Jumatate de recenzie…

rregineRazboiul Reginelor – Oana Stoica-Mujea

Recunosc ca nu prea am auzit de Oana Stoica Mujea pina in vara acestui an, cand cei de la Tritonic au anuntat ca vor publica primul roman dintr-o lunga serie apartinand autoarei sus amintite. Asadar la momentul respectiv am facut un pic de research si am fost oarecum intrigat de multitudinea de epitete bombastice (printesa, regina, craiasa fantasy etc.) debitate in cantitati generoase de catre diversii comentatori pe blogul Oanei, comentarii elogioase ce m-au determinat sa tin un ochi atent catre viitoarea aparitie editoriala.

Si a venit lansarea, am aflat ca Oana planuieste o serie masiva, noua volume, am mai aflat ca primul volum a ajuns de la 700 la 200 de pagini (unora de place split-ul), si ca acesta este doar unul din multele proiecte viitoare ale autoarei. Fiind la mare distanta de Tritonic (si la propriu si la figurat), am solicitat Oanei o eventuala editie electronica, editie pe care Oana, foarte amabila, mi-a trimis-o instant. Multumesc inca odata.

Sa vedem ce am citit… Varianta primita nu are decat 147 de pagini, aproximativ 90500 de cuvinte si este in proportie de 99% ce s-a publicat, dupa spusele autoarei. Asadar, din capul locului am facut abstractie de eventualele greseli gramaticale, litere in plus sau in minus sau alte probleme pe care orice redactor normal le-ar fi eliminat. Cu toata indulgentele insa, “Razboiul Reginelor” a fost pentru mine o carte a performatelor negative.

In primul rand nu am reusit sa trec de pagina 70 (din cele 147). Povestea respectiva nu a reusit sa ma prinda mai deloc, influentele Potter-iste si Tolkien-iste fiind mult prea evidente. Personajele sint din cartonul cel mai ieftin, nereusind sa fie nici macar coerente in actiuni sau trairi (descrise foarte… “chinuit”), credibilitatea fiind undeva sub zero. Multe paragrafe se contrazic intre ele, unele chiar pe aceeasi pagina. In cel mai bun caz povestea poate fi caracterizata ca dezlanata si puerila, lipsita de sare si piper.

In al doilea rand, volumul de fata a reusit ca nici un altul sa ma trimita la DEX. Va spun cu mana pe inima ca m-am speriat citind aceasta carte care, in anumite momente m-a facut sa cred ca am devenit un fel de Raducioiu. Ei bine, nu eu sint “Raducioiul” in acest caz. Dorind sa-si imbrace creatia intr-o haina cat mai lirica, Oana face exces de adjective si comparatii, din aceasta cauza multe fraze pierzind sensul iar unele propozitii nu au subiect sau predicat. Si iarasi avem contradictii grave (ex. Personajul principal ba este incapabil de a avea emotii, ba avem de aface cu explozii de sentimente acumulate de catre respectiva), tocmai din cauza constructiei prea incarcate. Mai grav este ca unele adjective nu prea  se potrivesc cu substantivele (sau ideile). In sfarsit, citind o fraza de 2-3 ori ajungi sa intuiesti ce a vrut sa exprime autoarea. Undeva Oana spunea: “Imi place sa ma exprim mai ciudat, sa zicem ca e amprenta mea.”. Unele ciudatenii sint bune, cum ar fi New Weird, altele insa… nu pot masca evidente carente de exprimare, bagaj de lectura sarac, planificare inadecvata din care rezulta inconsecventa, inconsistenta, ba chiar situatii ilogice.

Oarecum speriat (a doua oara!) in fata “macelului” de fata, am cerut ajutorul lui Kyo, stiut fiind faptul ca este mai moderat (si probabil mai indulgent), insa dupa cateva ore dupa ce i-am expediat fisierul “cremenal”, bunul Kyo m-a anuntat fara prea multa ceremonie sau introducere ca a citit cateva zeci de pagini si “am renuntat ca m-am gindit ca am CARTI de citit si timp de pierdut mai putin”. Ghinion.

Una peste alta, concluzia mea este ca “Razboiul Reginelor” pare scrisa de un adolescent/a cu ceva timp liber, sub influenta puternica a Lord of the Rings, Harry Potter, poate si Eragon (filmele, nu cartile). Scriitura este greoaie, inegala, fara ritm, arida si in cele din urma neatractiva. Din pacate nu trece de nivelul de compunere, lunga ce-i drept. Daca volumul ar fi fost trecut la categoria “tineri cititori” (adica fictiune pentru adolescenti mai pe romaneste) este posibil ca povestea sa fi avut o sansa (desi concurenta este mai mult decat acerba), insa felul in care este spusa/scrisa este catastrofal. Nici o surpriza aici, avand in vedere diversele fragmente publicate pe blogul autoarei… Si mai cred ca lucrurile nu prea au cum sa se schimbe in partea a doua a cartii. Sorry. But hey! It’s just me.

PS. Inca o parere aici, insa tin sa-l contrazic pe autorul recenziei respective in privinta rolului redactorului. Parerea mea este ca redactorul trebuie sa corecteze inerentele tipo-uri, probleme gramaticale, impartire pe capitole, asezare in pagina. Un redactor cu experienta poate oferi sfaturi autorului in privinta structurii cartii, dozarii actiunii sau misterului, eliminarii sau rescrierii unor capitole, insa cel care efectiv scrie tot autorul ramane. In nici un caz redactorul nu va rescrie o carte fraza cu fraza, proces atat de necesar in cazul de fata. Cat despre redactorul “Reginelor”, este aceeasi persoana care a redactat si “Vanatoarea de Capete”(aia cu “inhabitantii”), volum fara bube (e drept ca cel din urma a fost tradus de Ghidoveanu si in acest caz nu prea stiu cat a avut de lucru redactorul).

Cu titlu de curiozitate, in “tarile calde” un volum in stare bruta venit de la un autor (care nu este King sau alt elefant), daca necesita mai mult de 10% corectura raportat la numarul de cuvinte, este fain frumos respins si trimis la rescris fara prea multe discutii.

Astept cu interes parerea celor care au terminat cartea.

44 Comments

  1. Eu mi-am zis că-i mai bine să mă abţin…văd însă că mai au şi alţii păreri similare cu cele neformulate de mine. În orice caz, cu postarea asta ţi-ai compromis renumele de tătic al răniţilor … 🙂
    Mi-a plăcut articolul.

  2. cam aceeasi impresia mi-a lasat-o si mie primul roman al autoarei, Rapirea zeilor (care, si el, e un prim volum dintr-o serie generic intitulata Stapanul; celelalte volume raman inca in asteptare…). n-am trecut de primele doua capitole. cu parere de rau, totusi, fiindca mi-ar fi placut sa intalnesc o autoare pe masura ambitiilor sale literare 🙁

  3. Cred ca esti singurul pe care nu l-a prins povestea, dar ma asteptam 😉 Multumesc!

  4. Acum cativa anisori, am descarcat si eu “Stapanul – Rapirea Zeilor”, de pe http://www.cartea.info/revista/ Titlul mi s-a parut promitator, dar, dupa ce am rasfoit romanul, un rand de colo, altul de dincolo, nu m-am simtit tentata sa-l citesc imediat. Si necitit a ramas pana in ziua de azi – ceea ce nu spune mare lucru, tinand cont cate carti din biblioteca mea asteapta sa fie cititte 🙂
    Dar articolul de fata si comentariile atasate m-au facut curioasa, asa c-o sa-ncerc o lectura, sa vad daca pe mine ma prinde povestea. Cat despre volumul aparut la Tritonic, zgarciaba cum sunt, o sa-mi dau banii pe el numai daca o sa-mi placa cel capatat gratis… 😀

  5. Erata: zgarciaba inseamna zgarcioaba 😀

  6. Cand sunt curioasa, nu stau mult pe ganduri. Am citit primul capitol si jumatate dintr-al doilea (vorbesc despre “Stapanul – Rapirea Zeilor”). Si m-am oprit. Poate ca sunt oameni carora le plac cartile scrise in stilul asta, poate ca or fi si destul de multi, dar eu nu ma numar printre ei…

  7. Recunosc ca mi-a fost destul de greu sa public acest post. Si asta datorita amabilitatii cu care Oana a raspuns solicitarii mele. In sfarsit, asta e…

    @Balin Feri – de unde ti-a venit ideea asta?! De obicei eu sint cel care provoaca “ranirile” 😀

    @Vero & Mircea – mi-a mai trecut sperietura aia, multumesc 🙂

  8. Pingback: Un top zece « Oana Stoica Mujea

  9. Aspoiule,eşti de admirat ! Cred că eşti masochist ca să pieryi timpul cu imbecilităţile unei semianalfabete,unei agramate stupide ! :))

  10. Adina are dreptate in privinta “craiesei”,e o grafomana care se defuleaza prin niste insailari puerile absolut ridicole.

  11. Haideti sa nu ducem discutia spre zone ne-principiale, sa nu incepem cu epitete dure.
    Btw, care ar fi cauzele defularilor?

  12. oricum laude tot meriti, din punctul meu de vedere aduci cu un mic erou 🙂 chiar si un pic masochist…

    cu alta ocazie o sa ma “sacrific” eu, da nu de data asta:) si da, cred ai redat foarte bine din feeling-ul cartii, avand in vedere cele cateva pagini parcurse si impactul lor asupra intelectului meu…

  13. Nici in recenzia de pe Townportal, nici aici, nu am gasit ceva despre poveste! Ceva despre personaje, despre actiune, despre ce e vorba. In fapt, mai mult asta inseamna la o recenzie, nu inseamna doar sa gasesti TOATE punctele negative, toate greselile de tipar, sa spui ca i-ai dat-o lu’ nu stiu cine si ca ti-a zis ca are “treburi” mai importante… si ma rog, tot ce s-a scris aici si pe Townportal. Nu am gasit in recenzie nici macar numele YASSUNA. Eu din cate am vazut pe site-urile de recenzii din strainatate se vorbeste, intradevar, si de aceste aspecte, insa printr-o recenzie autorul vrea sa informeze cititorul cu ce se intampla in poveste. Asa ca se pune putin pe povestit, cu doua optiuni: sa-l faca pe cititor sa citeasca volumul respectiv, sau sa-i spuna frumos ca mai bine s-ar ocupa de altul.
    Stiu, un sut in fund e un pas inainte, dar totusi, intr-o recenzie nu poti enumera doar punctele slabe. Iar despre inspiratie: cum naiba poti sa scrii o carte fara sa te inspiri?! Toti scriitorii (chiar si Tolkien, si Rowling) au citit inainte sa scrie carti. Au IUBIT cartea. Au iubit cititul. Si de acolo s-au inspirat. Cum se spune: cartile se scriu din carti. Apoi mai sunt si oameni care vor ceva “asemanator” lui Tolkien, sau lui Harry Potter, sau lui Eragon, etc. Eu unul (si nu sunt singurul) mi-as dori sute de carti in genul Harry Potter (deja a aparut: Charlie Bone si Scoala de Magie – si e foarte frumoasa). In plus, cum stie toata lumea, nu toti sunt obligati sa iubeasca o anumita carte.
    Cat despre asta: “Fiind la mare distanta de Tritonic” tot ce pot spune e ca m-am amuzat teribil!

  14. @Shauki
    Povestea – Se pare ca esti printre putinii care doresc ca o recenzie sa contina neaparat rezumatul cartii. Politica noastra declarata este de a nu dezvalui nimic din actiune tocmai pentru a nu strica din placerea lecturii. Ce satisfactie mai ai cand stii de la inceput cum o sa se rezolve toate misterele si cum o sa se termine cartea? Si da, ai dreptate, in general recenziile din strainatate servesc rezumate.
    Toate punctele negative – ideea e ca am ignorat toate greselile reparabile la redactare (iar despre greseli de tipar nu poate fi vorba in cazul meu – poate pe Townportal, dar era un repros adresat editurii, nu Oanei, daca imi aduc eu bine aminte). Dar e posibil sa para ca le-am cautat pe TOATE (de fapt jumatate) din cauza ca nu am gasit nici unul poziiv.
    Kyo – e un tip de treaba care citeste foarte mult si produce niste recenzii misto. Si e destul de apreciat pe aici pentru ce face. La cat este el de cuminte, daca refuza ca citeasca o carte inseamna ca e grav.
    Yassuna – putea sa poarte orice nume, tot aia era, adica personajul principal.
    Harry Potter & Co. – Pai nu prea intra in preocuparile noastre, mai bine spus nu mai intra, de ceva ani buni. Cum ziceam, daca cartea Oanei era inclusa intr-o colectie cu “Junior” in nume, era alta treaba. Dar a fost la categoria “craiasa fantasy”… Ma gandesc la George RR Martin sau Steven Erikson si nu stiu masculinul de la craiasa…
    “Fiind la mare distanta de Tritonic” – nu a fost in intentia mea sa produc amuzament, dar daca tot te-ai amuzat poate imi spui si mie de ce, ca-s tare curios.

  15. Ok, ok, ajunge, acum nu e cazul sa iscam o revolutie fara motiv. Eu am inteles, e o carte proasta, poate ca ar trebui sa vand gogosi sau ceva de genul. Acum nu e cazul sa creem patimi. Pana la urma mie nu imi e rusine nici cu cartile pe care le citesc – si am citit multe, fara sa vorbesc de fantasy – nici cu ceea ce scriu.
    Ca sa lamuresc un lucru: Razvan Dolea a fost cel care m-a numit “printesa fantasy”, iar cei ce au ascultat postul de radio au bagat la cap si de aici au derivat. Deci nu eu mi-am cerut acest supranume si nici nu am avut cum sa-l impiedic.
    Si 2, ca tot merg intr-acolo, personajul principal nu e incapabil de sentimente. Bun, acum nu va luati nici de par intre voi si – asta e valabil pentru cei care au frustrari – nici nu incercati sa ma intimidati. Sunt prea nesimtita pentru asta. Am trait mai rele ca sa ma doara o recenzie nefavorabila. In plus, in momentul in care am trimis manuscrisul stiam ca asta se va spune. Am fost curioasa doar sa vad cat de rau. Si tot nu imi place Meiville, chiar si dupa ce am citit Un Lun Dun, tot nasol mi se pare. Asta-i viata…

  16. Cream*, sorry, dupa 6000 de cuvinte, mi se iarta, daca nu, iar nu o sa ma sinucid 😛

  17. Asta se numeste snobism cultural. Daca nu se *** cineva pe batrani aia nu e carte. Eu am citit-o si nici nu se simte ca ar fi cartea unui roman. Parveniti,asta. Sunteti. Oana, ai fani, nu ii baga in seama.

    19:57/20 Dec, edited by kyo

  18. @Oana : “Sunt prea nesimtita pentru asta.”
    Prinţeso,îmi placi,eşti dată d**** ! 🙂
    Bine le faci b*** care pun botul şi scot paraii pentru g*** tale paraliterare (editori şi cititori)!!!
    Asta înseamnă să fi JMECHERĂ DE ***! :))
    BRAVO OANA de O****, CRĂIASA Z**** !!!
    Atîta timp cît găseşti unii mai imbecili decît tine,e în regulă.

    20:01/20 Dec, edited by kyo

  19. Daca s-ar filtra si ideile proaste pe wordpress sigur v-ar bloca acest site. :)) . Intai scoala copii si apoi parerile “profesionale”.

  20. sincer, patima pe care o pun deopotriva fanii si cei care n-o suporta pe oana ma cam lasa cu gura cascata. people, e doar o carte, da? si e doar o recenzie, se-aude?

  21. Oh, e cu patimi aici, funny 😀

  22. Chiar asa, nu e vorba decat o carte si decat de o recenzie. Atat cei care sunt pro cat si cei care sunt contra ar trebui sa ia drept exemplu calmul cu care a reactionat autoarea. Nu e cazul sa ne jignim unii pe altii, fiecare are dreptul la o opinie, nimeni nu e obligat sa aclame nici cartea, nici recenzia, nimeni nu e de condamnat sau de dispretuit daca ii place una sau alta dintre ele. Nimeni nu e obligat sa cumpere cartea sau o citeasca, dupa cum nimeni nu e obligat nici sa citeasca, nici sa aprobe, recenziile de pe acest site.
    Sincer vorbind, patima cu care au reactionat unii dintre partizanii celor doua tabere ar fi de ras – daca nu ar fi mai intai de plans 😛 N-a mai ramas decat sa aruncam cu pietre unii intr-altii 😀

  23. @Adina+Sile:Nu o sa comentez aici parerea mea despre carte.E personala si nu simt nevoia sa o trimbitez catre toate zarile!Dar o sa comentez un pic postarile voastre.Sint atit de acide incit imi creeaza impresia ca aveti ceva cu autoarea.nu cu cartea!Si fara suparare,tonul lor duce catre nesimtire{stiti.opusul bunului simt!!!}.Nu va place cartea,bravo voua!Nu va place autoarea,iarasi bravo voua!Nimeni nu a luat din buzunarul vostru bani pentru ca aceasta carte sa apara!Pastrati-va opiniile dar schimbati limbajul!Cel putin eu sint satul “da jmecheri da duzina” care cred ca libera exprimare inseamna “liber” la lipsa de bun simt.
    Aceasta a fost o simpla constatare,asa ca nu astept un raspus{poate doar printr-o schimbare de ton}.

  24. Aveti grija la limbaj.
    Avertisment pentru:
    Bogdan
    Sile
    Lexus
    Adina
    Capricorn

    De asemeni ma enerveaza cei care comenteaza sub mai multe “nume”. Se stiu ei care…

  25. Oh Doamne Aspoiu, esti un adevarat Dumnezeu care poate bana si bloca ip-uri. Ce puternic esti tu. =))
    Parerea mea acum despre tine, sincera, este ca esti foarte frustrat, esti de fapt intr-o criza de personalitate care se vede mai baiatule, zau daca nu e vizibila rau. Sfatul prietenesc este sa realizezi ca nu toti sunt impotriva ta, da ? iar apoi foarte important. NU UITA SA-TI IEI PASTILITZA ROZ.

  26. P.S. Daca e blog lasa-l liber ca altfel esti partial.

  27. Si asa o luam de la capat. Ok, e ultima oara cand spun, ca am urlat si pe blogul meu, dar vad ca in zadar: CE VINA ARE ASPOIU? Terminati odata cu prostiile. Nu aveti treaba acasa? Ce e cu patimile astea? Sau dam in “Patimile lui Hristos”? Ajungeee, nu am nevoie sa mi se ia apararea. Cand o sa am nevoie o sa va spun eu, pana atunci uitati-va in ograda voastra. E democratieee, toti au dreptul la pareri. Putem fi civilizati?
    Aspoiu scuze, nu o sa mai intervin. Trebuie sa pun punct masacrului asta, parca am fi la ospiciu.

  28. u lalaaaaa…ce razboi!..ce limbaj!…mie personal mi-a placut cartea. Adevarat, este prea multa descriere, prea mult lirism. Este singura chestie pe care eu o pot reprosa. Cat despre influentele mari ale lui Tolkien si Rowling…or fi cateva, nu exclud, dar nu sunt multe, nu mi se pare. Una peste alta, mi-a placut cartea si nu imi veti schimba parerea>:P:>

  29. Ioi, dar ce pasiuni! Credeam că numai Băse e capabil să nască atâtea pasiuni 😀 Oana, eşti pe drumul cel bun al succesului 😉

    Am promis că voi face recenzie la recenzie, dar din păcate am citit doar primele şapte rânduri din jumătatea asta de recenzie şi nu se cade 😀

  30. @bebe – “Nu o sa comentez aici parerea mea despre carte.” De ce?

  31. @Aspoiu:Tu vrei sa ma sinucizi?Nu comentez decit autori morti din cauza de deces!Sau care se afla la mai mult de 3000 de Km. de mine {+fani sau detractori}! La modul serios:comentezi cartea o data si explici de 10000 de ori de ce ai facut-o!

  32. ce atitudine inteleapta ai, bebe 🙂

  33. Da, intelepciunea de tipul asta cere si o anumita flexibilitate a unui anumit ansamblu osos. Sa stii sa te abtii total este o virtute; abtinerea selectiva insa, combinata cu diverse chestii aruncate din pozitia “pe burta” este deja mai aproape de minciuna decat de virtute.
    Da’ asa in politichie…

  34. Nu te grabi cu concluziile!Chestia cu decedatii si indepartatii a fost o gluma{chiar evidenta}.Daca urmaresti in timp postarile mele ai sa vezi ca nu am comentat vre-un autor pina acum.Singura carte de care m-am luat a fost “Spatiul singularitatii” si nu din cauza autorului.Toti scriitori de sf imi sint prieteni{neselectiv}.Ca scriu mai cu har sau nu,nu sint eu in masura sa ii judec.A!Poti sa ma judeci pentru lene,da,ai avea dreptate! Eu citesc cartile pentru propria mea delectare.Cit despre sanatate,o duc bine,nu am inca probleme cu coloana!Votati “Ochiul”!

  35. şi iac-aşa aflai şi io că-s virtuoasă
    mamăăăăăăăăăăă ce m-am mai abţinut 😉
    da’ o făcut toţi banii
    Oana , pă cînd urmăoarea ?
    ianuarie 2009 ?

  36. p.s. răspundeam aplicat dar la chestia aia cu
    ” aştept cu interes părerea celor care AU TERMINAT CARTEA ” … aşteptam o erată , gen … celor care au terminat DE CTIT cartea … ori ceva în/de genul … aşteptam …

  37. O sfertodocta, cu toate tarele “de rigueur” exhibate bloggeristic si in plus suferinda de grafomanie. Exact ce trebuie pentru un succes de critica in Romania.

    Dati in ea ca surdu-n clopot, jupani, ca de nu, mi-o si vad presedinta la Uniunea Scriitorilor si propusa pentru Academie!

  38. Nu am avut intentia sa dam in cineva, dar sint si carti care nu ne plac, si unele chiar din motive evidente.
    Oricum, discutia a luat-o pe campii, ultima gaselnita fiind ca cei carora cartea nu le-a placut si mai si spun asta public, vor de fapt sa suprime dreptul la exprimare al autoarei (asta linga motivele traditionale precum: invidiosi, frustrati, nesimtiti etc.)

    PS. Din toata tevatura asta, numai Michael Haulica s-a ales cu ceva: un nou apelativ – Torquemada (nu-i asa ca seamana un pic?).

  39. Ca sa-l putem deosebi de celalalt guru, Guru de Totonto 😀

  40. torquemada? cine? unde?

  41. Vecina lui Horia a bloguit un articol numit “Ingerul si Inchizitia”, pen’ ca nu i-ai recunoscut talentu’ scriitoricesc al pupilei…
    Deranj mare!

  42. mersi. intre timp am gasit si eu. desi nu de talent era vorba, mi s-a reprosat ca i-am taiat avintul, in loc s-o ajut. dar cum s-o ajut daca nu aratindu-i unde greseste? tagma scriitoriceasca are, cred, o mica mare meteahna: laudele le vrea publice, reprosurile in particular. cunosc problema… si mai e o chestie pe care am tot spus-o de ceva ani (si am luat multi pumni in figura pentru asta): daca te lasi de scris dupa o cronica (doua, trei…) negativa, inseamna ca nici nu aveai de ce scrie. dar cred ca oana e mai puternica decit pare acum, va invata ce are de invatat si isi va duce pina capat seria dinastiilor. sper ca editura sa fie alaturi de ea si s-o ajute in acest proiect. vad ca toata lumea a citit ultimul paragraf din articolul meu doar pina la ultimul enunt. care era: “Cred că, în condiţiile astea, Oana Stoica-Mujea ar putea fi un autor de succes pe piaţa F&SF românească.” si mai e si asta: “Cea mai reuşită parte a cărţii este spre final, sînt trei capitole cu lecţiile reginei elfe. Acolo, Oana Stoica-Mujea arată că ştie să scrie, ştie chiar să construiască un personaj.” si uite-asa am ajuns eu, din citirea pe sarite, ucigasul de ingeri. poate ar trebui sa mai scriu o data Despre singuratate si ingeri… in alta cheie.

  43. Da, puternica dar si incapatanata. Mai departe, la partea cu invatatul da-mi voie sa fiu sceptic, avand in vedere atitudinea afisata.
    “laudele le vrea publice, reprosurile in particular” – chiar toata lumea sufera de chestia asta? Eu am un exemplu caruia nu i se poate aplica (sau cel putin asa imi place mie sa cred).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu