Haita – Serge Brussolo

haitaDatorita publicarii destul de intense cred ca orice cititor din tara noastra a auzit pina acum de scriitorul francez Serge Brussolo. Am precizat bine auzit si nu neaparat citit. Pentru ca pina la momentul de fata credeam ca ma numar si eu printre cei care doar au auzit nu si citit. Insa din fericire ma inselam. Da, l-am citit pe Brussolo inca din anii `90. Macar un roman si asta e unu lucru cert.

Motivat recent de discutia cu o prietena si in vizita de “serviciu” si recreere la o librarie, pe linga alte volume mi s-a lipit de mina si un roman de Brussolo. Din pacate altele nu mai erau ca as mai fi luat avand in vedere ca erau si la pret promotional, cam la fel ca si pe site cred. As mai preciza ca am mai vazut la un anticar o carte de Brussolo in aceeasi zi, insa deja imi depasisem cu mult target-ul initial. Am lasat-o pe alta data.

Romanul impricinat se intituleaza “Haita”, si cred eu ca este o buna introducere pentru cineva care nu este familiarizat cu stilul lui Brussolo. Cum spuneam desi eu eram ferm convins ca nu am citit nimic de scriitor cu putin timp inainte de a o lectura, citind backcoveru, m-a strabatut un sentiment de neliniste. Mi se parea cunoscut. Si surpriza mare! Da, o citisem! Doar ca memoria fiindu-mi mai scurta nu mai tineam minte finalul. Asa ca am luat-o de la capat.

In primul rand as remarca personajele foarte bine construite si redarea cu o acuratete aproape inspaimantatoare a trairilor acestora. Desi initial pare un roman horror cu accente psihologice pe final linia dintre realitate si fictiune se subtiaza foarte tare. Pe aceeasi parte de final incep sa indeseasca momentele de incertitudine si indoiala ce strabat mintea cititorului. Ritmul actiunii si suspansul capata cote tot mai ridicate pe masura ce deznodamantul bate la usa.

Romanul nu abunda in personaje asa ca nu o sa ne fie greu sa-i cunoastem in profunzime. Il avem astfel pe George baiat al unui bogatas autoritar, egoist si excentric, parasit de mama inca de mic. Ajuns la 40 de ani eroul nostru este marcat de copilaria nefericita si de cresterea in umbra mereu prezenta a tatalui. Un tata ce nu a incetat niciodata sa-si struneasca fiul, sa-l sileasca sa-si depaseasca mereu limitele si sa se ridice la inaltimea pretentiilor sale. Din acest mic rezumat si din informatiile pe care le veti descoperi ulterior in interiorul romanul este de inteles atitudinea celui de-al doilea personaj cheie al romanului Sarah, vizavi de George. Fata simpla cu un trecut tumultuos si presarat cu evenimente dureroase se angajeaza sa-l ingrijeasca si sa-l supravegheze pe fragilul si neindeminaticul George. Daca initial sentimentele pe care le nutreste sunt mila si compatimirea fata de un bolnav adevarat, pe parcurs situatia se mai schimba, semnele de intrebare devenind tot mai evidente.

Lasand la o parte constructia reusita a personajelor si atmosfera de angoasa si neliniste surprinsa in cel mai atent detaliu, avem parte deasemenea si de o actiune cu o evolutie progresiva in intensitate. Mie romanul de fata nu mi s-a parut cu nimic mai prejos fata de unul scris de Stephen King sau Dean Koontz plus ca, din cate mi s-a spus, finalurile lui Brussolo nu sunt prea incarcate de lapte si miere, personajele trebuind sa traga cu dintii pentru viata lor. Lucru vizibil si in lucrarea de fata. Si sa va prezint in doua cuvinte si subiectul. Un oras este bantuit de un maniac cu tendinte ucigase poreclit Jupuitorul. Despre identitatea, motivatia si evolutia sa ulterioara ramane sa aflati cind veti citi “Haita”.

Aceasta rememorare a lucrarii lu Brussolo mi-a trezit amintiri placute si m-a convins ca e un scriitor care merita abordat ( cel putin unele dintre lucrarile sale, din cate mi s-a soptit) mai ales ca si intinderea romanului este bine proportionata cu actiunea si subiectul sau.

30 Comments

  1. Mi-am amintit, si eu am citit cartea asta acum ceva vreme 🙂 Mi-a placut, daca tin bine minte.

  2. Brussolo este genul de autor caruia nu ii place sa se lungeasca. Desi ar putea sa faca prea bine acest lucru. Este autorul care, cu exceptia editurii Nemira, a ajuns la noi prin intermediul editurior “de nisa” inca de la inceputul anilor ’90.
    Primul “roman” pe care am avut ocazia sa il citesc in romaneste a fost “Mancatorii de ziduri” publicata de revista IrisSF.
    Pana acum, cel mai mult mi-a placut Krucifix. Sper sa ma apuc rapid de Cosmar de inchiriat (care are referinte foarte bune).
    PS: Foarte consistenta recenzia la “Haita”. Felicitari Kyo 😉

  3. Prin anii 90 era o colectie foarte draguta in care au aparut Febra, Moartea cu melon si Doctorul Schelet.Din ce am citit eu de Brussolo, cu cea mai mare nostalgie imi amintesc de Febra.Aparuse intai in foileton intr-una din multele reviste SF de atunci.
    Acum vreun an am citit Lacate carnivore (decent), Mancatorii de ziduri (bunuta) Cosmar de inchiriat (slabuta) si Krucifix (si mai slabuta).
    Credeam ca astea sunt cam toate Brussolo-urile de pe la noi, cand -surpriza-cautand pe net am vazut ca Lucman inca mai are pe stoc Bulevardul Banchizelor si Destroy.Inca nu le-am citit asa ca nu ma pot pronunta.Oricum mi se pare un scriitor destul de inegal.

  4. @jeje
    Febra a aparut in aceeasi revista (IrisSF) in care a aparut si “Mancatorii de ziduri”.

  5. Da, erau vremuri frumoase 🙂
    Cred ca mai am revistele pe la parintii mei pe acasa, o sa le caut sa-mi amintesc de copilarie.Dar numerele cu mancatorii de ziduri nu cred ca au mai ajuns la mine in oras.

  6. Multumesc Vorpal…

    @adina, eu cred ca citisem sigur o editie mai veche 🙂

    La anticariat acum vazusem Doctorul Schelet. Mai sunt Iceberg si Mina rece aparute mai recent la Paralela 45.

  7. Orice este scris de Serge Brussolo este foarte bun! cei cunoscatori imi vor da dreptate! e bun al naibii de bun! 😀 Se pare ca inca nu a fost trezit la viata apetitul vostru pentru Brussolo,inca mai este timp.

  8. Iata si lista cu scrierile lui Brussolo traduse in limba romana:
    Ira Melanox,Carnavalul de fier,Febra,Moartea cu melon,Copii lui Proteu,Off,Anamorfoza,Doctorul schelet,Lacate carnivore,Coloana a sasea,Jurnal neterminat;memoriile lui Vivo,Soarele de sulf,Cosmar de inchiriat,Krucifix,Haita,Funnyway,Labirintul,Somnulsingelui,Mincatorii de ziduri,Iceberg,Bulevardul banchizelor,Destroy,Mina rece.
    Lectura placuta!

  9. Nicusor,spune-le la baieti ca unele din titlurile de mai sus sint povestiri si au aparut in J.S.F.!Cineva{persoana importanta}promitea un Brussolo la vara!!!!Cine vrea S.B. in esenta pura sa inceapa cu “Febra”.

  10. Eu aş zice “Doctorul schelet” sau “Coşmar de Închiriat”. Dar mai bine amândouă. Dar nu mi-e ruşine nici cu Visul de fier, Crucifix, Haita, Mâncătorii de ziduri, Moartea cu Melon, Bulevardul Banchizelor şi toate celelalte. Mi-ar lua ceva timp să-mi amintesc tot ce am citit de Brussolo, la unele le-am uitat titlul dar nu şi acţiunea. De regulă mă atinge suficient cât să lase urme…

  11. mda… memoriile lui vivo 🙂
    de fapt, titlul traducerii mele era “memorial in vivo – jurnal neterminat”. a devenit “memoriile lui vivo” datorita “agerimii” lui adi banuta, care mi-a fost redactor :))
    macar la funnyway si la coloana a sasea mi-a pastrat titlurile.

  12. a, da. preferatele mele de la brussolo (dintre cele traduse) sint “moartea cu melon” si “lacate carnivore”. dintre cele inca netraduse, as opta pentru “procedure d’evacuation immediate des musees-fantomes” (numai titlul e de-ajuns pentru a-ti da fiori), “la nuit du bombardier”, “3, rue byzance” si “le syndrome du scaphandrier”. si trilogia “planete des ouragans”… si… si… mda. imi place cum scrie omul asta 🙂

  13. uf. nu stiu ce va place voua, ca eu am citit vreo 3 carti si au fost atat de memorabile incat nici nu mai
    stiu cum se numeau. singurul lucru bun la domnu’ asta e ca scrie scurt, asa ca romanele lui sunt numai bune de carat prin metrou 😀 desi nu se apropie nici macar pe departe de stephen king…

  14. pai “procedure d’evacuation immediate des musees-fantomes” a fost tradusa.este Destroy, de la Lucman.eu am inceput sa citesc Bulevardul banchizelor, dar ii vine si ei randul.merci de recomandare.
    Si mie mi-a placut Lacate carnivore. musteste de imaginatie.Moartea cu melon am citit-o acum multi ani, si nu mai tin minte absolut nimic din ea.

  15. Brussolo e bun, chiar foarte bun. Imi place foarte mult.
    Cel mai mult mi-a placut “Krucifix”, dar le-am citit cam pe toate aparute la noi.

  16. @jeje: “destroy”? hmmmm… iata o veste interesanta. sa vedem, sa cercetam!

  17. e sigur, tocmai am cumparat cartea, si m-am uitat intamplator pe pagina cu copyright etc, pt ca Destroy nu prea imi suna frantuzeste.In Bulevardul banchizelor era anuntat la aparitii viitoare drept Evacuarea muzeelor fantoma, dar probabil ca si-au inchipuit ca nu suna vandabil 🙂

    Asa ca daca aveai vreun gand pt MP (sper si eu) las-o deoparte.Imi suna foarte promitator Planete des ouragans.Trilogie?Brussolo, care scrie asa scurt, a avut rabdare pentru o trilogie?

  18. Jeje are dreptate!Lucman 2005.

  19. @jeje: planete des ouragans nu e o trilogie propriu-zisa… sint trei romane care se pot citi independent (rempart des naufrageurs, la petite fille et le doberman si naufrage sur la chaise electrique), impart doar aceeasi localizare a actiunii (detalii aici: http://www.amazon.fr/Plan%C3%A8te-ouragans-naufrageurs-doberman-%C3%A9lectrique/dp/2070428087/ref=sr_1_1?ie=UTF8&s=books&qid=1239561874&sr=8-1). anyways, merita banii.

  20. O am in biblioteca si isi asteapta cuminte randul. Am citit recent Krucifix, care a fost foarte Ok.

  21. Brussolo e un scriitor prolific, fara indoiala. Cred ca cel mai mult mi-a placut Somnul sangelui, din colectia cu acelasi nume, care m-a cam ingrozit la vremea respectiva, recunosc.

    Ma rog, Brussolo nu prea tine cont de reguli, am impresia, si le tranteste cam cum vrea el.

    Ira Melanox, Doctorul Schelet, Mancatorii de ziduri, Haita si toate celelalte sunt ok, insa Cosmar de inchiriat mi s-a parut foarte slabuta. Plina de stereotipuri si artificiala.

    Pe langa titlurile specificate de voicunike, am mai citit in limba romana si Kamikaze spatiali (Traque-la-mort) aparuta la editura Antet prin 1996. Nu cine stie ce…

  22. “Cosmar de inchiriat” e printre preferatele mele si asta datorita calvarului prin care trece personajul principal (care nu cred ca putea sa fie mai bine ales), un pusti de 12 ani. ce ma surprinde este ca nu s-a facut nicio referire la “Carnavalul de fier” pe care o consider pe departe cea mai reusita carte a lui pe care am citit-o.
    Lucruri foarte bune am auzit si despre Somnul sangelui pe care din pacate nu am citit-o pentru ca nu o gasesc nicaieri. pe calea asta fac si un apel catre voi daca o are careva de vanzare lasati un mesaj. o vreau neaparat

  23. Eu am inceput sa citesc acum Kurcifix. M-am umplut de invidie la cat de plastic poate descrie Serge uratul. In cazul de fata, cel al razboiului…
    Fireste, despre carte in ansamblul ei nu-mi pot da seama pana nu o termin. Dar Febra si Cosmar de inchiriat mi-au placut.

  24. Daca esti in Bucuresti mergi la Institutul Francez pe Bulevardul Dacia fa-ti abonament.Gasesti acolo Rinocerox, La main froide, Moisson d’hiver, Le chateau des poisons, La maison veneneuse, 3 Place de Byzance, Le syndrome du scaphandrier, Ce qui mordait le ciel…, Les lutteurs immobiles etc.Mergi chiar maine.Ia-ti liber o saptamana de la servici.Nu uita sa mananci.

    Brussolo e bun si tradus dar e mai ‘tare’ in original.Traducerile sunt precum reproducerile in pictura, cred.

    E necesar un dictionar francez-francez, explicativ,cel putin pana prinzi cuvintele cu care maestrul lucreaza si care, inevitabil, sunt in numar limitat si se repeta(eu am un Petit Larousse).

    Franceza lui Brussolo este cu totul altceva decat franceza de manual scolar.Vei descoperi cat de savuroasa poate fi limba pe care ti-ai tocit nervii, eventual…

  25. Poate sa faca cineva rost de Funnyway?
    Stiu ca a aparut intr-un numar din JSF, dar nu am putut da de el.
    Intre atatia traducatori, nu e nici unul care sa aiba povestirea?

  26. Sau daca are vreunul dintre voi acel nr. din JSF si e dispus sa il fotografieze/scaneze, ar fi de un enorm ajutor.
    Era nr.163 daca nu gresesc.

    L’Evadé/Evadatul apărut în periodicul L’Aube enclavée în 1972. Funnyway (Funnyway-în Jurnalul SF nr.163)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu