Monstrul din prag – H.P.Lovecraft

lovecNumele lui Howard Phillips Lovecraft ( 20 august, 1890 –15 martie, 1937) se identifica total si fara echivoc cu fictiunea de natura horror si cu cea cu asa zise origini weird. Comparat frecvent cu Edgar Allan Poe, Stephen King l-a numit pe Lovecraft “the twentieth Century’s greatest practitioner of the classic horror tale.” (Cel mai mare practicant al povestirii horror clasice al secolului 20). Din opera se poate observa ca a dezvoltat o adevarat obsesie pentru Miturile sale Cthulhu, povestiri interconectate in care sunt aduse in fata entitati cu totul deosebite, si pentru Necronomicon, o carte magica ce cuprinde enuntate ritualuri magice si cunostinte interzise, scrisa de arabul Abdul Alhazred, un personaj fictiv. Volumul de fata, tradus de Silvia Colfescu, cuprinde o serie de cinci povestiri si anume : The case of Charles Dexter Ward( publicat in mai iunie 1941 in Weird Tales), Beyond the wall of sleep (publicat in 1919 in Pine Cones), The rats in the walls (1924, Weird Tales), The haunter in the dark (1936, Weird Tales), The thing on the doorstep (1937, Weird Tales).

lovecraftDesi poarta numele ultimei povestiri, dupa parerea mea textul care emana cea mai mare forta si stare hipnotica este cel de la inceput, cazul Charles Dexter Ward, de departe si cel mai intins din intreg volumul. Acesta este structurat pe patru capitole distincte, fiecare corespunzator unei anumite directii a evolutiei actiunii, directionand cititorul prin datele prezentate inspre aflarea adevarului, ascuns si putin intrezarit printre indiciile strecurate de scriitor in text. Modul in care reuseste H.P.Lovecraft sa pironeasca in scaun cititorul folosind simple descrieri si un fir al actiunii rareori tulburat de dialog, bazat pe o povestire cursiva, este ceva de necrezut. Totusi farmecul i se mai trage si din evenimentele neelucidate in mare parte, pline de suspans si cu care trebuie sa ne confruntam la tot pasul, deseori firul intregii actiuni neputand fi decat banuit.

Pe scurt, avem parte de relatarea cazului unui personaj Charles Dexter Ward, caz intregit si de relatarile doctorului de familie ce i-a fost alaturi de-a lungul vietii si mai lumineaza cateva din necunoscutele actiunii. Sunt trecute in revista, cu lux de amanunte,  toate etapele de evolutie ale tanarului incercandu-se  sa se ofere o explicatie pentru starea de decadere psihica dar si morala a acestuia. Avem parte de personaje excentrice, tanarul este pasionat de arheologie, genealogie dar si  alchimie, viziteaza cimitirele, iar stramosul sau Joseph Curwen pare sa fi fost un practicant al stiintelor oculte. Despre legatura ce se dezvolta intre cei doi  -desi stramosul si-a ispravit viata cu zeci de ani in urma, sau cel putin asa se considera –  si cursul ulterior al evenimentelor va las sa aflati direct prin consultarea cartii.

Autorul invaluie aceste fapte cu o atmosfera densa, apasatoare si intunecata, dominata de peisajele gotice ale inceputului de secol, de vrajitori si alchimisti potenti, vampiri si spirite reincarnate, druizi sau demoni. Sunt folosite franturi de limbi antice sau demonice si se fac referiri la zei si creaturi supranaturale din alte lumi, magie neagra si fenomene misterioase. Coeli God, Almonsin, Gibor, Jehosua, Evam, Zariathnatmik, Yog-Sothoth, fiind doar cateva dintre aceste divinitati. Cei care se asteapta la povestile moderne cu vampiri care sug singe sau vrajitori care-si desfasoara lucrarea cu cat mai multe scantei si artificii nu vor gasi asa ceva in scrierea lui Lovecraft. Zgomotele suspecte, bufniturile neasteptate, tipetele si urletele in miez de noapte iti dau fiori insa te indeamna sa continui, transmitandu-ti cu succes frenezia evenimentelor inexplicabile.

planet_lovecraft_2_cover88195023_stdcthulhu

In general accentul este pus asupra personajelor principale si a sanatatii mintale a acestora, deseori afirmatiile acestora fiind privite ca  simple elucubratii sau dovezi ale instaurarii nebuniei. Iar in cele mai multe cazuri grozaviile cu care se confrunta acestia sunt asa de neobisnuite si ingrozitoare incat pina la nebunie nu mai este decat un pas. M-a surprins si diversitatea temelor abordate, scriitorul jongland cu aceeasi naturalete, fie ca este vorba de elementele cosmice ale spatiului, sau de descrierile detaliate ale intamplarilor si faptelor neobisnuite. La prima vedere textele mi s-au parut un pic mai accesibile fata de cele din colectia “Demoni si miracole“, la care tin minte ca am avut niscaivai poticneli, insa as minti daca nu as spune ca abia astept sa le recitesc.

bprd8

As remarca si corelatia ce mi se naste in minte intre povestile lui Lovecraft si  benzile desenate ale lui Mike Mignola si al lui Hellboy sau B.P.R.D (Bureau for Paranormal Research and Defense). Liniile drepte ale imaginilor sale, atmosfera sumbra, gotica, stilul sau “patratos” se apropie foarte mult de atmosfera pe care o simti cu usurinta ca se desprinde prin parcurgerea unor povestiri de Lovecraft.

Copil minune, recita poezii inca de la varsta de 2 ani iar la 6 ani deja scria, si-a deschis mintea incurajat de catre bunicul sau sa citeasca carti ca “1001 de nopţi”, “Bulfinch’s Age of Fable” şi versiuni pentru copii ale “Iliadei” şi “Odiseei“. A avut o viata grea, strabatuta de esecuri personale, boala si a fost foarte marcat de sinuciderea bunului sau prieten Robert E. Howard, creatorul printre altele a celebrului personaj Conan. Se estimeaza ca acesta a scris peste 100.000 de scrisori de-a lungul vietii, fiind considerat unul dintre cei mai prolifici corespondenti din istorie. Insa, in ciuda greutatilor, Howard Phillips Lovecraft si-a depasit conditia si timpul, construind o opera de proportii nu prea intinse insa foarte patrunzatoare, ce isi pastreaza cu succes farmecul aparte la zeci de ani de la moartea sa prematura.

Cartea o puteti comanda si de pe internet, de la adresa editurii Vremea,  si pot spera doar ca va trezi si altora aceleasi sentimente de bucurie sufleteasca pe care mi le-a oferit mie volumul, pe parcursul lecturarii sale.

26 Comments

  1. O recenzie foarte buna.
    Chiar vroiam sa vad despre ce este vorba in volumul asta , intrucat am citit deja ” Dagon si alte povestiri macabre ” si sunt inca interesat de scrierile domnului Lovecraft.

    Sunt un pic dezamagit ca in Romania nu s`au publicat inca povestirile lui cele mai cunoscute , cum ar fi Call of Cthulhu , At the Mountains of Madness , The Dunwich Horror , Shadow over Innsmouth etc. Multe Dintre acestea le`am citit in engleza sau ascultat sub foma de audiobook (pe care inca le mai tin pe hdd)

    Povestirile din “Dagon” mi s`au parut cam slabe , multe dintre ele erau despre visele unor oameni , vise care rareori detineau elemente horror.
    Am citit si 8 pagini in care descria nustuce castele din fildes ale unui oras fictiv , si nu se intampla mare lucru.Descria orase.boooring

    Apropo , ati citit cumva ” The Willows – by Algernon Blackwood “.Este o povestire scurta care mi s`a parut cea mai convingatoare .Il am in format mp3 , audiobook , dar se gaseste probabil si TXT pe net.Daca aveti timp si sunteti pasionati de horror short stories , va recomand s`o incercati si pe aceasta.

  2. Multumesc.As prefera sa ne tutuim. Ca eu inca sunt semi/junior (sau cel putin vreau sa cred asta) si oricum inlesneste conversatia mai bine 😉

    Dagon inca nu le-am abordat ( le am) insa din ce am vazut la “Demoni si miracole”, aici e o cu totul alta abordare. Si ma gindeam si eu ca H.P.Lovecraft merita o colectie ceva mai bine inchegata cu carti si un aspect mai placut ochiului, insa nu am mai abordat subiectul.

    O sa caut povestioara respectiva. Trebuie sa o gasesc.Multumesc de recomandare.

  3. buei, si io daca-s senior musai sa fiu luat cu sarumina? 🙂
    ia te rog…

  4. Intra in google si da un search la urmatoarea sintagma :” the willows algernon blackwood”

    Un mic sfat : actiunea se petrece pe o insulita de pe Dunare , iar pana sa se ajunga acolo , primul sfert de povestire o sa fie descrierea modului in care curge Dunarea prin Europa.Acest pasaj poate fi usor plictisitor pt cei cu rabdare mai putina , dar dupa ce treci de el , vei gasi ca restul povestirii merita pe deplin.

    Vocea cea celui care citeste ,intonatia… e o adevarata placere. Parca asculti povesti horror in jurul focului de tabara.Cel care a citit povestea asta practic s`a nascut ca sa faca asta , are vocea absolut perfecta 🙂 Mare parte din sentimentul de groaza vine direct dinspre cel ce nareaza .

  5. sa nu te superi da` cenzurez un pic. ca nu vrem sa promovam nimic ilegal 😉 multumesc pt intelegere. eu am luat seama.

  6. De cand asteptam Bogdane sa faci o recenzie si a unei carti din genul “horror” 🙂

    Din cate stiu eu, Lovecraft beneficiaza de doar patru volume de povestiri aparute pana in acest moment in limba romana (Dagon si Hypnos editate de celebrul M. Oprita, apoi Demoni si miracole plus volumul adus de tine in discutie aici, Monstrul din prag), acestea fiind ulterior retiparite. Din pacate, editurile din Romania tot bat moneda pe “REeditari” atunci cand vine vorba de clasici. Ar fi de preferat un fel de “integrala”, sau, asa cum sugera mai sus un alt cititorSF [nu pot totusi sa ii spun nea_caisa, sorry 🙂 ] un fel de traducere (si) a povestirilor de capatai.

    Cazul lui CDW mi-a produs la momentul citirii (ma bucur ca sunt fericitul posesor al primei editii de la editura “Vremea”) o emotie deosebita la fel ca si povestirea “Sobolanii din ziduri” sau “Cel ce bantuie prin bezne”.
    Imi aduc aminte ca in povestirea cu maleficul Corwin era amintita si Transilvania, iar citatul lui Borellus, acela cu sarurile care pot readuce viata daca beneficiaza de un corp intact m-a obsedat mult timp.
    Surpriza a venit in momentul in care am descoperit o melodie a trupei finlandeze HIM, intitulata chiar “Borellus” in care versurile sunt exact asa cum au iesit de sub condeiul lui Lovecraft, solistul inregistrand melodia cititnd direct din povestirea “Cazul lui Charles Dexter Ward”.

    Sunt foarte multe de spus despre Lovecraft si despre miturile pe care el le-a creat, despre celebrul Necronomicon sau Arkham, despre asemanarea izbitoare cu Edgar Allan Poe (ambii au creat de la varste fragede, au trait in mizerie, au fost precursori ai literaturii horror si au murit la o varsta la care alti scriitori de-abia isi incep cariera).

    Un alt lucru interesant mi s-a parut (si aici nu am ce face, iarasi trebuie sa aduc in discutie un scriitor valoros de horror si SF/F care la noi este omis) asemanarea cu britanicul Graham Masterton, cel care il divinizeaza pe Lovecraft si care foloseste adeseori un citat din opera acestuia la incipitul propriilor romane.

    Asa ca draga Kyo (si evident “redactie” CititorSF) incearca mai des sa aduci in discutie si opere/scriitori ai unui gen care este pe nedrept dat la o parte dar din care se/ne inspira(m) (cu) toti(i).

  7. Nu`i nimic , incercam sa ajut doar , fapt ceea ce este in interesul celorlalti , nu al meu, deci personal nu ma simt deloc frustrat.

    Ah si apropo de cuvantul asta , sensul pe care`l doresc este cel standard ( A lipsi pe cineva de un drept sau de un bun ) , ca stiu ca au existat conflicte aici legate de acest cuvant care , sarmanul , era nevinovat 🙂

  8. @Vorpal, Nu stiam de HIM, chiar m-ai facut curios si ma bucur ca ai venit cu completari.Cred ca e una dintre marile bucurii care ma cuprind cand vad ca si altcineva este interesat de subiect si aduce in discutie elemente noi, pe care nu am reusit eu sa le scot in evidenta sau sa le culeg din mijloacele media(poate suna un pic cam prea sufletesc:). Sa stii ca si mie imi place horror-ul in mod special insa uneori trebuie sa mai fac si concesii si celorlalte ramuri pentru ca altfel cred ca as bate pasul pe loc. Mai am recenzii la antologia “New Weird” de la Millenium Press, la “I am legend” de la Rao a celebrului , in afara Matheson, pe care l-ai adus si tu in discutie, Orasul Infernului de Edward Lee sau Zona întunecată de Simon R. Green, ambele la Vremea. Deci eu zic ca nu am neglijat deloc nici ramura asta, poate asa pare din afara 🙂

    Ma bucur nea_caisa ca nu sunt frustrari:). Restul au trecut de acum.Sa nu mai dezgropam castelele de nisip 🙂

  9. Stiu ca iti place horror-ul caci altfel nu ma apucam sa iti “atrag atentia” 🙂

    Departe de mine incercarea de a reprosa! Am vrut sa spun doar ca mi-as dori mai mult sa fie dezbatuti si scriitori/scriitura horror.
    Cat despre “I am legend” nu ma refeream la Richard Matheson (sic!) ci la Graham Masterton. E o diferenta considerabila (ca stil si gen abordat) intre cei doi.

    Urmaresc cu mult interes de ceva vreme blogul acesta, iar faptul ca nu prea am “comentat” nu inseamna ca sunt un novice intr-ale “urmaririlor”

  10. AA…Sorry. Confuzie de eroare, si sa stii ca nu am luat-o ca un repros:)

    Daa, “novice al urmaririlor”, frumos zis:))

  11. Cit despre Shadow over Innsmouth stiam ca drepturile de editare le-a cumparat editura Vremea ,se pare dna Silvia Colfescu a lasat-o mai moale.
    Doamne ajuta sa apara,cine-i fan HPL stie de ce!

  12. Daca ar fi sa ne luam dupa promisiuni…
    Traducerea respectiva trebuia sa apara in 1993. Au trecut 15 ani de-atunci. Sa fie vorba de sfertul academic?!

  13. Nu chiar 1993 stiam ceva de data mai recenta.

  14. Pai am in fata prima editie la “Monstrul din prag”; la aparitii viitoare este scris “Cosmarul din Innsmouth” si “Un copil pentru Rosemary” (Ira Levin). Levin a aparut insa nu si Lovecraft.
    De asta zic… e in curs de aparitie de vreo 15 ani (ma rog, 16 de-acum).

  15. @Vorpal-da,asa este dar vorbesc de anul 2002,iar acum 16 ani inca nu aparuse legea drepturilor de autor in forma de astazi,au fost niste vremuri extrem de frumoase si tulburi s-a publicat fff mult sf&f.

  16. Ai dreptate! Eu insa consider ca a promite si a intarzia (sau a nu te mai tine de cuvant) este tipic… romanesc. Si nu ma refer numai la tiparit! Ne-am obisnuit sa acceptam.

  17. Poate nu au fost nici vanzarile stralucite si de asta s-a renuntat la ideea de a continua.Ar putea fi un motiv.

  18. Drepturile la Lovecraft sint luate de cineva, habar n-am de cine. Se poate sa fie inca la Vremea (am sa o intreb pe Silvia; daca aflu ceva, va dau de stire). Cert este ca in 2006 sau la inceput de 2007, cind m-am interesat eu la agentul lui Lovecraft (cu scopul nobil de-a scoate o integrala lovecraftiana) mi s-a comunicat ca am intirziat. Prin urmare, asteptam. Fie sa apara pe undeva, fie sa expire copyrightul…
    Cea mai misto editie pe care-am gasit-o pina acum la Lovecraft mi se pare cea de la Library of America, un omnibus de aprox. 900 de pagini excelent tiparit, intr-un format comod; nu pot decit sa vi-l recomand.

  19. Eram sigur ca o sa te lauzi ca editia ta de la LoA, enervantule! Las’ ca a mea a mai frumoasa!

  20. Oameni buni, nu dati cu batzul in capul meu! Numai Dumnezeu stie cat de mult am vrut sa public o integrala Lovecraft, sau macar o mica serie! Vina nu e a Vremii, ci a vremurilor. Daca s-ar fi cumparat mai cu nadejde de catre onor publicul cititor, cu siguranta ca acum ati fi avut deja de la Vremea macar 3 volume de proze Lovecraft inedite in romaneste, nu numai unul. Cel putin Cosmarul din Innsmouth o am deja tradusa, si inca vreo trei, patru, si stau si astept sa vad daca se vand macar jumatate din cele o mie de exemplare din Monstrul (1000 – vai de capul nostru de editori, la tirajul asta nici cheltuielile nu ti le recuperezi sigur) pe care le-am tiparit. Daca vad ca merge treaba, macar tarash-grapish, scot imediat si Cosmarul, promit. Acum, macar ma bucur sa vad ca a dat cineva o atentie volumului publicat in colectia Rosu si Negru, multumesc pentru recenzie, kyodnb, am citit-o cu mare placere.

  21. Placerea a fost de partea mea. Mi-a mai ramas cate ceva de pe la Vremea de citit asa ca vor mai fi recenzii si in viitor. O mie! Cam multe de vandut :)) Ce sa zic?! Multumesc pentru interventie si va tinem pumnii…

  22. Avand in vedere ca este la editia a II-a, 1.000 de exemplare mi se pare cam mult. Nu da nimeni cu batul in capul nimanui. Daca tot spuneti ca traducerile sunt gata, de ce nu il publicati, intr-un numar redus de exemplare, pentru a testa reactia cititorilor?! Eu cred ca Lovecraft nu ar trebui sa lipseasca din casa niciunui amator de “horror”. Ma rog, in acest moment este greu si pentru edituri sa se apuce de experimente. A conditiona insa aparitia unei opere/traduceri BUNE, de numarul exemplarelor vandute dintr-o REEDITARE existenta inca pe piata (care sa fim sincer in afara de acest blog nu stiu sa fi beneficiat de oaresce publicitate) nu mi se pare tocmai potrivit, dar ma rog, sunt subiectiv. Cu stima!

  23. Eu am intrebat de cartea asta pe la mai toate librariile importante din Sibiu inca de anu’ trecut si nicaieri nu o aveau… Pana la urma am renuntat si am inceput sa cumpar alti autori horror. Sincer, si promovarea e putina spre deloc. Potentiali cumparatori de Lovecraft cred ca exista din plin. Multi tineri (inclusiv eu) afla de el prin jocurile video inspirate de scrierile lui (seria Penumbra, Call of the Cthulhu, Alone in the Dark, etc..).

  24. Pingback: Sambata Cartilor/Sambata Simturilor « Enciclopedia lucrurilor [frumoase]…

  25. Pentru mine Monstrul din prag ramane de departe cea mai buna culegere de povestiri a lui Lovecraft din ce a aparut in Romania. Felicitari doamnei Silvia Colfescu pt reeditare (asa am putut si eu pune mana pe un exemplar in stare buna) si asptept cu sufletul la gura (si cu speranta) integrala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu