Mockingbird – Walter Tevis

Nu am crezut niciodata ca o sa fie greu sa scriu despre o carte care mi-a placut foarte mult. Dar sa stiti ca este foarte greu. Cateva zile dupa ce am terminat “Mockingbird”, de fiecare data cand imi aminteam de carte, nu puteam decat sa exclam “Wow!”, fara sa pot constientiza ce anume mi-a placut mai mult. Sa va spun un secret: este mult mai usor sa scrii despre o carte proasta sau care nu ti-a placut!

tevis1Asadar, domnul Walter Tevis (1928-1984) este un ilustru necunoscut in Romania. In alte parti isi datoreaza popularitatea romanelor “The Hustler” si “The Color of the Money”, ecranizate cu Paul Newman in rolul principal. Romanele SF sint numai trei: “The Man Who Fell to Earth” (ecranizat cu David Bowie in rolul principal), “Mockingbird” si “The Steps of the Sun”. Nu a castigat nici un premiu, dar a fost nominalizat la Nebula (premiu ce, de obicei, nu prea este castigat de cartile bune).

Toate romanele lui Tevis trateaza conditia si evolutia unor indivizi inadaptati, marginalizati de societatea umana curenta sau viitoare, iar “Mockingbird” nu face exceptie. Romanul a fost inspirat de constatarea ca din ce in ce mai putini oameni sint interesati de lectura, chestiune care are efect drastic asupra inteligentei si judecatii, constatare facuta de Tevis pe propria piele (profesor de colegiu la acea vreme).

Autorul descrie un viitor distopic, dar nu neasteptat. Este un viitor in care societatea umana a fost distrusa, dar nu de catre un oarecare eveniment cataclismic, ci incet si temeinic. Oamenii si-au pierdut inteligenta, vointa, judecata, traind intr-o permanenta “stare de bine” indusa electronic prin televiziune, sau chimic, prin diverse droguri. Nu se mai nasc copii, sinuciderile sint la ordinea zilei, tehnologia decade treptat dar sigur, nimanui nu-i mai pasa de nimic. Nimeni nu stie sa citeasca sau sa scrie. Mai rau, lectura, cea care da dureri de cap si ganduri, este o crima. Poate ar fi bine de stiut ca Tevis a scris acest roman imediat dupa o cura anti-alcool, vazand cu proprii ochi o altfel de lume, dupa ce a fost eliberat de dependenta chimica. “Totul a inceput cu descoperirea focului si se pare ca se va termina cu Valiumul extra-strong cu declansarea efectului la ore fixe”, spune ultimul scriitor al planetei, in ultima carte scrisa vreo data.

Deasemeni, “Mockingbird” este un puternic manifest impotriva ideilor promovate de Ayn Rand la acea vreme, pompos denumite “individualism rational” (oare de ce toate ideile tampite despre cum ar trebui sa fie societatea umana vin de rusi sau nemti?!). Aceste idei sint duse pina la final in cartea lui Tevis, asa incat oamenii nici macar sa-si priveasca semenii in ochi, de frica incalcarii intimitatii.

Intr-un fel, acest roman este continuarea lui “Fahrenheit 451” a lui Bradbury. Nu, cartile nu au fost arse. Au fost inlocuite de televiziune, cu acordul nostru. Niste iliterati ne “culturalizeaza”, fac “talk-show”-uri, stiri, divertisment… “Taraf”, “OTV” careva? Apropo, 10 puncte pentru Adi Despot. Cartea aceasta a fost scrisa in 1980. Dupa 28 de ani pot sa spun cu mina pe inima ca ne indreptam exact spre viitorul descris de Tevis. Ar mai fi de spus ca, se pare, familiile cu nivelul educational cel mai scazut produc cei mai multi copii, copii care la randul lor sint “educati” in pe acelasi tipar…

Tevis scrie in propozitii si fraze scurte, fara artificii majore. Insa fiecare paragraf are un mesaj greu, fiecare capitol “iti crapa capul”. Nu este o lectura usoara si nu trebuie grabita. De mult timp nu am vazut o carte atat de densa, 250 de pagini pline de continut. Nu ca altii… Multumesc Gollancz (Orion) pentru geniala colectie SF Masterwork din care face parte si “Mockingbird”.

Concluzia este ca acest roman este unul periculos, periculos pentru politicieni, pentru mass-media si pentru industria farmaceutica, pentru industria auto si pentru show-biz. Este o carte nepopulara, pentru ca ne vedem in oglinda si nu ne place ce vedem. Si nu putem, nu vrem sa luptam impotriva sistemului, ne e frica de marginalizare. Deci, daca intre timp nu ne loveste nici o cometa, nano-plaga sau te miri ce catastrofa, sfarsitul o sa ni se traga de la PROSTIE, poate mai repede decat ne inchipuim.

Recomandata 100%. O carte greu de gasit care, probabil, nu o sa fie tradusa in romaneste.

10 Comments

  1. Nu stiu daca la ei te-ai gandit, dar Marx si Engels nu erau rusi.

  2. Bine că-mi ziseşi despre ce e vorba, că am văzut-o şi îi tot dădeam târcoale. Când o mai văd o s-o iau! Ăsta nu e SF, e aproape realitate.

  3. Şi ai dreptate, e mai greu să scrii despre o carte care ţi-a plăcut. Eu nici până acum nu am reuşit să fac o cronică nici la “The Books of The New Sun” de Wolfe şi nici pentru “The Dancers At The End Of The Time” de Moorcock.

  4. @jeje – ma gandeam la Lenin… no, nu vin toate de la rusi, au si nemtii nebunii lor.
    @jewel – parca am vazut-o si eu pe site-ul “preferatilor”. daca o citesti, sint curios in privinta unei “second opinion”.

  5. Stai să termin eu ce mi-am luat deja, că am un maldăr de cărţoaie de citit şi tu mă tot duci în ispită cu altele şi altele…

  6. @jewel-da’ cite carti ai bre? ca pe mine ma apuca bucuria cind ma uit la maldarul pe care l-am luat de la tirg ,dar parca tot as mai vrea,
    Deh asa sunt eu mai nesatul!
    Aspoiu- nici nu mai are rost sa te intreb cind va aparea in romaneste,totusi peste zece ani cind voi incerca sa ies la pensie s-ar putea sa am parte de mai multe surprize,the future sounds good!

  7. Păi n-auzi că şi eu le vreau pe astea despre care scriu amicii noştri aici? Am vreo 19 de toate soiurile, SF, fantasy, literatură clasică şi literatură modernă şi am zis că măcar odată în viaţă o să termin de citit tot ce am cumpărat înainte să fac alte achiziţii dar am aşa o senzaţie că şi de data asta o să pierd pariul…

  8. No, daca tot o sa pierzi pariul, vezi ca linga volumul asta mai e unul, tot din SF Masterworks:
    Lucius Shepard – “Life During Wartime”.
    Si ar mai fi si “Pavane”, tot in grupul ala…

    Happy Shopping! 🙂

  9. Auuu, shit! Cât de mişto e “Mockingbird”! Am ajuns la faza aia cu “memorize”= “learning by heart”. M-a dat pe spate cât de puţin are asta de-a face cu inima în realitate dar cât de adevărată e definiţia în contextul romanului. Sper s-o ţină tot aşa!
    Culmea, nici că se putea carte mai potrivită în contextul discuţiei ăleia despre importanţa lecturii!

  10. Me happy that you like it! 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu