul pe “i”.

  2. Am mai terminat intre timp un alt numar si l-am inceput si pe cel dublu care sarbatoreste aparitia a nu mai putin de 400 de Asimoave. Si nu pot spune decat ca nu sunt prea convins. Adica daca pina acum ma gindeam ca ar fi interesant de facut un abonament la Asimov`s la momentul de fata am ajuns la concluzia ca revista nu e chiar ce mi-am imaginat eu.

    Bine, conteaza si gusturile, insa am gasit dezamagitoare prezenta unor povestiri (ca sa nu mai vorbim si de nuvelete) scrise uneori pe prea multe pagini fara ceva care sa iasa in fata: un personaj, un peisaj, o idee, o ceva. Sau sunt cazuri in care ideea e buna, dar textul lasa de dorit. Acum nici nu ma mai chinui prea tare sa le parcurg daca nu ma prinde la inceput, “next” fara discutii.

    Se vede totusi o diferenta intre scriitori mari (deja consacrati) care din nimic(vorba vine) scot texte pe care le citesti cu placere si cei care nu au tulburat apele (cel putin pentru moment).

  3. Un prieten spunea ca aproape 90% din revista e “bullshit”, si asta nu e doar in cazul Asimov ci in toate revistele, indiferent de gen, apx 90% e bullshit…
    Mie imi place noul format 🙂

  4. @Sagy: In cazul Asimov-ului din ultimul an cam asa a fost cazul, dar au mai avut si cite un numar cu mai mult de 60% continut excelent.
    In ce priveste alte reviste, sint unele pe care nu le poti lasa din mina. O buna parte din F&SF au continut tare in proportie de 80-90%. Mai au si ei cite un numar BS, dar ca exceptie. Ori in afara genului, sint numere excelente de New Yorker, sau Atlantic, asa ca nu poti generaliza daca ai avut ghinionul cu 4-5 reviste.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu