Nicola Griffith – Rîul linistit

“Rîul linistit” a fost publicat pentru prima oara in anul 1995. Acesta este al doilea roman al scriitoarei, premiat in 1996 cu Nebula Award, avand printre contracandidati nume ca Neal Stephenson cu “The Diamond Age” sau Robert J. Sawyer cu “Starplex“. La noi a fost publicat de editura Millennnium Press in anul 2005, fiind, din cate am inteles, prima traducere majora a doamnei Roxana Brînceanu.

Romanul ne introduce intr-o lume a viitorului in care se acorda o atentie deosebita etapelor de purificare a apei, piata fiind dominata de companii gigant, ce invart sume uriase de bani si detin uzine de purificare a apei si lucrari pe acest domeniu in multe zone fierbinti ale globului. Actiunea are un fir principal ce urmareste prezentul si surprinde intamplarile eroinei, de-a lungul caruia alterneaza calupuri de imagini si alte evenimente din copilaria si perioada adolescentei cu necunoscutele si neimplinirile caracteristice, pentru a intregi peisajul intrigii si a oferi motivatiile si actiunile ce determina comportamentul acesteia.De fapt, in spatele imaginii schitate dominate de elementele specifice purificarii apei pe care autoarea le descrie cu lux de amanunte, trecand in revista destul de detaliat modul de curatare al pinzelor freatice, caracteristicile si lupta cu bacteriile, virusii, algele sau alti compusi organici, stau incercarile unei tinere de a scapa de statura sa sociala si de a reusi in viata prin fortele proprii dar si de a evita confruntarea directa cu demonii trecutului si povara propriului nume. Peisajele si imaginile generate de autoare sunt destul de reusite imbinand fericit elementele tehnologice de ultima generatie cu notiunile specifice bioremedierii si pastrarii calitatii apelor freatice si a celei potabile, supuse pericolului continuu de atacuri din partea diversilor agenti mutageni ce se pot forma ca urmare a reactiilor chimice intre substante, si nu numai.

Daca ar fi de reprosat ceva, as spune ca inceputul este mai greoi pina te acomodezi cu multiplele planurile puse pe tava de scriitoare iar uneori peisajele, actiunile, obiectele vii sau neinsufletite sunt descrise intr-o abundenta de detalii ce nu m-au incantat in mod deosebit, stilul aducandu-mi aminte de K.J.Bishop. Sunt un om ce-i place actiunea, si, din fericire, desi nu este un ritm frenetic, ea exista, intretinuta prin oferirea periodica a cate unei piese din puzzle-ul intrigii. Aceasta la rindul ei este bine construita, cu un final neasteptat, in ciuda presupunerilor mele pe baza evolutiei pina la momentul respectiv, reusind sa ma surprinda. Lore van de Oest, pionul principal, este dezvoltata si prezentata intr-o maniera asa de convingatoare incat de multe ori simti ca traiesti alaturi de ea si-i impartasesti durerile si necazurile ce-i bantuie existenta. Cartea este presarata cu descrieri si scene mai fierbinti, inlantuite cu bun gust si schitate, atat cat sa nu se transforme in cu totul alt tip de roman. Mi-a placut si calitatea hartiei pe care este tiparita cartea, in ciuda scrisului de font mai mic nu am intampinat mari probleme la identificare a literelor. Coperta mi se pare si ea una reusita, desi initial, am crezut ca am in fata o inlantuire de linii si nuante fara un sens anume, la o analiza mai atenta am observat contextul real al imaginii.

Din ce imi pot da seama cred ca avem in fata un roman al carui premiu Nebula este meritat din plin. Atmosfera obtinuta, imaginile prezentate, personajele ce interactioneaza, totul este creionat atent, cu rabdare, degajand un aer de un realism debordant. Desi multi au etichetat-o ca apartinand ramurii sf-ului cu nuante de lesbianism (ati citit bine!) castigand si un premiu pe acest segment, cred ca reuseste pe deplin sa-si depaseasca din toate punctele de vedere aceasta conditie si incadrarea un pic malitioasa, dandu-le peste nas tuturor carcotasilor. Cartea poate fi comandata de pe site-ul editurii Millennium Press, aflat momentan intr-un proces de facelifting.

17 Comments

  1. Bai nene, da tu cand ai timp sa citesti toate cartile astea?Pai in ritmul asta eu nu apuc sa citesc nici macar recenziile 🙁

  2. 😀 …cind esti in concediu fara alte alternative..ghici ce faci?:)

  3. “Din ce imi pot da seama cred ca avem in fata un roman al carui premiu Nebula este meritat din plin.” Ai citit si celelalte carti care au fost nominalizate?

  4. nu. le-au citi altii mai atent, in locul meu, si i-au dat ei premiul asta…eu am afirmat doar ce am simtit dupa ce am terminat cartea…si cam asta e…

  5. poata daca le citesti si pe celelalte o sa crezi altfel 🙂

  6. sa simti altfel…sa crezi altceva…

  7. Cred era vb de o comparatie cu castigatorii din alti ani. De exemplu Camouflage si Seeker (parerea mea), sint net inferioare (si au avut contracanditati mult mai puternici in anii respectivi).

  8. @begk: eu te sfatuiesc doar sa citesti cartea. si ai sa vezi ca, oricit de ingenios ar fi “snow crash’, nu se ridica, din punct de vedere al prozei, la nivelul nicolei. de “starplex”-ul lui sawyer nici nu mai vorbesc. doar tim powers s-a ridicat, din punct de vedere literar, la un palier comparabil.
    sincer, asta este una din cele trei carti pe care le consider culmea activitatii mele ca editor. imi pare rau ca n-am reusit sa-i asigur vizibilitatea pe care o merita.

  9. camouflage nu mi-a placut. seeker e pe lista de citit. cu raul linistit am incercat, nu m-a prins. dar iti promit horia ca mai incerc odata.

  10. thanks, begk. zau ca merita.

  11. @Horia.
    Celelate doua care sunt?Una probabil “Un miliard de sanse”.Cealalta?

  12. ntz, n-ai ghicit.
    Ona Frantz – Sfisierea (la Dacia, in 1999)
    si
    Michael Haulica – Asteptind-o pe Sara (MP, 2005)

  13. Sunt invidios pe ritmul tau de citit 🙂

    Baieti, am profunda placere de a va anunta ca v-am nominalizat pentru premiul I Love Your Blog (http://darkwolfsfantasyreviews.blogspot.com/2008/10/i-love-your-blog-award.html).
    Keep up the good work 🙂

  14. @Horia
    E bine de stiut 🙂
    In alta ordine de idei, am vazut ca se poarta discutiile despre coperti.Si tocmai am vazut coperta Jihadului la tine pe site.Arata atat de bine incat bate la poponet toate editiile Dune scoase de Nemira de la inceput si pana azi.Mai ca as cumpara-o doar pentru coperta, desi nu am luat nimic din seria Caselor (din cauza unor pareri avizate sau nu de pe netul nostru drag).
    Ilustratia e a aceluiasi Sparth ca si in cazul lui Old man’s war.
    Si tocmai de aia am si eu o intrebare (daca nu e vre-un secret de-al editorilor 🙂 ) Cat costa nene sa iei o ilustratie de asta de la mama ei in loc sa faci fel si fel de mixaje ieftine de imagini si sa le arunci pe coperta?E asa scump?

  15. jeje: suma e confidentiala, dar te asigur ca nu-i deloc scump, daca vrei sa ai o coperta eleganta.
    cit despre case… daca le vrei, da un semn pe http://www.millenniumpress.ro/comenzi.html, cu adresa ta si cele trei titluri (scrie undeva si ca esti tu, adica jeje) si iti fac o reducere de 20%. adica ti le trimit la 100 lei pe toate 🙂

  16. E, atunci te intreb altfel.Daca total costuri cu scoaterea unei carti reprezinta 1000, cat din asta sunt drepturi de autor pentru ilustratia copertii? 🙂
    Cu Casele o sa mai gandesc, sunt altele pe lista in fata lor 🙂 Oricum merci pentru oferta.

    Si pentru cei care vor sa vada on line cu ce se mananca Asteptand-o pe Sara pot sa caute aici :
    http://www.dozazilnica.ro
    Sunt si alte texte aparute la Tritonic, majortatea fragmente, dar si cateva integrale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Haiganu